Achitare. Faptă care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, cu numărul 3103/P/2010 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului PR pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, reţinându-se că,  în perioada 25.12.2008-25.03.2010, a reţinut de la angajaţi sumele reprezentând contribuţia individuală de asigurări sociale, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj şi contribuţia individuală pentru asigurări de sănătate, fără a le vira la bugetul de stat, cauzând astfel un prejudiciu total de 212.324 lei (din care a fost achitată suma de 19.500 lei în cursul cercetării penale).

Cu adresa nr. 14461/09.05.2012 – A.N.A.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 254.699 lei şi cu dobânda legală prevăzută de art. 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, prejudiciul cauzat bugetului de stat structurându-se astfel:

-89.683 lei – impozit pe veniturile din salarii;

-20.165 lei – accesorii aferente impozitului pe veniturile din salarii;

-77.630 lei – contribuţia  individuală de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi;

-13.929 lei – accesorii aferente contribuţiei individuale de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi;

-  3.511 lei – contribuţia personalului la fondul de şomaj;

- 566 lei – accesorii aferente contribuţiei la fondul de şomaj;

-41.500 lei – CASS asiguraţi, şi,

-  7.715 lei – accesorii aferente CASS asiguraţi.

Instanţa a audiat inculpatul PR, care a recunoscut săvârşirea faptei reţinută în sarcina sa, dar a contestat cuantumul despăgubirilor.

Inculpatul a solicitat instanţei administrarea probei cu înscrisuri şi efectuarea unei expertize contabile pentru lămurirea cuantumului prejudiciului şi condiţiile ce au determinat apariţia acestuia, probe apreciate de instanţă ca fiind pertinente, concludente şi utile cauzei.

Din probatoriul administrat în cursul procesului penal instanţa a constatat întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, şi anume: latura obiectivă (totalitatea condiţiilor privitoare la actul de conduită, cerute de lege pentru existenţa infracţiunii: element material,  urmare imediată şi legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată) şi latura subiectivă (totalitatea condiţiilor privitoare la atitudinea psihică a inculpatului faţă de propriul său act de conduită, condiţii care privesc atitudinea conştiinţei şi vinovăţiei inculpatului faţă de acţiunea care constituie elementul material al infracţiunii, faţă de urmarea imediată şi faţă de legătura de cauzalitate dintre acestea) a infracţiunii prevăzută şi pedepsită  de art. 6 din Legea nr. 241/2005, dar instanţa a avut în vedere faptul că inculpatul PR s-a aflat într-o situaţie economică dificilă, ca cea în care s-au aflat mulţi agenţi economici, şi în considerarea acestei situaţii inculpatul a făcut eforturi financiare achitând parţial o parte din prejudiciu, ceea ce denotă o atitudine de cooperare cu organele judiciare.

Referitor la sesizarea penală formulată de către reprezentanţii D.G.F.P. Iaşi împotriva sa, având ca obiect neachitarea contribuţiilor cu stopaj la sursă, inculpatul PR a susținut că a făcut investiţii pentru mărirea capacităţii de producţie motivată de creşterea cererii (mai multe contracte şi cantităţi mai mari) bazându-se financiar pe mai multe instrumente financiare (linii de credit, factoring) acordate de Banc Post, B.R.D. şi Carpatica. În fapt, aşa cum se reţine în raportul de expertiză cheltuielile cu investiţii au fost suportate din încasările curente ale firmei urmând ca datoriile în termen, către furnizori şi bugetul de stat să fie achitate şi din finanţările aprobate de băncile amintite. Începând cu luna septembrie 2008 şi continuând şi în anul 2009 băncile sus menţionate au retras creditele, declarându-le scadente înainte de termenul convenit în contract, blocând conturile şi retrăgându-şi sumele din încasări, respingând instrumentele de plată. Valoarea totală a instrumentelor financiare de credit acordate şi retrase fiind de circa 3.000.000 lei. Datorită acestor motive, activitatea societăţii s-a bazat exclusiv pe resursele proprii (încasări de la clienţi) care nu au putut să acopere toate datoriile societăţii. Pentru a evita blocajul, s-au plătit prioritar furnizorii şi salariaţii urmând ca în perioada următoare să fie achitate şi datoriile către bugetul de stat. Totodată, inculpatul a depus la dosar copiile conform cu originalul după statele de plată pentru perioada noiembrie 2008 – februarie 2010, bilanţul contabil la data de 31.12.2009, respectiv 31.12.2008, balanţelor lunare de verificare pentru perioada  decembrie 2008 – martie 2010, documente contabile aparţinând S.C. M S.A. Iaşi.

În raportul de expertiză realizat se arată în final motivele pentru care băncile au retras liniile de credit, fără acordul reprezentanţilor legali ai societăţii:BANCPOST S.A. – motive de prudenţialitate în contextul perioadei de final 2008-2009 (debitul crizei economice în România), în condiţiile în care S.C. M S.A. avea restanţe majore atât la instituţia bancară cât şi la bugetul statului, în conformitate cu clauzele Contractului de creditare numărul 8/07.03.2007, motiv susţinut de bancă şi prin adresa nr. 1095/10.01.2012 aflată la dosarul cauzei; Banca Românească pentru Dezvoltare – încasările şi plăţile efectuate creditului analizat s-au efectuat printr-o descoperire de linie de credit, banca debitând şi creditând zilnic contul curent în funcţie de nevoile de plată curente ale firmei, conform Contract 4499/24.07.2008, motiv susţinut de bancă şi prin adresa nr. 3823/10.10.2012 aflată la dosarul cauzei, iar Banca Comercială Carpatica – rambursarea creditului la scadenţă (13.02.2009) conform clauzelor contractuale Contract 1047/21.02.2007, motiv susţinut de bancă şi prin adresa băncii aflată la dosarul cauzei.

Aceste considerent a dus la aprecierea instanţei că inculpatului PR i se pot aplica dispoziţiile art. 181 Cod penal, deoarece la stabilirea în concret a gradului de pericol social s-a ţinut cont de  modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care a fapta a fost comisă, urmarea produsă, persoana şi conduita inculpatului (acesta nu are antecedente penale, are studii superioare şi s-a prezentat la fiecare termen de judecată).Conduita inculpatului este atestată şi de raportul contabil, care a concluzionat  motivele pentru care unităţile bancare au înţeles să retragă sumele de bani din conturile părţii responsabile civilmente fără acordul reprezentanţilor săi legali indicate anterior.

Domenii speta

Spete similare