Partaj

JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU

DOSRA NR. 2846/260/2011.

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2521/20.09.2012.

Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr. 2846/260/2011 din reclamanta Ş I a chemat în judecată pe pârâta C D solicitând în contradictoriu cu aceasta să se constatat nul absolut pentru frauda la lege certificatul de moştenitor nr. 1416/15.12.1986 emis de Notariatul public Oneşti; constatarea nulităţii absolute a testamentului autentificat sub numărul 3938/10.05.1986, să se dispună partajul bunurilor succesorale rămase  după defunctul Ş Ghe. G.

Acţiunea a fost timbrată cu 69 lei şi 0,8 lei iar în motivare reclamanţii arată că sunt proprietarii suprafeţei de 264 m.p. teren situat în T 26, P 383/4, din care pârâta ocupă fără drept suprafaţa de 180 m.p.

In cauză s-au depus acte şi s-a efectuat o expertiză tehnică, probatorii din analiza cărora, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Reclamanţii sunt moştenitorii legali ai defunctului... decedat la 2.05.2007 şi au moştenit suprafaţa de 4764 m.p. teren situat în comuna Ardeoani, conform T.P. nr.233761/30.11.2002 (fila 9 dosar).

Din această suprafaţă de teren moştenită face parte şi suprafaţa de 264 m.p. teren arabil situat în extravilanul comunei Ardeoani, în T 26, P 383/4, învecinată cu..................

O parte din acest teren, respectiv suprafaţa de 154 m.p. este folosită de pârâtă, care are edificate mai multe construcţii: magazie şi centrală aburitor pentru cherestea.

Expertiza tehnică efectuată în cauză, necontestată de părţi, a constatat că pârâta ocupă suprafaţa de 154 m.p. teren situat pe aliniamentul 6-7-3-4- 12 -5-10-9-6 (din schiţa anexă la expertiză - fila 39 dosar), din suprafaţa de 264 m.p. înscrisă în T.P. al reclamantei.

Referitor la cele trei excepţii: a lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi a prematurităţii formulării acţiunii în revendicare, instanţa constată că acestea sunt nefondate şi urmează a le respinge ca atare pentru următoarele considerente: conform actelor de stare civilă şi anexei nr.24 (fila 10 dosar) reclamanţii sunt moştenitorii în

calitate de soţie supravieţuitoare şi fii şi fiică ai defunctului.....titularul Titlului

de Proprietate nr.233761/2002 şi nu s-a făcut dovada că au fost înlăturaţi de la moştenire. Prin urmare aceştia au moştenit proprietatea asupra terenului în litigiu şi în această calitate justifică dreptul la acţiunea în revendicare.

C3$  Jijf

Referitor la a doua excepţie instanţa reţine că, aşa cum a constatat expertiza tehnică, pârâta ocupă o parte din terenul proprietatea reclamanţilor şi prin urmare aceasta are calitate pasivă.

Susţinerea că reclamanţii nu au făcut nici un demers pentru intrarea în posesie terenului revendicat şi ca urmare acţiunea în revendicare este prematură nu este fondată, deoarece potrivit legii pentru promovarea acţiunii în revendicare nu este necesară parcurgerea unei proceduri prealabile.

Pe fondul cauzei, instanţa constată că s-a dovedit că pârâta ocupă fără drept suprafaţa de 154 m.p. teren, proprietatea reclamanţilor.

Referitor la al doilea capăt de cerere privind obligarea pârâtei de a ridica construcţiile sale de pe terenul proprietatea reclamanţilor instanţa reţine următoarele: în acţiune se solicită ridicarea construcţiilor provizorii dar se invocă ca temei de drept art.494 Cod civil, care nu face vreo distincţie cu privire la caracterul construcţiilor: provizoriu sau definitiv ci dă dreptul proprietarului pământului „să le ţină pentru dânsul sau să îndatoreze pe proprietarii construcţiilor să le ridice". în al.2 al art-.494 Cod civil se prevede dreptul proprietarilor terenului de a cere ridicarea construcţiilor cu cheltuiala celui ce le-a făcut.

Prin urmare, instanţa constată că şi acest capăt de cerere este fondat.

Urmează ca instanţa în baza art.480 Cod civil şi respectiv art.494 Cod civil să admită acţiunea reclamanţilor în totalitate aşa cum a fost precizată cu privire la suprafaţa revendicată (de la 180 la 154 m.p.).

Va obliga pârâta să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 154 m.p. situată în T 26, P 383/4, pe aliniamentul din schiţa anexă la raportul de expertiză.

Va obliga aceeaşi pârâtă să-şi ridice construcţiile edificate pe terenul revendicat.

In baza art.274 Cod procedură civilă va obliga pârâta către reclamanţi la cheltuieli de judecată reprezentând taxe timbru şi onorarii avocat şi expert.

Prin decizia de casare s-a imputat sentinţei atacate faptul că nu au fost luate în considerare apărările pârâtei din întâmpinare prin care arată că deţin un titlu pe terenul revendicat anterior titlului reclamanţilor, titlul opus de pârâtă nu se află la dosar, în vederea comparării dacă este cazul, şi de asemenea faptul că nu s-a cercetat situaţia constructorului, respectiv dacă acesta este de bună sau de rea credinţă, situaţia raportat la care se va soluţiona capătul de cerere privind  ridicarea construcţiilor.

In rejudecare pârâta a depus întâmpinare reconvenţională, prin care arată că în fond trebuie comparate titlurile celor două părţi, iar pe cale reconvenţională solicită constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate al reclamanţilor întrucât acesta a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor art. 42 alin. 3 şi 45 alin 2 din Legea 18/1991.

In cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatorii, expertize de specialitate topo şi construcţii, s-au efectuat adrese la comisiile locală şi

judeţeană de aplicare a Legii 18/1991, probatorii din analiza cărora instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii sunt moştenitorii defunctului ..............., decedat la data de

02.05.2007, pe numele căruia a fost emis titlul de proprietate 233761/2002, pe care figurează în extravilan suprafaţa de 264 mp teren arabil, T26, P 383/4, megieşit cu .................

Pârâta este proprietară pe suprafaţa de 13779,74 mp teren intravilan construcţii, şi mai multe construcţii situate în com. Ardeoani, sat Leontineşti, jud. Bacău, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 1888/11.07.2006.

Din conţinutul raportului de expertiză topo efectuat în cauză rezultă că din suprafaţa de 264 mp din titlul de proprietate al autorului reclamanţilor 154 mp era ocupată de pârâtă, fiind cuprinsă în titlul său, de proprietate, respectiv contractul de  vânzare cumpărare sus numit.

Cu privire la motivul de casare potrivit căruia titlul opus de pârâtă nu se află la dosar, cu referire directă la un titlu din 1998, instanţa reţine faptul că în rejudecare s-a depus doar contractul din 2006 şi cel anterior acestuia, tot din 2006. Cu toate că s-a pus în vedere pârâtei depunerea actului din 1998 de care a făcut vorbire în calea de atac, aceasta nu s-a conformat.

In situaţia în care sunt două titluri de proprietate pe acelaşi teren, instanţa se află în situaţia de a le compara, pentru a vedea care este preferabil. In acest context s-au efectuat adrese la cele două comisii locală şi judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 în vederea cercetării actelor care au stat la baza eliberării titlului de proprietate.

Din raportul de expertiză construcţii efectuat în cauză rezultă că una din construcţiile aflate pe terenul pe care ambele părţi au titlu de proprietate, respectiv uscătorul de cherestea este realizat înainte de anul 1989, iar a doua clădire a fost ridicată potrivit expertului între anii 1998-2006, pe motiv că în anul 1998 a fost întocmită carte funciară pentru această clădire.

Din adresa nr. 4040/04.11.2011 rezultă că ambele construcţii existau încă din anul 1991, pe această locaţie fiind vechea fermă a comunei Ardeoani.

Potrivit art. 42 alin. 2 din Legea 18/1991 republicată (3) Nu pot fi atribuite suprafeţele de teren pe care s-au efectuat investiţii, altele decât îmbunătăţiri funciare.", iar potrivit art. 45 alin. 2 din acelaşi act normativ „Dacă pe suprafeţele de teren ce urmează a fi atribuite în condiţiile alineatului precedent se află construcţii sau amenajări forestiere, ori sunt în curs de execuţie sau în fază de proiectare, sau terenurile sunt defrişate, se vor atribui alte suprafeţe de teren, cu respectarea aceloraşi condiţii, în imediata apropiere."

In aceste condiţii, instanţa apreciază că titlul de proprietate al autorului reclamanţilor a fost emis cu încălcarea textelor de lege sus citate, astfel că titlul  opus de  pârâtă este preferabil. Faţă de  aceste  considerente instanţa va

respinge acţiunea formulată de reclamanţii............împotriva pârâtei.............ca

nefondată.

în privinţa cererii reconvenţionale formulate de pârâtă, se reţine faptul că acţiunea pendente fiind în rejudecare după casare, instanţa este ţinută da cadrul procesual stabilit prin decizia de casare. Cererea reconvenţională presupune modificarea cadrului procesual, prin dobândirea calităţii de reclamant a pârâtei. In aceste condiţii această nouă cerere este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare.

Va respinge cererile reclamanţilor şi ale pârâtei de acordare cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare