Divorţ cu minori

Dosar nr.Cod operator 2445

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă nr. 240

Şedinţa din Camera de Consiliu de la 14 Ianuarie 2013

Instanţa constituită  din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul M VM şi pe pârâta MC, în contradictoriu cu autoritatea tutelară Consiliul Local,  având ca obiect divorţ cu minori.

La apelul nominal făcut în şedinţă nepublică a răspuns reclamanta, pârâtul, martorii încuviinţaţi reclamantului C D D, M M şi martorii încuviinţaţi pârâtei M N şi M P, lipsind reprezentantul autorităţii tutelare.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că la data de 18.12.2012, prin serviciul Registratură, a fost înaintat răspunsul nr. 1649158/14.12.2012 emis de Inspectoratul de , conţinând veniturile realizate de reclamant pe ultimele 6 luni, la data de 11.12.2012, reclamanta a depus chitanţa nr. 13578131-345-0136 din 10.12.2012 privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei, la data de 04.01.2013, pârâta a depus întâmpinare, anexând adeverinţa nr. 2571/21.12.2012 emisă de Şcoala Gimnazială ,, privind veniturile salariale realizate pe ultimele 6 luni, certificat medico-legal din data de 15.08.2006, declaraţia din data de 16.08.2006, iar la data de 07.01.2013, prin serviciul Registratură, a fost înaintat referatul de anchetă socială nr. 51287/03.01.2013 întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei De asemenea, a învederat că la data de 14.01.2013 a fost audiat minorul în Camera de Consiliu, procesul-verbal de ascultare fiind ataşat la dosarul cauzei.

 Instanţa, în baza art. 192 şi urm. Cod proc. civ., procedează la audierea martorilor încuviinţaţi reclamantului C D D, M M şi martorilor încuviinţaţi pârâtei M N şi MP, cele declarate sub prestare de jurământ religios fiind consemnate în scris şi ataşate la dosarul cauzei.

Se ia o declaraţie comună părţilor, cele menţionate fiind consemnate în scris şi ataşate la dosarul cauzei.

După care, se ia o declaraţie pârâtului care solicită stabilirea unui program de vizitare al minorului în următoarea modalitate: două zile pe lună în primul week-end din lună cu luarea minorului peste noapte în locuinţa tatălui; la sfârşit de săptămână, de sâmbăta orele 12.00 până duminica orele 22.00, o săptămână în vacanţa de vară şi 2-3 zile în vacanţa de iarnă şi cea de primăvară; a doua zi de Paşti, cele menţionate fiind consemnate în scris şi ataşate la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul pe fond.

Reclamantul a solicitat admiterea acţiunii şi desfacerea căsătoriei.

Pârâta a solicitat admiterea acţiunii, precizând că nu este de acord cu luarea minorului din domiciliul său.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15.11.2012, sub numărul, reclamantul M VM a chemat în judecată pe pârâta M C, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună desfacerea căsătoriei încheiate la data de 25.08.2002 în principal prin acordul părţilor, printr-o hotărâre nemotivată, iar în subsidiar din culpă comună, stabilirea locuinţei minorului rezultat din căsătorie, M G A, la mama, exercitarea autorităţii părinteşti să se facă în comun, obligarea reclamantului la prestarea în natură a obligaţiei de întreţinere faţă de minor, revenirea pârâtei la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de ,,M” şi stabilirea unui program de vizitare al minorului.

În motivare, reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta la data de 25.08.2002  în vederea încheierii unei căsătorii bazate pe afecţiune şi înţelegere. Din căsătorie a rezultat minorul M G A, născut la data de A mai arătat reclamantul că, relaţiile dintre soţi s-au deteriorat, iar în prezent acestea sunt iremediabil vătămate astfel încât continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, ambii soţi făcându-se vinovaţi de situaţia la care s-a ajuns.

A mai precizat reclamantul că doreşte să ia minorul în a doua zi de Paşti, timp de o săptămână, în vacanţa de sărbători, o săptămână, în vacanţa de vară o lună. A apreciat că se impune stabilirea unui program de vizitare al minorului întrucât acesta are o vârstă fragedă la care are nevoie de protecţie paternă, minorul fiind puternic ataşat de tată.

De asemenea, reclamantul a mai solicitat ca desfăşurarea şedinţelor de judecată să fie nepublice întrucât este o persoană cunoscută, lucrând în cadrul jandarmeriei Române.

Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 373 pct. a sau b, art. 383 alin. 3, art. 398, art. 401 şi art. 402 Cod civil.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat, în esenţă că, reclamantul a mai fost căsătorit, căsătorie ce a durat 6 ani de zile, din care a mai rezultat un copil, apreciind pârâta că reclamantul se fereşte de responsabilităţile ce le implică o căsătorie, vina pentru situaţia la care s-a ajuns aparţinând exclusiv reclamantului.

A precizat pârâta că reclamantul manifestă dezinteres pentru viaţa de familie, are anumite vicii, nu contribuie financiar la creşterea şi îngrijirea minorului, problemele din familie apărând în momentul în care reclamantul a fost mutat cu serviciul la Rovinari, intuind pârâta că în viaţa reclamantului ar fi intervenit o altă femeie, lipsind nejustificat de acasă zile în şir. De asemenea, a mai precizat pârâta că nu este de acord ca reclamantul să ia minorul din domiciliul comun întrucât acesta nu şi-a dorit copilul şi nici nu s-a interesat vreodată de situaţia lui şcolară.

Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.

În cauză, instanţa a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse, în copie, certificatul de căsătorie, certificatul de naştere al minorului, actul de identitate al reclamantului, certificat medico-legal din data de 15.08.2006. De asemenea, a fost administrată proba testimonială, fiind audiaţi martorii C D D, M M,  M N şi M P

Instanţa, din oficiu, a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul părţilor cu privire la condiţiile de creştere şi educare ale minorului, referatul de anchetă socială fiind  înaintat la dosar cu adresa nr. 51287/03.01.2013 de către  Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei, iar cu adresa nr. 1649158/14.12.2012 emisă de Inspectoratul Gorj au fost comunicate veniturile realizate de reclamant pe ultimele 6 luni.

În şedinţa publică de la 14.01.2013, pârâtul a solicitat stabilirea unui program de vizitare al minorului în următoarea modalitate: două zile pe lună în primul week-end din lună cu luarea minorului peste noapte în locuinţa tatălui; la sfârşit de săptămână, de sâmbăta orele 12.00 până duminica orele 22.00, o săptămână în vacanţa de vară şi 2-3 zile în vacanţa de iarnă şi cea de primăvară; a doua zi de Paşti, cele menţionate fiind consemnate în scris şi ataşate la dosarul cauzei.

În şedinţa publică de la 14.01.2013, părţile au solicitat desfacerea căsătoriei prin acordul lor, exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minor să se facă în comun de ambii părinţi, iar locuinţa acestuia să fie stabilită la mama pârâtă, stabilirea unei pensii de întreţinere în sarcina reclamantului în funcţie de venitul realizat cu luarea în considerare a faptului că mai are un minor în întreţinere, revenirea pârâtei la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de ,,M”, pârâta nefiind de acord cu programul de vizitare al minorului de către tată în modalitatea solicitată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 25.08.2002 s-a încheiat căsătoria părţilor înregistrată la nr. în registrul stării civile al Primăriei, iar din relaţiile de căsătorie a  rezultat minorul MGA, născut la data de

Potrivit disp. art. 373 lit. a Cod civ., divorţul poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ, putând fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie, conform art. 374 alin. 1 Cod civ. 

În cauză, s-a constatat de către instanţă existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecăruia dintre soţi exprimat la termenul de judecată din data de 14.01.2013 şi consemnat în declaraţia ataşată la dosarul cauzei.

Prin urmare, constatând întrunite cerinţele art. 374 Cod civ., instanţa va pronunţa desfacerea căsătoriei pe baza acordului soţilor.

Potrivit art. 383 alin. 3 Cod civil, pârâta va reveni la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de „M”.

Conform art. 396 Cod civil, referitor la raporturile dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă, urmând ca, de regulă, exercitarea autorităţii părinteşti să revină în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel (art. 397 Cod civil).

În cauză, instanţa nu a identificat motive temeinice pentru a dispune exercitarea autorităţii părinteşti numai de către unul dintre părinţi, motiv pentru care va hotărî ca autoritatea părintească cu privire la minorul MGA să se exercite în comun de către ambii părinţi după desfacerea căsătoriei.

Potrivit disp. art. 400 Cod civil, instanţa urmează să dispună stabilirea locuinţei minorului la mama reclamantă, având în vedere că din concluziile raportului de anchetă psiho-socială rezultă că soţii locuiesc împreună cu fiul lor într-un apartament compus din trei camere şi dependinţe, bine mobilate, utilate şi întreţinute, fiind în interesul minorului să locuiască după desfacerea căsătoriei cu mama lui, în acelaşi sens fiind şi învoiala părţilor şi voinţa minorului exprimată cu prilejul audierii în camera de consiliu.

Având în vedere voinţa părţilor, disp. art. 402 Cod civil, instanţa îl va obliga pe pârât să contribuie la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului sub forma unei pensii de întreţinere în cuantum de 245 lei lunar (reprezentând 1/6 din venitul mediu net lunar în cuantum de 1470 lei, realizat de către reclamant conform adeverinţei nr. 1649158/14.12.2012), având în vedere că reclamantul mai are un copil în întreţinere, începând cu data pronunţării sentinţei, 14.01.2013 (conform voinţei părţilor de la ultimul termen de judecată) şi până la majoratul copilului. La stabilirea venitului bază de calcul, nu a fost luată în considerare suma primită lunar de către reclamant ca normă de hrană, întrucât are o afectaţiune specială, iar potrivit  disp. art. 409 alin. 7 Cod proc. civ. indemnizaţiile cu destinaţie specială, stabilite potrivit legi, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie. Cum norma de hrană are o destinaţie specială cuvenindu-se numai personalului din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, conform textului de lege menţionat anterior nu va fi luată în considerare la stabilirea bazei de calcul.

Cât priveşte capătul de cerere privind stabilirea unui program de vizitare a minorului, instanţa îl va admite având în vedere următoarele:

Potrivit art. 16 din Legea nr. 272/2004 copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. În sensul legii, relaţiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea acestuia pe perioadă determinată de către părinte, corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul, transmiterea de informaţii referitoare la copil către părintele care are dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul. Astfel, pentru a stabili un program adecvat şi totodată eficient pentru întreţinerea de către reclamant a legăturilor personale cu fiul său, instanţa va lua în considerare tot interesul superior al copilului, având în vedere ca programul încuviinţat să nu-i afecteze dezvoltarea armonioasă atât din punct de vedere psihic cât şi fizic.

Deşi pârâta a solicitat ca programul de vizitare a minorului să se desfăşoare numai în prezenţa sa, instanţa apreciază că relaţia tensionată dintre cei doi părinţi poate influenţa negativ dezvoltarea relaţiei de ataşament dintre copil şi tatăl său, iar din probatoriul administrat nu a rezultat vreun indiciu în sensul că prin luarea minorului din locuinţa mamei pe o perioadă mai mare de timp, acesta şi-ar putea pune în pericol copilul sau că l-ar influenţa în mod negativ. De altfel, minorul, fiind audiat de către instanţă, inclusiv sub acest aspect, nu a expus vreo temere faţă de tatăl său şi a precizat că şi-ar dori să fie luat de către tată la sfârşit de săptămână şi în vacanţe.

Având în vedere considerentele expuse anterior, precum şi disp. art. 401 Cod civil, urmează să încuviinţeze un program de vizitare al minorului de către tatăl reclamant, după cum urmează: două zile pe lună, în primul week-end din lună de sâmbătă orele 12.00 până duminică orele 18.00, o săptămână în vacanţa de vară, 3 zile în vacanţa de iarnă şi 3 zile în cea de primăvară, a doua zi de Paşti, între orele 10.00 – 18.00, cu dreptul de a lua minorul în locuinţa sa şi obligaţia de a-l readuce la terminarea vizitelor în domiciliul mamei pârâte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamantul M V M împotriva pârâtei M C, ambii domiciliaţi în, jud. Gorj în contradictoriu cu autoritatea tutelară Consiliul Local Tg-Jiu.

Declară desfăcută căsătoria părţilor, încheiată la data de 25.08.2002 şi trecută la nr. 406/25.08.2002 în registrul stării civile al Primăriei, jud. Gorj, prin acordul soţilor.

Pârâta revine la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de „M”.

Autoritatea părintească cu privire la minorul MG A, născut la data de, va fi exercitată în comun de către ambii părinţi după desfacerea căsătoriei. 

Stabileşte locuinţa minorului la mama pârâtă.

Obligă reclamantul la plata în favoarea minorului a unei pensii de întreţinere în cuantum de 245 lei lunar, începând cu data pronunţării sentinţei, 14.01.2013, şi până la majoratul copilului.

Încuviinţează păstrarea de către reclamant a legăturilor personale cu minorul în următoarea modalitate: două zile pe lună, în primul week-end din lună de sâmbătă orele 12.00 până duminică orele 18.00, o săptămână în vacanţa de vară, 3 zile în vacanţa de iarnă şi 3 zile în cea de primăvară, a doua zi de Paşti, între orele 10.00 – 18.00, cu dreptul de a lua minorul în locuinţa sa şi obligaţia de a-l readuce la terminarea vizitelor în domiciliul mamei pârâte.

Definitivă şi irevocabilă în ceea ce priveşte divorţul şi cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare pentru celelalte capete de cerere.

Pronunţată în şedinţa publică de la 14.01.2013, la Judecătoria Tg.-Jiu.

Red/tehnored/

5ex/13.02.2013

Domenii speta

Spete similare