Anulare contract de vânzare –cumparare autentificat la notar. eroarea , viciu de consimtamant

Anulare contract de vânzare –cumparare autentificat la notar.  EROAREA , viciu de consimtamant

Prin cererea introdusă la această instantă la data de 03.01.2007 şi înregistrată sub nr. 54/202/2007, reclamantul M.T., domiciliat în Călăraşi, str. P.; nr. 46; jud. Călăraşi a chemat în judecată pe pârâţii D.E. şi D.S., domiciliaţi în Călăraşi; str. G.; nr. 43; jud. Călăraşi, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa, să se dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3916/26.10.2005 de B.N.P. Ceparu Ioan, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul  a arătat că la data de 26.10.2005 a încheiat cu pârâţii contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 3916 la B.N.P. Ceparu Ioan, prin care a înstrăinat imobilul identificat cu număr cadastral 2990, situat în Călăraşi; str. P.; nr. 46; jud. Călăraşi. 

A mai arătat reclamantul că preţul de 3000 lei a fost trecut în contract din iniţiativa cumpărătorilor, care îi sunt nepoţi şi l-au asigurat că prin acest contract îl întreţin. Cu timpul, însă, reclamantul precizează că pârâţii nu i-au mai acordat întreţinere, motiv pentru care, a verificat natura actului încheiat cu aceştia şi a constatat că era un contract de vânzare-cumpărare pură şi simplă, şi nu cu clauză de întreţinere, aşa cum conveniseră iniţial. 

Reclamantul a mai precizat că intenţia sa la încheierea contractului a fost de a încheia cu pârâţii un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, precizând că nu a primit în schimbul imobilului preţul stipulat în contract, înţelegerea dintre părţi fiind aceea ca pârâţii să-i acorde reclamantului îngrijire şi întreţinere. 

În susţinerea acţiunii sale, reclamantul a propus administrarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale şi cu interogatoriul pârâţilor.

A fost depus contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întretinere autentificat sub nr. 3916/26.10.2005 de B.N.P. Ceparu Ion, declaraţie reclamant, autentificată sub nr. 296/1998, ordin de teren nr. 1/09.01.2002 şi dovada achitării taxei de timbru.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 953 şi 954 C.civ.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâţii au solicitat respingerea, ca nefondată, a acţiunii formulată de reclamant întrucât afirmaţiile acestuia sunt nereale şi au scopul de a încerca o eventuală desfiinţare a contractului autentic încheiat între părţi.

Mai arată pârâţii în întâmpinare, că o bună perioadă de timp anterioară încheierii actului, reclamantul i-a rugat să le vândă terenul având în vedere că pârâta îi este nepoată, însă niciodată nu a fost vorba de încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, ci a unui contract de vânzare-cumpărare cu plata preţului. Precizează pârâţii că i-au adus reclamantului la cunoştinţă, înainte de încheierea actului, că vânzarea este irevocabilă.

Prin aceeaşi întâmpinare, pârâţii au menţionat că după înmânarea către reclamant a preţului convenit, notarul a înmânat câte un exemplar şi a dat citire actului încheiat de părţi, precizându-i reclamantului că este vorba despre o vânzare şi că nu este vorba despre nicio asumare a vreunei obligaţii de întreţinere şi că nu poate reveni asupra contractului. Reclamantul a precizat că ştie acest lucru, că a primit banii şi că este de acord să semneze actul.

Pârâţii au mai precizat că după încheierea actului, fiul reclamantului a încercat să le restituie banii pe care aceştia i-au plătit reclamantului cu titlu de preţ, însă aceştia au refuzat.

În concluzia întâmpinării, pârâţii au precizat că actul autentic încheiat în faţa notarului se bucură de forţă probantă  deplină, până la constatarea falsităţii respectivului înscris.

În dovedirea întâmpinării, pârâţii au propus proba cu înscrisuri şi martori.

Din declaraţiile martorilor propuşi de reclamant, a rezultat că între părţi a existat un act de vânzare-cumpărare, act prin care reclamantul a înţeles să vândă pârâţilor un imobil proprietatea sa, în schimbul întreţinerii; că acest lucru a intervenit între părţi deoarece pârâţii erau în conflict cu tatăl acestora şi nu aveau casă unde să locuiască, motiv pentru care reclamantului i s-a făcut milă de ei şi le-a spus că le va da terenul să-şi construiască o casă, în schimbul întreţinerii.

Mai arată martorii că reclamantul locuieşte în prezent într-un imobil situat pe terenul vândut, împreună cu fiul său handicapat; că din veniturile sale modice reclamantul a turnat fundaţia la casa pe care voiau s-o construiască pârâţii, cu propriile sale venituri; că reclamantul a solicitat întreţinere de la pârâţi, după ce s-a întocmit actul, chiar personal declară martorul Bercaru Marius că l-a dus, personal, pe reclamant la medicul de familie care l-a consultat şi pentru că era aşa de amărât nu i-a luat contravaloarea consultaţiei; că reclamantul nu ştie carte dar, crede că a învăţat să semneze; că reclamantul are o stare financiară proastă şi se împrumută de fiecare dată, fiind tot timpul dator la magazin „pe caiet”; că reclamantul are o pensie de 231 lei, iar fiul său handicapat o pensie de 150 lei; că reclamantul nu a primit nicio sumă de bani la notar.

Din declaraţiile martorilor propuşi a fi audiaţi de pârâţi, a rezultat că nu l-au îngrijit pe reclamant după vânzarea terenului, dar îi mai dădeau de mâncare, din când în când, şi îi luau şi lucrurile să i le spele; că reclamantul locuieşte într-o căsuţă situată pe terenul vândut; că ştiu de la pârâţi că reclamantul a primit de la aceştia suma de 3000 lei pentru terenul vândut.

În conformitate cu dispoziţiile art. 219 al. 1 şi 2 C.proc.civ., instanţa a procedat la interogarea pârâtei D.E., răspunsurile fiind consemnate în interogatoriul scris, conform art. 221 C.proc.civ. şi ataşat la fila nr. 28 din dosar.

Instanţa, în baza art.  218 şi 219 C.pr.civ. a procedat la  interogarea reclamantului, răspunsurile date de acesta fiind consemnate  în scris şi semnate conf. art. 221 C.pr.civ.

Instanţa, analizând întreg materialul probator administrat în cauză a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3916/26.10.2005, reclamantul a vândut pârâţilor imobilul situat în Călăraşi; str. P.; nr. 46.

Din declaraţia autentificată sub nr. 296/23.01.2998 de B.N.P. Ceparu Ion, rezultă că reclamantul M.T. nu ştie carte.

Din probele administrate în cauză, rezultă că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare mai sus-menţionat, reclamantul a fost în eroare obstacol, distructivă de voinţă, acesta crezând că, în realitate, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, întrucât imobilul vândut pârâţilor era singura sa avere, care să-i asigure întreţinerea, fiind în vârstă, bolnav, şi cu un copil handicapat în întreţinere având, de altfel, venituri foarte modeste, aşa cum relatează şi martorul B.M., care arată că a fost personal cu reclamantul, la Oficiul de pensii pentru a-l ajuta în obţinerea unei pensii întrucât a lucrat în armată.

Potrivit art. 948 C.civ., condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt: capacitatea de a contracta, consimţământul valabil al părţilor ce se obligă, un obiect determinat şi o cauză licită.

Potrivit art. 953 C.civ., consimţământul nu este valabil când este dat în eroare, smuls prin violenţă sau surprins prin dol.

Art. 954 C.civ., prevede că eroarea nu produce nulitate, decât când cade asupra substanţei obiectului convenţiei.

Eroarea este o falsă reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic.

Eroarea obstacol, luând în considerare definiţia dată de literatura de specialitate, este acea eroare care, datorită gravităţii sale deosebite, împiedică formarea actului juridic.

Eroarea obstacol antrenează nulitatea absolută a actului juridic întrucât consimţământul celor două părţi, la încheierea actului juridic, a lipsit.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa apreciază că înţelegerea părţilor a fost în sensul că imobilul reclamantului a fost transmis în proprietatea pârâţilor, care îi sunt şi rude, în schimbul obligaţiei de întreţinere.

Martorii audiaţi în cauză au declarat că, cunosc faptul că  între părţi a intervenit un act de vânzare-cumpărare cu privire la imobil, însă cu obligaţia întreţinerii, atât a reclamantului, cât şi a fiului acestuia, care are un handicap.

Instanţa reţine, din aceleaşi declaraţii, că reclamantul locuieşte şi în prezent în imobilul pe care l-a vândut, împreună cu fiul său handicapat, acesta neavând o altă locuinţă.

Relevant în conturarea adevărului înţelegerii părţilor, este şi punctul de vedere al pârâţilor, expus sub forma întâmpinării care arată că nu i-au promis reclamantului un ajutor financiar, ci doar unele servicii, cum ar fi spălarea, din când în când, a rufelor murdare şi asigurarea, ocazional, a hranei, având în vedere că reclamantul este bătrân şi bolnav şi le era milă de el.

Faţă de probele administrate în cauză, rezultă cu claritate conţinutul real al înţelegerii părţilor, care nu se suprapune conţinutului actului juridic autentificat la notariat. Toate aceste împrejurări de fapt dovedite în cauză, alături de recunoaşterea pârâţilor că au prestat întreţinere înainte de încheierea actului, dar şi sporadic, după încheierea acestuia, susţin pretenţia reclamantului că a semnat un alt act decât acela la care a convenit cu pârâţii.

 Întrucât în cauză este admisibilă prezumţia simplă a judecătorului, potrivit art.1203 C.civ., instanţa apreciază că starea materială şi de sănătate a reclamantului, dovedite şi recunoscute de pârâţi,  pledează ele însele, pentru susţinerea ideii că numai întreţinerea ar fi putut determina pe reclamant să-şi înstrăineze imobilul.

Pentru aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa urmează a admite acţiunea formulată de reclamant şi a dispune anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3916/26.10.2005 de B.N.P. Ceparu Ion.

Conform art. 274 C.proc.civ., partea care cade în pretenţii va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, astfel că va obliga reclamanţii la plata sumei de 212,30 lei cu acest titlu.

Domenii speta

Spete similare