Faliment - procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată.

Decizie 2247 din 20.11.2013


Faliment - procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată.

-Legea nr.85/2006, art. 64 alin. 6

Dispoziţiile art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 care stabilesc posibilitatea de plată fără înscriere la masa credală a creanţelor născute după data deschiderii procedurii insolvenţei nu instituie însă o prioritate a plăţii acestora, ci doar permite reţinerea lor în planul de distribuire fără cerinţa prealabilă a înscrierii în tabelul creditorilor.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 2247 din 20.11.2013)

Constată că, prin sentinţa civilă nr. 134/25.02.2013 pronunţată de Tribunalul Teleorman – Secţia Civilă în dosarul nr. 3332/87/2009, s-a respins ca neîntemeiată cererea creditoarei SC R C SRL privind plata creanţei în sumă de 2.123.286 lei, în baza art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006.

Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătorul sindic a reţinut se invocă o creanţă născută după data deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei SC A SRL, urmare a pronunţării sentinţei comerciale nr. 81/07.02.2011 prin care s-au anulat contractele de cesiune de creanţă încheiate între creditoare şi debitoare, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară şi a obligării creditoarei SC R C SRL să restituie averii debitoarei sumele încasate în contul creanţelor cesionate.

Ulterior, urmare a declaraţiei de creanţă depusă de SC R C SRL, la data de 07.10.2011, lichidatorul judiciar a înscris-o pe aceasta în tabelul definitiv consolidat – refăcut cu o creanţă chirografară, în cuantum de 2.123.286 lei, urmare a anulării contractelor de cesiune de creanţă.

Potrivit dispoziţiilor art. 64(6) din Legea nr. 85/2006 ser reglementează dreptul creditoarei de a fi plătită pe baza documentelor din care rezultă creanţa, fără a mai fi necesară înscrierea acesteia la masa credală. Dispoziţiile invocate de creditoare nu instituie însă o ordine de prioritate a plăţii creanţelor născute în cursul procedurii, ci numai dreptul de a fi plătite fără înscriere în tabelul de creanţe. Or, plata creanţelor se face în ordinea prevăzută de art. 123 din Legea nr. 85/2006, ordinea fiind una  imperativă.

Ca atare, plata creanţei de 2.123.286 lei urmează a se face cu respectarea dispoziţiilor art. 123 din Legea nr. 85/2006, la data existenţei disponibilităţilor în contul debitoarei. De altfel, raportul şi planul de distribuire a sumelor, publicat de lichidatorul judiciar în B.P.I. nr. 1980/01.02.2013 respectă ordinea stabilită de art. 123 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, susţinerea creditoarei din şedinţa publică din data de 25.03.2012, în sensul că ar avea o creanţă privilegiată, conform art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006, este nefondată, creanţa sa nerezultând din credite bancare, din continuarea activităţii debitoarei ci fiind consecinţa anulării contractelor încheiate cu debitoarea, în condiţiile art. 79 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei soluţii, creditoarea SC R C SRL a promovat recurs, solicitând modificarea sentinţei în sensul admiterii cererii sale.

În motivare, recurenta a reiterat susţinerile potrivit căreia dispoziţiile art. 64(6) din Legea nr. 85/2006 îi conferă dreptul la plata cu prioritate a creanţei sale, înaintea tuturor creanţelor înscrise în tabelul definitiv.

În drept, recursul a fost motivat prin dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.p.civ.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, Curtea apreciază nefondat recursul pentru următoarele considerente:

Judecătorul sindic a interpretat şi aplicat în mod corect prevederile art. 64(6) din Legea nr. 85/2006 care stabilesc posibilitatea de plată fără înscrierea la masa credală a creanţelor născute în după deschiderea procedurii. Aceste dispoziţii nu instituie însă o prioritate în plata acestora, ci doar permite reţinerea lor în planul de distribuire fără cerinţa prealabilă a înscrierii în tabelul creditorilor având în vedere că pentru asemenea creanţe exista riscul declarării de către creditori peste termenul instituit pentru întocmirea tabelului.

Totodată, ordinea prevăzută la art. 123 din Legea nr. 85/2006 nu instituie o poziţie privilegiată pentru o asemenea creanţă chirografară născută în urma repunerii părţilor în situaţia anterioară ca urmare a anulării unui act juridic, neavând relevanţă că restituirea propriilor prestaţii s-a realizat deja în beneficiul patrimoniului debitoarei aflate în insolvenţă. 

Pentru aceste motive, în temeiul art. 312(1) rap. la art. 304 pct. 9 C.p.civ., Curtea a respins recursul ca nefondat şi a menţinut sentinţa atacată ca legală şi temeinică.