Divorţ cu copii şi partaj bunuri comune

ROMÂNIA JUDECĂTORIA DARABANI

JUDEŢUL BOTOŞANI SENBTINTA CIVILĂ NR. xxx

Şedinţa publică din xxxxxxx Instanţa constituită din: Preşedinte - xxxxxxxx

Grefier -xxxxxxxx

Pe rol, judecarea acţiunii civile având ca obiect "divorţ cu copii şi partaj bunuri comune ", formulată de reclamanta A.I., domiciliată în satul xxxx, comuna xxxx, judeţul Botoşani, prin av.mandatar G.C., în contradictoriu cu pârâtul A.L., cu acelaşi domiciliu şi cu citarea Autorităţii Tutelare de pe lângă Primăria comunei xxxx, judeţul Botoşani.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au răspuns av. G.C., pentru reclamantă şi martorii V.V. şi V.A., lipsă fiind părţile şi reprezentantul legal al autorităţii tutelare - Primăria corn. xxxx, jud.Botoşani.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, în baza art.104 alin.(lO) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, care expune asupra modului de îndeplinire a procedurii de citare, obiectul cauzei, stadiul judecăţii, precum şi faptul că pârâtul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru cererea reconvenţională, după care:

Sub prestare de jurământ au fost audiaţi martorii V.V. şi V.A. , declaraţiile acestora fiind consemnate în procese-verbale aparte ataşate la dosar (f 79-80 ds).

Instanţa pune în discuţie, în temeiul art. 165 Cod procedură civilă , disjungerea acţiunii de divorţ de cea de partaj buniri comune, deoarece numai cererea de divorţ este în stare de judecată.

Apărătorul reclamantei este de acord cu cele dispuse de instanţă.

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat şi excepţii de invocat cu privire la capătul de cerere privind divorţul, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Av.G.C, pentru reclamantă, solicită admiterea acţiunii şi anume desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, stabilirea locuinţei minorilor A.A., născută la data de 08.09.1996, A.IX, născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001 la locuinţa mamei -reclamante, aceasta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de „V." , cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor , precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

INSTANŢA,

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Darabani, la data de 29.10.2012, sub nr. xxxx/217/2012, reclamanta A.I., domiciliată în satul xxxx, comuna xxxx, judeţul Botoşani, a chemat în judecată pe pârâtul A.L., cu acelaşi domiciliu, pentru ca pe baza probelor ce vor fi administrate, să se dispună desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului, stabilirea locuinţei minorilor rezultaţi din căsătorie, A.A., născută la data de 08.09.1996, A.I.I., născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001 la locuinţa reclamantei, aceasta să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei,acela de „V.", obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor, împărţirea bunurilor comune prin atribuirea locuinţei, reclamantei, sens în care instanţa să constate că părţile au cote inegale la imobil, respectiv 70% reclamanta şi 30% pârâtul, cu obligarea acestuia din urmă la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul în anul 1993, iar din căsătorie au rezultat minorele: A.A., născută la data de 08.09.1996, A.I.I, născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001, relaţiile de familie sunt grav şi iremediabil vătămate , părţile fiind despărţite în fapt de aproximativ 3 ani, astfel încât continuarea căsătoriei nu mai este gosibilă.

In drept, acţiunea nu a fost motivată.

Cererii i-au fost anexate, în xerocopii: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale minorilor, cartea de identitate a reclamantei,cartea de muncă a reclamantei, unele înscrisuri din care rezultă că reclamanta lucrează în străinătate, precum şi că a fost a fost agresată de pârât , traduse din limba spaniolă, certificat de urbanism, cartea de identitate a pârâtului, autorizaţia de construire, un nr. de 2 chitanţe în original din care rezultă că reclamanta a achitat unele utilităţi aferente imobilului -casa de locuit, contractul de vânzare în rate nr.xxxxx din 28.01.2007, contractul de vânzare cumpărare cu plata în rate nr.xxx din 04.06.2008, adeverinţa eliberată de B.E.J. N.G. în dosarul execuţional nr.xxx/2011, precum şi procură judiciară în original dată de reclamantă , prin care împuterniceşte pe numitul G.C. să o reprezinte în instanţă , precum şi în toate căile de atac, autentificată sub nr.xxx din 16 mai 2012 de Biroul Notarului Public „ P.D.E. " cu sediul în or.xxxx, jud.Botoşani(filele 7 - 37).

Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat personal în instanţă, însă a depus la dosar întâmpinare şi cerere convenţională, prin avocat H.P. (filele 54- 56).

în susţinerea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi testimoniale.

A fost întocmit şi depus la dosarul cauzei raportul de anchetă psihosocială nr.xxxx din 07.12.2012 al Primăriei com. xxxx, jud.Botoşani.

La termenul din 21 martie 2013, avocatul mandatar al reclamantei, G.C., a solicitat instanţei acordarea de ajutor public judiciar mandantei sale, cerere admisă prin încheierea din 17 aprilie 2013 pronunţată în cauză (fila 78).

Analizând acţiunea dedusă judecăţii, prin prisma probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa constată următoarele:

Reclamanta A.I. şi pârâtul A.L. s-au căsătorit la data de 30.12.1993 la Primăria com.xxxx , jud.Botoşani, conform certificatului de căsătoriei seria CE nr.xxxxxx depus la dosar(fila 8) şi au împreună trei copii minori, respectiv: A.A., născută la data de 08.09.1996, A.I.I., născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001, astfel cum rezultă din certificatele de naştere depuse în copii la dosar(filele 9-11).

Instanţa, constatând că relaţiile dintre soţi sunt grav şi iremediabil vătămate, nemaifiind posibilă continuarea căsătoriei, în temeiul art.373 lit. b şi art.379 alin.l Cod Civil, conform căruia: « In cazul prevăzut de art.373 lit.b) , divorţul se poate pronunţa dacă instanţa stabileşte culpa unuia dintre soţi în destrămarea căsătoriei", instanţa va admite , în parte, acţiunea reclamantei li va dispune desfacerea, din culpa pârâtului, a căsătoriei încheiată între părţi, admiţând astfel cererea principală.

De altfel, şi din declaraţiile martorilor V.V.(fila 79) :.."De la început relaţiile dintre soţi au fost tensionate, ginerele meu consumând frecvent băuturi alcoolice, având un comportament violent faţă de soţie, în acele momente îşi fugărea de acasă soţia şi copiii. Ginerele meu nu a fost angajat niciodată, soţia lui fiind cea care aduce venituri în casă ocazional. De aproximativ 3 ani de zile fiica mea este la muncă în străinătate şi trimite acasă bani pentru îngrijirea copiilor. Ginerele locuieşte la părinţii lui, a abandonat casa pe care a construit-o împreună cu soţia sa şi vine, solicitându-mi mie, să-i dau bani..." şi V.A. (fila, 80) : „Motivul pentru care fiica mea a introdus acţiune de divorţ este comportamentul violent al soţului faţă de ea, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a faptului că acesta nu munceşte, nu realizează venituri şi nu se implică la cheltuielile casei. în urmă cu 3 ani fiica mea a plecat la muncă în Spania pentru a realiza venituri necesare acoperirii unui împrumut în bancă, pentru a continua lucrările la casă şi pentru a asigura cheltuielile necesare familiei. Pârâtul nu s-a interesat de soarta copiilor şi nu contribuie cu nimic la întreţinerea acestora. în loc să-i sprijine, le cere chiar bani pentru rezolvarea unor probleme. Ginerele locuieşte Ia mama sa, nu-şi vizitează copiii şi nu se interesează de soarta lor. Pârâtul a avut animale pe care le-a vândut, banii fiind

cheltuiţi numai pentru băutură, fără să ajute pe copiii săi."rezultă că vinovat de destrămarea relaţiei de căsătorie se face pârâtul.

In ceea ce priveşte revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti şi stabilirea locuinţei minorilor rezultaţi din căsătorie , instanţa va lua act de învoiala părţilor şi în temeiul art.383 alin.(3), art. 506 şi art.92 alin.l şi 2 teza I C.civil, va dispune ca reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei - acela de « V. », exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor rezultaţi din căsătoria părţilor, să se facă în comun, de către ambii părinţi.

Odată cu stabilirea modalităţii de exercitare a drepturilor părinteşti asupra minorilor de către unul dintre părinţi, instanţa are obligaţia de a stabili în mod exact şi concret locuinţa minorilor.

Potrivit art.400 alin.(l) Cod civil, regula stabilită de legiuitor a fost ca locuinţa copilului minor va fi la părinţii săi, sau la unul dintre părinţi potrivit acordului dintre aceştia, excepţia fiind dată de neînţelegerea dintre părţi, şi în baza dovezilor administrate, locuinţa va fi stabilită de instanţa de tutelă.

Instanţa, în baza art.400 alin.(l) Cod civil, va stabili domiciliul minorilor la domiciliul mamei - reclamante, acesta fiind şi dorinţa minorilor care au fost audiaţi conform disp.art.264 alin.(l) şi (2) cod civil(filele 63-65).

Astfel, văzând şi faptul că dispoziţiile art.506 din Noul Cod Civil îngăduie învoiala părţilor sub acest aspect, instanţa o va încuviinţa.

In concordanţă cu jurisprudenţa C.E.D.O., dar şi cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului şi trebuie să prevaleze în toate cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea şi educarea copiilor lor. în măsura în care există neînţelegeri între părinţi, care afectează în mod direct şi minorii, iar instanţa judecătorească este chemată să se pronunţe cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, este necesar să fie considerat în primul rând interesul superior la copiilor, astfel încât măsura dispusă să asigure bunăstarea materială şi spirituală a minorilor, în special prin îngrijirea acestora, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii lor, prin menţinerea copiilor într-un mediu cât mai apropiat de cel în care au fost crescuţi. Interesul superior al copiilor urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină şi jurisprudenţa. Aceste criterii sunt: vârsta copiilor, posibilităţile părintelui de a le asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, ataşamentul faţă de minori şi al minorilor faţă de părinte, precum şi grija manifestată de părinţi în timpul convieţuirii şi după despărţirea lor. Criteriile de apreciere a interesului superior al minorilor formează un ansamblu guvernat de principiul egalităţii, ceea ce înseamnă că nu se poate reţine caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective. Altfel spus, în aprecierea interesului superior al minorilor nu se putea absolutiza vreunul dintre criteriile enunţate, instanţa urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte.

Din probatoriul administrat în cauză s-a constatat de către instanţă că, prin înţelegerea pârtilor, nu sunt lezate interesele minorilor, fiind în avantajul lor să locuiască împreună cu mama, având în vedere că aceştia şi în prezent locuiesc împreună cu bunicii materni, având condiţii bune pentru a le asigura un climat liniştit, necesar în dezvoltarea fizică şi psihică a acestora.

Se va mai ţine cont şi de nevoia acută a minorilor de a fi alături de mamă, care le oferă sprijin afectiv şi emoţional, linişte şi stabilitate.

La luarea acestei decizii, instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile art.5 alin.(2) din Legea nr.272/21.06.2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului potrivit cărora:"Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revin în primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil, ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia."

Potrivit disp. art.402 Cod civil, „ Instanţa de tutelă , prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor".

Totodată, art.499 Cod civil prevede că:" Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională", iar potrivit art.529 din acelaşi act normativ" întreţinerea este datorată în funcţie de nevoia celui care o cere şi de mijloacele celui ce urmează a o plăti''.

In plus, art.525 Cod civil statuează că" minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă are avea bunuri".

Instanţa urmează a face aplicarea dispoziţiilor art.530 C.civ."Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională. "

Pe cale de consecinţă, în conformitate cu disp. art.529 alin.(2 ) Cod civil coroborat cu art.530 alin.3 Cod civil, pârâtul va fi obligat să plătească, în favoarea minorilor, începând de la data introducerii acţiunii, 29.10.2012 şi până la majoratul acestora sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei, pensie de întreţinere în cuantum de 102 lei lunar. De asemenea, în măsura în care pârâtul obligat nu realizează venituri, atât în interesul minorilor , cât şi al debitorului sunt puse la adăpost prin faptul că minimul de întreţinere este asigurat prin raportare la venitul minim pe economie.

Conform art.165 C.pr.civ.-,, In orice stare a judecăţii se pot despărţi pricinile întrunite, dacă instanţa socoteşte că numai una dintre ele este în stare de judecată", aşa încât, instanţa va dispune formarea unui nou dosar pentru cererea de „partaj bunuri comune".

în conformitate cu art.9 alin.(l) din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, modificată prin O.U.G.80/30.09.2011, va dispune comunicare din oficiu în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a prezentei hotărâri către Serviciul de Stare Civilă din cadrul Primăriei xxxx, jud. Botoşani în vederea înscrierii menţiunilor corespunzătoare.

Văzând că acţiunea a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform disp. art.14 alin.(l) din O.G.51/2008 şi că hu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea civilă având ca obiect "divorţ cu copii + partaj bunuri comune", introdusă de reclamanta A.I., domiciliată în comuna xxxx, judeţul Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul A.L., cu acelaşi domiciliu şi cu citarea Autorităţii tutelare de pe lângă Primăria comunei xxxx, Judeţul Botoşani.

Dispune desfacerea, din culpa pârâtului, a căsătoriei încheiate între părţi la data de 30 decembrie 1993 şi înregistrată sub nr. xx în registrul stării civile al Primăriei comunei xxxx, judeţul Botoşani.

Dispune ca reclamanta să revină la numele de "V." avut anterior încheierii căsătoriei.

Dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti privind minorii: A.A., A.I.I. şi A.A.G., să fie făcută în comun, de către ambii părinţi.

Stabileşte la domiciliul mamei reclamante locuinţa minorilor A.A., născută la data de 08.09.1996, A.I.I., născut la data de 15.12.1998, A.A.G., născută la data de 15.04.2001.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei pentru minorii A.A., A.I.I. şi A.A.G., pensii de întreţinere de câte 102 lei/lunar pentru fiecare minor, de la data introducerii acţiunii, 29.10.2012 şi până la majoratul minorilor sau intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligaţiei.

Dispune formarea unui nou dosar pentru cererea de partaj bunuri comune.

Fixează termen de judecată la data de 23 mai 2013.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare pentru divorţ.

Pronunţată în şedinţă publică la data de xxxxxx.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Red.xxx

Thred.xx

Ex.6/xxxxx

Domenii speta

Spete similare