Ordin de protecţie

SENTINŢA CIVILĂ Nr.2090/ Şedinţa camerei de consiliu din  01 August 2013

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta B. I. C.  în contradictoriu cu  pârâtul B. C. V.,  având ca obiect - ordin de protecţie.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 31.07.2013, ale căror consemnări au fost făcute în încheierea de şedinţă din acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când pentru a da posibilitatea reclamantei de a depune concluzii scrise a amânat pronunţarea cauzei la data de 1.08.2013 şi în urma deliberării avute a pronunţat următoarea soluţie:

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă reţine următoarele:

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 21.06.2013 şi înregistrată sub nr.3718/202/2013, reclamanta B. I. C.  ,în nume personal şi în calitate de reprezentant legal al minorelor B. A. şi B D- A  a chemat în judecată pe pârâtul B Vl solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună emiterea unui ordin de protecţie, în sensul de a se dispune limitarea pârâtului a dreptului de folosinţă asupra apartamentului ce a constituit domiciliu comun şi este proprietate comună, obligarea acestuia de a păstra o distanţă minimă faţă de reclamantă şi minore de 200 m oriunde s-ar afla sau cel puţin faţă de domiciliu, locul de muncă sau şcoala unde învaţă minorele, să fie obligat pârâtul să urmeze consiliere psihologică  şi să predea organelor de poliţie armele pe care le deţine.

În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că  s-a căsătorit cu pârâtul la data de 28.10.2000, iar din relaţiile de căsătorie au rezultat minorele A-M născută la data de 7.09.2003 şi D-A născută la data de 17.06.2005 cu domiciliul comun în Călăraşi, str………...

Mai arată că după încheierea căsătoriei relaţiile de familie nu au fost cele promise şi sperate, în timp acestea s-au deteriorat  şi s-a instalat o stare tensionată, nu mai există comunicare, prietenie, încredere, sprijin moral şi material.

Precizează că la data de 16.03.2013 pârâtul a părăsit domiciliul conjugal, luând bunuri, bani şi acte personale şi fără a o înştiinţa.

 Datorită locului de muncă al pârâtului, acesta fiind de profesie inginer petrolist, a fost mai mult plecat din ţară, iar când era în ţară nu se implica în problemele de familie şi cele gospodăreşti, nu petrecea timpul liber cu cele două minore.

Mai arată că stare conflictuală şi pasivitatea pârâtului s-a accentuat, acesta manifestând permanent o lipsă de respect şi responsabilitate faţă de cele două minore, refuzând orice relaţie de comunicare, o jigneşte şi  o umileşte şi în prezenţa altor persoane, a ameninţat-o cu moartea şi a hărţuit-o psihic.

Cu privire la minore arată că acestea au fost crescute numai de ea, însă pârâtul deşi nu s-a implicat în creşterea şi educarea acestora le-a interzis minorelor participarea la orice  activitatea extraşcolară care ar fi necesitat costuri suplimentare, a interzis dotarea camerei fetelor cu mobilier adecvat vârstei acestora, a interzis cumpărarea de îmbrăcăminte/încălţăminte, minorele fiind nevoite să folosească  încălţăminte foarte uzate/mărime mică.

Acestora le este frică de pârât, în prezenţa acestuia stau departe, le-a lovit pe scările blocului sau şi cu alte ocazii .

Datorită atitudinii  violente a pârâtului,totalitare, sunt marginalizate, nu au voie să aibă prietene , minorele nu au voie să aibă o activitate extraşcolară, au restricţii la îmbrăcăminte, televizor, calculator şi alte bunuri cu caracter educativ, nu au voie în tabere, excursii, etc.

In ultima perioadă starea conflictuală şi tensiunea în familie s-a agravat, pârâtul este foarte violent, fizic, verbal, psihic, permanent  le controlează, creând un real stres, le traumatizează, le ameninţă viaţa cu acte de vătămare corporală.

Deşi nu are permis de port arme, cunoaşte faptul că atât pârâtul cât şi fratele acestuia deţin arme.

Învederează că deşi a părăsit domiciliul conjugal în data de 16.03.2013 acesta a modificat /deformat yala de la uşa de intrare prin forţare cu bormaşina  în şa fel încât să nu poată fi schimbată şi să intre oricând doreşte, lucru pe care l-a constatat la 19.06.2013 când blocându-se yala a fost nevoită să apeleze la serviciile  unui lăcătuş mecanic care în urma intervenţiei a constatat modificările  făcute.

În lipsa măsurilor de protecţie viaţa/integritatea fizică ori psihică  le vor fi puse în pericol.

Cu toate eforturile sale de a remedia relaţiile de familie  a fost imposibil să restaureze un climat normal şi apreciază că frustrările acumulate în copilărie s-au acutizat şi datorită plecărilor din ţară pe perioade îndelungate, creându-i seriase probleme de ordin psihologic, atitudine ce se revarsă asupra subsemnatei şi minorelor.

În dovedirea cererii sale reclamanta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie  certificat de căsătorie (f.7), acte de stare civilă reclamantă şi minore (f.8-10), adeverinţe şcolare minore (f.11), adeverinţă  de salariat reclamantă (f.12), copie CI pârât (f.13).

Reclamanta a formulat precizări la data 01.07.2013 prin care în susţinerea cererii solicită proba cu înscrisuri, proba testimonială, audiere minore, administrarea probei cu expertiză psihiatrică a pârâtului, interogatoriul pârâtului.

Mai arată că la modul cum s-a comportat pârâtul în perioada 24-27 iunie 2013, când a făcut scandal în faţa blocului unde locuiesc în prezenţa echipajului de poliţie cât şi la sediul secţiei de poliţie şi la domiciliul părinţilor săi, de a parca autoturismul în faţa blocului unde locuiesc şi în vecinătate de unde le-a urmărit, dovedeşte pericolul în care se află.

Mai arată că înainte de a părăsi domiciliul comun minora D-A  a avut  probleme cu dantura însă pârâtul nu i-a permis să meargă la stomatologie dar i-a scos dinţii cu patentul din trusa de scule a maşinii, fără ca acesta să fie dezinfectat şi fără a anestezia cavitatea bucală a minorei.

Deşi s-a opus acestor acte de violenţă, pârâtul i-a anihilat orice intervenţie de a proteja minora ( a strâns-o de gât).

În completarea probatoriului a depus planşe foto şi caracterizări –filele 27- 33

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În motivare se arată că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru admiterea unei astfel de cereri întrucât  nu a întreprins şi nici nu intenţionează să întreprindă vre-un act prin care să pună în pericol viaţa sau integritatea fizică a reclamantei sau a minorelor pe care le iubeşte toate susţinerile reclamantei fiind nefondate şi fără acoperire în realitate.

Pretinsa stare de pericol invocată de reclamantă se bazează nerealist pe  încercarea de a induce în eroare instanţa prin declaraţii false sau interpretate greşit, caracterizări ale minorelor false sau contradictorii, declaraţii false cum că ar fi fost agresată fizic, provocarea sistematică în speranţa că va deveni agresiv.

Mai arată că în urma neînţelegerilor dintre el şi soţie a constatat că nu mai există afecţiune între ei astfel că la data de 24.06.2013 era termenul la care trebuiau să se prezinte la notarul public pentru a semna divorţul pe cale amiabilă, însă în acea zi reclamanta s-a răzgândit nemaifiind de acord să încheie căsătoria amiabil.

Mai arată că în data de 24.06.2013, împreună cu sora reclamantei, în repetate rânduri au încercat să îl provoace să încalce ordinul de protecţie, pentru a doua oară constatând că îi restricţionează dreptul de  a intra în locuinţă, schimbând yala. Mai mult,a refuzat să-i permită să vadă copii, invocând că ei nu vor să-l vadă acest lucru fiindu-i permis de mama reclamantei  ocazie cu care l-a invitat în curte. Fără justificare au chemat organele de poliţie invocând că este violent şi le ameninţ pentru a justifica starea de pericol.

Dacă reclamanta l-a considerat un agresor  care creează de multă vreme un climat violent şi ameninţă cu moartea atunci de ce nu a formulat o plângere instituţiilor de ocrotire a familiei sau la poliţie.

În legătură cu armele artă că nu a deţinut, nu deţine şi nu intenţionează să posede arme, reclamanta se foloseşte de acest şantaj pentru a invoca starea de pericol.

Cu privire la minore arată că nu este lăsat să vorbească cu ele, în schimb de faţă cu acestea susţinea  în mod repetat că „ otrăveşte mâncarea , că taie frânele de la maşină şi că vreau să le omor mama „ ceea ce probabil le-a făcut pe acestea să creadă că este adevărat.

Deşi nu deţine o decizie legală în legătură cu custodia minorelor , cu concursul mamei şi surorii sale, a  fost izolat sistematic de proprii copii.

Din cauza violenţelor verbale ale soţiei în data de 15.03.2013 a fost nevoit să doarmă în maşină şi pentru a evita escaladarea violenţelor, din cauza a stresului acumulat şi a  lipsei de odihnă datorat schimbării de fus orar, a plecat la părinţii săi, însă la plecare a lăsat suma de 1700 de lei.

În realitate apreciază că reclamanta este agresorul, a cărei atitudine se încadrează în art.4 literele a,b,e,f aceasta săvârşind acte de violenţă verbală,  economică,  socială

In  prezent locuieşte  într-o rulotă pe proprietatea părinţilor , iar când vine în Călăraşi stă fie la cort fie la hotel

În concluzie arată că oricum dreptul la folosinţa asupra apartamentului în prezent este limitat de către reclamantă,  întrucât aceasta a  schimbat yala şi îi refuză accesul în apartament.

Referitor la păstrarea distanţei minime de 200 m faţă de reclamantă şi copii arată că întrucât nu este un pericol public, nici pentru familia sa şi copii, situaţie ce reiese şi din planşele foto ce le depune şi care atestă că până la momentul declanşării de către reclamantă a unei campanii de denigrare împotriva sa, au avut o viaţă de familie frumoasă, nu este de acord.

Cu referire la solicitarea reclamantei de a dispune să urmeze o consiliere psihologică, apreciază că este o jignire la adresa sa , atât timp cât este în măsură să îşi desfăşoare activitatea de inginerie la cel mai înalt nivel, nu există nici un act medical sau alt motiv care să ateste faptul că ar fi în situaţia de a avea nevoie de astfel de consiliere.

In privinţa armelor arată că nu a deţinut şi nu deţine arme, nu a ameninţat-o niciodată pe reclamantă sau pe copii şi nici nu a exercitat vreodată violenţe asupra acestora.

S-au depus un set de fotografii şi caracterizări  (f.64-179).

Prin răspunsul la întâmpinare  fila 232 reclamanta a  arătat că afirmaţiile făcute de pârât pe calea întâmpinării sunt nereale, acesta cu bună ştiinţă a distorsionat adevărul şi realitatea, iar înscrisurile ataşate la dosar de către acesta sunt de aşa natură „confecţionate şi contrafăcute ” cu scopul de a induce în eroare instanţa.

Nu este de acord cu afirmaţia pârâtului cum că a pregătit minuţios cu multă vreme înainte o campanie de denigrare împotriva sa.

Mai arată că pârâtul nu a făcut demersuri pentru a salva căsnicia,  i-a cerut în mai multe rânduri să divorţeze, obligând-o să se prezinte la notariat pentru a soluţiona divorţul pe cale amiabilă, însă acesta dorea numai soluţionarea divorţului, fără a soluţiona şi problemele privind situaţia minorelor şi a lichidării regimului matrimonial .

Minorele au teamă şi frică faţă de pârât ceea nu echivalează  cu pretinsa afecţiune la care face acesta trimitere.

Situaţia în care se află împreună cu minorele este rezultatul acţiunii pârâtului care a avut grijă să-i inoculeze teama  ceea ce a determinat-o ca abia acum să formuleze cererea.

Cu privire la cele două arme respectiv puşca şi pistolul introduse în ţară de fratele său fără autorizaţie  arată că pârâtul a folosit în nenumărate rânduri  cele două arme  iar pe data de 22.05.2013 a ameninţat-o că” dacă avea puşca u el o împuşca - că de-aia se întâmplă atâtea în America”.

Pârâtul a dorit să intre în apartament  pentru că  în el au rămas obiecte de natură a-l incrimina, de exemplu un borcan plin cu petarde interzise de lege.

Cu privire la planşele foto depuse la dosar  din care rezultă că ar fi plecat împreună cu familia , da, sunt adevărate, însă în acea perioadă nu exista armonie între ei, ci violenţă verbală, de aceea insista ca sora sa  să o însoţească întrucât  în prezenţa acesteia era violent numai verbal.

Toate imaginele din planşele depuse la dosar cu pretinşi prieteni sunt din perioada 2001-2010, iar cele ce le prezintă  pe minore în activităţi extraşcolare rezultă din ele că erau la vârsta preşcolară.

Contradicţiile dintre caracterizările depuse sunt rezultatul faptului că acestea sunt date  în perioade de timp diferite.

Învederează că nu încearcă să-l îndepărteze de pârât de domiciliu întrucât acesta singur l-a părăsit .

În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriul, răspunsurile pârâtului şi reclamantei la interogatoriu regăsindu-se la dosarul cauzei filele 269-278, proba testimonială, audiind în acest sens martorii B V,, V G,  I MD, V M, declaraţiile acestora fiind consemnate la dosarul cauzei filele 296-299.

Analizând  materialul probator administrat în cauză  instanţa  reţine următoarea situaţie de fapt:

Părţile sunt căsătorite din anul 2000, astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie de la fila 7, din relaţia acestora de familie rezultând minorele A-M născută la data de 7.09.2003 şi D- A născută la data de 17.06.2005.

În prezent  relaţiile de familie dintre cei doi sunt tensionate  reclamanta demarând procedurile judiciare pentru desfacerea căsătoriei, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Călăraşi sub nr…., astfel cum rezultă din certificatul  de la fila 14.

La data  de 21.06.2013, după promovarea acţiunii privind desfacerea căsătoriei,  reclamanta  a  solicitat instanţei emiterea ordinului de protecţie faţă de pârât apreciind că în lipsa măsurilor de protecţie solicitate viaţa şi integritatea fizica sau psihică a sa şi a fetelor ar fi afectată.

În drept, instanţa reţine că potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, „persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre masurile..” enumerate la alin. a-h.

Prin urmare, reclamanta trebuie să dovedească nu doar existenţa unor acte de violenţă, dar şi  pericolul creat de aceste acte precum şi  urgenţa dispunerii măsurilor de protecţie.

 În înţelesul legii nr.217/2003 violenţa în familie se manifestă atât fizic (prin „vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de par, înţepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, în orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum si alte acţiuni cu efect similar”) cât si verbal (prin „adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare”), psihologic („prin impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune si de suferinţa psihică în orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum si alte acţiuni cu efect similar”) şi economic (prin „interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primară, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, acţiunea de sustragere intenţionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele si nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte acţiuni cu efect similar”).

În cererea adresată instanţei, reclamanta a invocat exercitarea  de  către pârât a unor acte de violenţă fizică, verbală, socială şi economică, însă probatoriul administrat nu a dovedit existenţa unor asemenea acte de violenţă de natură a justifica emiterea ordinului de protecţie.

Astfel, în privinţa violenţei fizice reclamanta a invocat acte de agresiune fizică asupra sa, însă nu a depus nici un act medical din care să rezulte aceste agresiuni iar  prin depoziţiile  lor martorilor propuşi de aceasta, respectiv  mama şi sora reclamantei, nu au relatat decât aspecte ce nu le-au perceput personal  ci doar indirect din spusele reclamantei.

În ceea ce priveşte violenţele exercitate faţă de minore, aceleaşi martore au relatat faptul că pârâtul le mai lovea câteodată pe minore cu câte „un şut în fund „ şi câte o palmă  pentru a le determina să fie mai  potolite şi să nu facă gălăgie sau să meargă mai repede, însă în urma niciunei astfel de acţiuni minorele nu au prezentat vătămări fizice  şi nu au plâns ceea ce în opinia instanţei denotă faptul că acestea nu au avut un caracter grav, de natură să pună in pericol viaţa, integritatea fizică sau psihica a acestora

De altfel instanţa a avut în vedere  caracterul subiectiv al depoziţiilor  celor două martore şi faptul că deşi se reclamă ameninţarea venită din partea pârâtului cum că o va împuşca, reclamanta a refuzat să plece din domiciliu, împrejurare  ce este de natură a ridica suspiciuni cu privire la starea de pericol pe care o generează pârâtul şi o resimte reclamanta, atâta timp cât, deşi solicită instituirea unui ordin de protecţie, dat fiind că viaţa şi integritatea fizică şi psihică a sa şi a fiicelor sale minore ar fi puse în pericol prin comportamentul pârâtului, reclamanta  nu părăseşte domiciliu conjugal.

Faptul că pârâtul nu reprezintă un asemenea pericol pentru  reclamantă şi fiicele sale rezultă şi din faptul că aceştia au continuat să convieţuiască sub acelaşi domiciliu atunci când pârâtul se afla în localitate, aspect recunoscut atât de reclamantă cât şi  de martorele acesteia.

În plus, actele de violenţă fizică reclamate sunt mult anterioare promovării acţiunii  astfel că acestea nu pot justifica urgenţa cererii reclamantei.

Faptul că în prezent minorele manifestă un comportament retras, abătut nu poate fi pus pe seama comportamentului pârâtului, acest tip de manifestări fiind  normale în condiţiile în care  între părinţi apar neînţelegeri şi separarea în fapt, discuţiile şi comportamentul acestora având o influenţă directă asupra copiilor.

În ceea ce priveşte armele  la care pârâtul ar avea acces, instanţa reţine că pozele depuse de reclamantă la dosar ce ar dovedi acest lucru îl înfăţişează pe fratele pârâtului, iar nu pe pârât şi potrivit depoziţiei mamei acestuia coroborate cu răspunsurile pârâtului la interogatoriu, este vorba de arme la care fratele său avea acces atunci când era în Noua Zeelandă, arme în posesia cărora nu este în prezent.

 De asemenea  nici actele de violenţă verbale reclamate  nu  sunt de natură a justifica o asemenea cerere.

În  ceea ce priveşte violenţa  economică  astfel cum este ea definită de lege aceasta nu a existat în pofida încercărilor reclamantei de a  induce această idee.

Astfel cum rezultă din chiar răspunsurile reclamantei la interogatoriu şi depoziţiile martorilor, pârâtul nu i-a interzis să desfăşoare activitatea profesională, dimpotrivă aceasta a lucrat chiar  peste norma prevăzută de lege şi a promovat examenele necesare pentru activitatea sa profesională, a avut mereu controlul banilor câştigaţi prin  munca proprie cât şi din alocaţiile minorelor reuşind astfel chiar să economisească o sumă importantă de bani.

Mai mult decât atât de la deteriorarea relaţiilor dintre cei doi, pârâtul a lăsat reclamantei importante sume de bani ( răspunsurile la întrebarea  nr.18) iar faptul că reclamanta nu a înţeles să îi folosească pe toţi pentru a acoperi neajunsurile materiale invocate dovedesc în opinia instanţei faptul că în realitate situaţia nu este aşa cum o prezintă reclamanta.

Controlul psihologic reclamat ce ar fi fost exercitat de pârât asupra reclamantei prin faptul că acesta ar fi avut mereu ultimul cuvânt în problemele ce vizau administrarea banilor, planificarea concediilor timpul liber nu este de natură a fi  provocat acesteia un prejudiciu emoţional  ori psihologic.

Dovada în acest sens stau chiar din scrisoarea de caracterizare emisă în favoarea reclamantei de Liceul tehnologic ”Co G” (fila 243-244) din care rezultă ca aceasta supusă fiind testărilor psihologice le-a trecut  cu succes.

Instanţa reţine totodată că deşi s-a invocat izolarea la care ar fi fost supusă reclamanta faţă de prieteni şi rude, pozele  depuse la dosarul cauzei dovedesc contrariul, în multe din concediile acestora sau din activităţile din timpul liber fiind prezentă şi sora reclamantei, ceea ce denotă că pârâtul a permis  interferarea în viaţa lor  familie a rudelor sale.

Totodată  deşi se invocă faptul că pârâtul ar fi deformat yala de acces în apartament  pentru a avea acces facil şi oricând în apartament acest lucru nu reprezintă decât o susţinere a reclamantei şi este contrazis de chiar susţinerile reclamantei ce a învederat că nu a putut să intre în propriul apartament din acest motiv şi  a fost nevoită să schimbe yala.

De altfel, instanţa reţine că întreaga situaţie creată şi starea tensionată dintre părţi  este rezultatul inerent al procedurilor privind desfacerea căsătoriei în care acestea sunt implicate şi al  conflictului dintre acestea în ceea ce priveşte modalitatea de realizare a partajului şi a exercitării autorităţii părinteşti,tensiuni şi neînţelegeri ce se vor atenua de la sine pe măsură ce va trece timpul  mai ales că ambele părţi doresc desfacerea căsătoriei.

Raportat la acele anterior expuse din care reiese că reclamanta nu a reuşit a face dovada exercitării de către pârât a unor violenţe  de natură a pune în pericol viaţa , integritatea sa şi a fiicelor sale, în condiţiile în care, astfel cum au recunoscut şi părţile, pârâtul nu mai locuieşte în domiciliul comun şi în care, în urma schimbării de către reclamantă a yalei nu mai are acces decât cu acordul acesteia, cererea sa de emitere a ordinului de protecţie  este vădit neîntemeiată

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARAŞTE

Respinge cererea reclamantei B C formulată în contradictoriu cu B C V  având CNP, ca neîntemeiată.

Cu drept la recurs în 5 zile de la pronunţare.

Cererea se depune la Judecătoria Călăraşi

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.08.2013.

Domenii speta

Spete similare