Infracţiune prevăzută de art.178 alin.2 Cod penal

SENTINŢA PENALĂ NR.1033

Şedinţa publică de la 15 Septembrie 2010

Prin rechizitoriul nr. …… din …. al Parchetului de pe lângă Judecătoria …. s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului ….., domiciliat în oraşul ………., pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzută de art.178 alin.2 Cod penal, de ucidere din culpă,  şi a unei infracţiuni prevăzută de art.184 al.1 şi 3 Cod penal, de vătămare corporală din culpă, ambele cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal.

În fapt, s-a reţinut că pe data de …….., în timp ce conducea autoutilitara  marca ……… cu număr de înmatriculare ……….., din oraşul …………. înspre municipiul ………, inculpatul ………. s-a angajat în efectuarea unei depăşiri deşi vizibilitatea era redusă, între …. şi ….. de metri, din cauza ceţii. Inculpatul a iniţiat manevra de depăşire a unui …….. în dreptul km ….. al ….., într-o zonă în care marcajul era discontinuu, însă condiţiile de vizibilitate erau cele menţionate anterior. Când autoutilitara condusă de către inculpat se afla la jumătatea lungimii autovehiculului ……, fiind cu toată suprafaţa pe banda pe care circulau autovehiculele din sens invers, a văzut în faţa sa un autovehicul care circula regulamentar, pe banda sa, spre municipiul …….. Inculpatul a încercat să evite impactul frontal, acţionând sistemul de frânare însă, deşi impactul frontal a fost evitat,coliziunea s-a produs între partea stângă faţă a autoutilitarei condusă de către inculpat cu partea stângă faţă a autovehiculului care circula din sens invers. In urma acestui impact conducătorului autovehiculului care circula regulamentar din sens opus, numitul …….. .a decedat, iar numitul ….., care se afla în acelaşi autovehicul, a suferit mai multe leziuni ce au necesitat pentru vindecare ……. de zile de îngrijiri medicale. S-a mai reţinut că la momentul impactului nici unul dintre cele două autovehicule implicate nu circulau cu viteză adaptată condiţiilor de vizibilitate deşi ambele autovehicule aveau viteza legală pentru locul în care se aflau, respectiv în afara localităţii. De asemenea, s-a mai menţionat că accidentul nu ar fi avut loc dacă inculpatul nu se angaja în manevra de depăşire a autovehiculului ….., ocazie cu care a încălcat măsurile de prevedere specifice conducerii unui autovehicul şi angajării în depăşire pe timp de vizibilitate redusă.

Pe rolul instanţei s-a format dosarul nr. …….. din ………...

Instanţa a procedat la luarea declaraţiei inculpatului, în prezenţa avocatului ales, declaraţia fiind consemnată şi ataşată la fila ……… De asemenea, s-a procedat la luarea declaraţiei părţii vătămate-parte civilă …….., precum şi la audierea martorilor ……….. declaraţiile acestora fiind consemnate la filele ………

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că atât situaţia de fapt cât şi încadrarea juridică stabilite prin rechizitoriu sunt confirmate de probele administrate în cauză. Astfel, din coroborarea declaraţiilor inculpatului,  ale părţii vătămate ………. şi ale martorilor, date atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată, cu expertiza tehnică auto întocmită în cauză şi cu certificatele medico-legale ataşate la dosarul de urmărire penală, rezultă că pe data de ….. autoutilitara ………. condusă de către inculpatul ………… a intrat în coliziune cu autovehiculul marca … condus de către victima .. …, impactul având loc pe … în zona km ….. În urma acestei coliziuni, s-a produs decesul numitului ……., precum şi vătămarea corporală a părţii vătămate …….., care se afla în autovehicul condus de către victimă. Coliziunea s-a produs în momentul în care inculpatul efectua depăşirea unui ……. într-o zonă marcată cu linie discontinuă.

Culpa pentru producerea acestei coliziuni a aparţinut inculpatului Constantin Ion, care s-a angajat în efectuarea manevrei de depăşire a ….. deşi condiţiile meteorologice nu permiteau acest lucru, în respectiva zonă fiind ceaţă densă, care reducea vizibilitatea la ……. de metri. Inculpatul s-a angajat în efectuarea depăşirii deşi nu putea vedea dacă din sens opus circulă autovehicule, tocmai din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Susţinerea inculpatului în sensul că autovehiculul condus de către victimă nu avea sistemul de iluminare în funcţiune, pe lângă faptul că nu a putut fi probat de către acesta, nu are o relevanţă deosebită pentru stabilirea vinovăţiei în producerea accidentului, culpa aparţinând, chiar şi în situaţia în care autovehiculul care circula regulamentar nu avea farurile aprinse, şoferului care s-a angajat în efectuarea depăşirii într-un moment în care nu putea avea certitudinea că din sens opus nu circulă alte autovehicule, adică inculpatului.

Faptul că decesul numitul ….. s-a produs din cauza leziunilor determinate de impactul celor două autovehicule rezultă din raportul medico-legal ataşat la filele …. din dosarul de urmărire penală, în timp ce împrejurarea că leziunile suferite de către partea vătămată … au fost determinate de acelaşi impact rezultă din certificatele medico-legale ataşate la filele ……. din  acelaşi dosar.

Prin urmare, faptul că inculpatul Constantin Ion s-a angajat în efectuarea unei depăşiri ignorând orice măsură de prevedere necesară în acest scop, motiv pentru care autoutilitara pe care o conducea a intrat în coliziune cu un autovehicul ce circula regulamentar din sens opus, eveniment în urma căruia a avut loc decesul numitului ……. şi vătămarea corporală a numitului …….., a fost probat  şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de ucidere din culpă şi de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.178 alin.2 C.pen şi de art.184 alin.1 şi 3 C.pen., urmând să atragă răspunderea penală a inculpatului.

Întrucât aceste fapte au fost săvârşite mai înainte ca inculpatul să fie condamnat pentru vreuna dintre ele, cele două infracţiuni fiind rezultatul unei unice acţiuni ilicite, în cauză sunt întrunite cerinţele art.33 lit.b C. pen., privind concursul ideal de infracţiuni, instanţa urmând să stabilească pentru fiecare faptă aflată în concurs câte o pedeapsă şi să aplice o pedeapsă unică raportată la întregul ansamblu infracţional.

Relativ la individualizarea pedepselor ce se vor stabili pentru cele două infracţiuni, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.pen. şi mai ales cele referitoare la persoana inculpatului, acesta aflându-se la primul conflict cu legea penală. De asemenea, nu este de neglijat nici forma de vinovăţie cu care s-au săvârşit faptele, aceasta fiind culpa, precum şi atitudinea inculpatului pe parcursul procesului, acesta prezentându-se atât la solicitarea organelor de urmărire penală cât şi în faţa instanţei şi recunoscând, în linii mari, faptul că se face vinovat de producerea accidentului.

Aceste împrejurări nu pot determina totuşi reţinerea unor circumstanţe atenuante şi, implicit, stabilirea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere urmările foarte grave ale conduitei ilicite a inculpatului (decesul unei persoane şi rănirea gravă a alteia), dar sunt de natură să determine stabilirea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce priveşte individualizarea executării pedepsei rezultantă, instanţa apreciază că pentru atingerea scopurilor pedepsei şi ale răspunderii penale este suficientă aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiţionată a executării, faptul că inculpatul a intrat în contact cu rigorile legii penale şi cu organele judiciare constituind, în opinia instanţei, un avertisment suficient pentru acesta în sensul de a nu mai adopta pe viitor conduite care să intre în conflict cu legea penală.

Referitor la latură civilă, în cauză s-au constituit părţi civile atât numita ……, soţia victimei, în nume propriu şi ca reprezentantă legală a minorilor ……., cât şi partea vătămată ………...

În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de către numita ……., trebuie observat că aceasta a oscilat de-a lungul procesului penal cu privire la cuantumul despăgubirilor civile pe care le solicită inculpatului. Astfel, în faza de urmărire penală partea civilă ……. a solicitat, iniţial, suma de ……., după care a solicitat …… (filele …… din dosar urmărire penală), pentru ca în faţa instanţei să precizeze, înainte de începerea cercetării judecătoreşti că se constituie parte civilă cu suma ……, iar la ultimul termen de judecată să depună, prin intermediul avocatului ales,  precizări scrise prin care solicita ….. lei despăgubiri pentru prejudicii materiale şi …… de Euro în echivalent în lei la data plăţii, reprezentând daune morale. Instanţa apreciază că nu pot fi avute în vedere decât pretenţiile formulate de către partea civilă până la momentul citirii actului de sesizare, urmând ca evaluarea prejudiciului suferit de către această parte vătămată să se facă prin raportare la suma solicitată la acel moment, precizările făcute de către partea civilă la ultimul termen de judecată putând fi valorificate doar în ceea ce priveşte determinarea cu exactitate a sumei reprezentând prejudicii materiale şi a celei reprezentând daune morale.

În ceea ce priveşte prejudiciile materiale invocate de către această parte civilă, instanţa apreciază  că acţiunea civilă este întemeiată doar în parte şi anume doar în limita sumei de …….de lei, sumă reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare a victimei, potrivit înscrisurilor ataşate la filele …… din dosar. Această sumă se compune din suma de …….. de lei reprezentând preţ al monumentului funerar, potrivit contractului nr…… (fila 60) şi preţul concesiunii locului de veci, potrivit chitanţei ataşată la fila ……. Trebuie precizat că acestea sunt singurele sume pentru care partea civilă a produs probe şi, prin urmare, doar în această limită prejudiciul material invocat are caracter cert sub aspectul întinderii. Faptul că partea civilă a mai efectuat şi alte cheltuieli, legate de înmormântarea victimei şi de îndeplinirea obiceiurilor de după înmormântare, deşi rezultă din declaraţiile unora dintre martori, nu este suficient prin el însuşi pentru a determina acordarea şi a altor sume de bani cu titlu de prejudicii materiale, întrucât aceste cheltuieli nu sunt certe sub aspectul întinderii lor, declaraţia de martor nefiind suficientă în acest scop, ci trebuind să fie însoţită de înscrisuri. De altfel, aşa cum se observă din  conţinutul declaraţiei martorei ……(fila .., aceasta precizează doar sume aproximative ce au fost cheltuite de către partea civilă pentru pomeni, situaţie în care nu se poate vorbi despre un prejudiciu cert în ceea ce priveşte întinderea sa.

Relativ la daunele morale solicitate de către partea civilă, instanţa apreciază că la stabilirea cuantumului despăgubirilor pe care inculpatul trebuie să le plătească trebuie avut în vedere, în primul rând, impactul emoţional major pe care decesul victimei l-a avut atât asupra soţiei acestuia cât şi asupra celor doi copii, aceştia aflându-se la vârste – …..ani ….. şi .ani …. – la care incidente precum decesul unui părinte pot determina repercusiuni nefaste asupra dezvoltării lor psihice ulterioare. Mai mult decât atât, nu este de neglijat faptul că familia victimei va fi privată nu doar din punct de vedere afectiv de lipsa victimei ci aceasta determină şi o scădere semnificativă a nivelului de trai atât al soţiei sale cât şi a copiilor, contribuţia victimei la cheltuielile familiei sale fiind esenţiale.

De aceea, instanţa apreciază că suma de …. de euro, în echivalent în lei potrivit cursului BNR din ziua plăţii, este aptă să echilibreze, într-o oarecare măsură, inerentele suferinţe morale suportate de către părţile civile precum şi lipsurile materiale determinate de decesul numitului ……., fără însă ca acest eveniment nefericit să se transforme într-o sursă de îmbogăţire fără just temei.

Bineînţeles că pe lângă aceste sume globale, inculpatul trebuie obligat şi la plata unor prestaţii periodice către părţile civile minori, având în vedere că la momentul producerii accidentului, aceştia se aflau în întreţinerea victimei. Întrucât cei doi minori nu primesc, în prezent, pensie de urmaş, cuantumul prestaţiei periodice la care inculpatul poate fi obligat în favoarea lor trebuie să fie echivalent cu cuantumul sumei pe care victima ar fi trebuit să o plătească cu titlu de întreţinere minorilor, în situaţia în care ar fi trăit, sumă care trebuie raportată la venitul minim pe economie, având în vedere că victima nu avea un loc de muncă la data decesului.  În ceea ce priveşte momentul de la care inculpatul poate fi obligat la plata prestaţiei periodice acesta este reprezentat de data producerii accidentului în urma căruia numitul ……. şi-a pierdut viaţa, întrucât până în prezent inculpatul nu a achitat nici o sumă de bani cu acest titlu către părţile civile. Bineînţeles că, pentru intervalul cuprins între momentul accidentului şi data pronunţării prezentei hotărâri, inculpatul trebuie obligat la plata unei sume globale, aceasta ridicându-se la câte ……… de lei pentru fiecare minor, sumă calculată prin raportare la venitul minim pe economie în toată această perioadă. Referitor la prestaţia periodică pe care inculpatul trebuie să o achite începând cu data pronunţării acestei hotărâri şi până la momentul majoratului, aceasta este de 100 lei lunar, pentru fiecare minor, suma stabilită prin raportare la acelaşi venit minim pe economie.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de către partea civilă …….acesta s-a constituit parte civilă cu suma de ……..de lei, din care …….. de lei reprezintă despăgubiri civile pentru prejudicii materiale, iar diferenţa, despăgubiri pentru daune morale. Instanţa apreciază că şi acţiunea acestei părţi civile este întemeiată doar în parte şi anume doar în limita sumei de …….. de lei reprezentând despăgubiri pentru prejudicii materiale şi de ……… de lei, despăgubiri pentru daune morale.

Astfel, singurele prejudicii materiale dovedite de către partea civilă sunt cele legate de cheltuielile de spitalizare, aşa cum rezultă din înscrisurile ataşate la dosarul cauzei. Mai trebuie precizat, sub acest aspect, că partea civilă a depus şi bilete de transport, acestea neputând însă fi valorificate deoarece nu sunt datate şi oricum nu constituie prejudicii materiale ci ar fi putut fi folosite pentru a justifica cheltuielile judiciare, în situaţia în care ar fi fost datate. Relativ la daunele morale solicitate, instanţa apreciază că suferinţele părţii civile determinate de numărul relativ mare de zile de îngrijiri medicale, precum şi  consecinţele pe care un accident rutier grav le poate avea asupra psihicului persoanelor implicate, justifică, în principiu, acordarea de despăgubiri pentru daune morale. Cuantumul acestor despăgubiri nu poate constitui însă o îmbogăţire fără justă cauză, ci trebuie să asigure doar, pe cât posibil, o compensaţie materială pentru suferinţele morale. De aceea, instanţa apreciază că suma de ….de lei este suficientă pentru atingerea acestui scop.

Tot în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa apreciază că inculpatul nu poate fi obligat singur la plata sumelor menţionate anterior către părţile civile, ci această obligaţie revine şi asigurătorului ……, societate la care inculpatul era asigurat în momentul producerii accidentului. Temeiul acestei răspunderi este dat de articolul 54 şi urm. din Legea nr.136/1995. Astfel, alin.1 al acestui articol prevede că  drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia.

Ca un ultim aspect legat de latura civilă, trebuie observat că unităţile spitaliceşti unde a fost internat partea civilă ……. nu s-au constituit părţi civile în cauză, instanţa urmând să ia act de acest aspect.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează ca în baza art.178 alin.2 C.pen., să condamne pe inculpatul ….. la pedeapsa de ……. ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În baza art.184 alin.1 şi 3 C.pen., va condamna acelaşi inculpat, la pedeapsa de ……. luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

În baza art.33 lit. a şi art.34 lit.b C.pen., va aplica inculpatului …………….., pedeapsa cea mai grea, de ……… închisoare.

În baza art.71 C.pen., i se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata pedepsei.

În baza art.81 alin.2 C.pen., va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de ..ani, ce constituie termen de încercare potrivit art. 82 alin.1 C.pen.

În baza art.359 C.proc.pen., i se va atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute de art. 83-84 C.pen.

În baza art.71 alin.5 C.pen., va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Va admite, în parte, acţiunea civilă formulată de către numita ……., în nume propriu şi în calitate de reprezentantă legală a  părţilor civile minori …..

În baza art.346 C.proc.pen., raportat la art.14 C.proc.pen., cu aplic. art.998 şi urm. C.civ. şi cu referire la art.54 şi urm. din Legea nr. 136/1995, va obliga inculpatul ……… şi asigurătorul …………..,  la plata sumei de …….. de lei, reprezentând despăgubiri civile pentru prejudicii materiale, precum şi la plata sumei de ……. de euro, în echivalentul în lei, potrivit cursului B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând despăgubiri civile pentru daune morale, către partea civilă ……...

Va obliga inculpatul şi asigurătorul ……... la plata sumei de câte …… de lei, către fiecare dintre părţile civile minori ……..- în total ….. de lei - reprezentând contravaloarea pensiei de întreţinere aferentă intervalului cuprins între data săvârşirii infracţiunii (……. şi data pronunţării prezentei hotărâri.

Va obliga inculpatul şi asigurătorul ……… la plata sumei de câte …… de lei, lunar, către fiecare dintre părţile civile minori ……… şi ………., - în total ……..de lei lunar -, cu titlul de prestaţie periodică, începând cu data pronunţării prezentei hotărâri şi până la majoratul minorilor.

Va admite, în parte, acţiunea civilă formulată de către partea civilă ……………..

În baza art.346 C.proc.pen., raportat la art.14 C.proc.pen., cu aplic. art.998 şi urm. C.civ. şi cu referire la art.54 şi urm. din Legea nr. 136/1995, va obliga inculpatul …….. şi asigurătorul ……….,  la plata sumei de 197,40 de lei, reprezentând despăgubiri civile pentru prejudicii materiale, precum şi la plata sumei de …… de lei, reprezentând despăgubiri civile pentru daune morale, către partea civilă ………..

Va lua act că Spitalul Judeţean de Urgenţă ……… şi Spitalul Judeţean ……. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art.191 alin.1 C.proc.pen., va fi obligat inculpatul la plata sumei de ……….. de lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.193 alin. 1 C.proc.pen., va obliga inculpatul la plata sumei de ………. de lei către partea vătămată-parte civilă . , cu titlul de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat ales, potrivit chitanţelor ataşate la fila ……….

Domenii speta

Spete similare