Act administrativ. Efectele unei diplome de licenţă ce nu a fost revocată sau anulată.

Decizie 545 din 07.02.2013


 Act administrativ. Efectele unei diplome de licenţă ce nu a fost revocată sau anulată.

- art. 1 alin.6 din Legea nr.554/2004.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI-SECŢIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DECIZIA CIVILĂ NR. 545/07.02.2013)

Prin sentinţa civilă nr. 643/04.07.2012, Tribunalul Teleorman a admis acţiunea reclamantului S. D. în contradictoriu cu pârâţii I. Ş. J. T., C. de C.nr. 1 L. P. M. S. Al., a anulat adresa nr. 1753/09.04.2012 emisă de Centrul de Concurs nr. 1 Liceul Pedagogic Mircea Scarlat Alexandria prin care i s-a comunicat reclamantului S. D. că nu poate participa la examenul din data de 02.08.2012 pentru ocuparea posturilor didactice, a constatat că reclamantul S. D. îndeplineşte condiţiile de studii de specialitate privind înscrierea la examenul din data de 02.08.2012, pentru ocuparea posturilor didactice şi a obligat pârâţii să valideze înscrierea la concurs a reclamantului S. D., acesta îndeplinind  condiţiile de studii de specialitate.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că obiectul judecăţii îl reprezintă pretenţiile reclamantului de anulare a adresei nr. 1753/09.04.2012 emisă de Centrul de Concurs nr. 1 Liceul Pedagogic Mircea Scarlat, prin care i  s-a adus la cunoştinţă că nu poate participa la concursul de ocupare a posturilor didactice 2012, nefiindu-i recunoscute studiile de specialitate şi obligarea pârâţilor la recunoaşterea dreptului de a participa la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice 2012 şi validarea dosarului de concurs.

Instanţa a constatat existenţa unor competenţe legale stabilite în sarcina Inspectoratului Şcolar Judeţean inclusiv în domeniul gestionării resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti cât şi în ceea ce priveşte monitorizarea activităţilor de constituire, vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ, fapt ce justifică existenţa calităţii sale procesuale pasive în proces.

Sub acest aspect, tribunalul a constatat că pârâtului îi revin astfel de atribuţii, împrejurare care justifică existenţa calităţii sale procesuale pasive.

Cu privire la fondul cauzei, s-a reţinut că, prin cererea formulată, reclamantul a solicitat instanţei să dispună anularea adresei nr. 1753/09.04.2012 emisă de Centrul de Concurs nr. 1 Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat” prin care i se aduce la cunoştinţă că nu poate participa la concursul de ocupare a posturilor didactice din anul 2012, nefiindu-i recunoscute studiile de specialitate, şi obligarea pârâţilor la recunoaşterea dreptului de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor didactice 2012 .

S-a reţinut că intimatul reclamant este absolvent al Facultăţii de Pedagogie muzicală din cadrul Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, în anul 2007 fiindu-i eliberată diploma de licenţă şi suplimentul aferent (foaia matricolă) după promovarea examenului de licenţă.

Începând cu anul 2009, intimatul reclamant a îndeplinit  funcţia de profesor suplinitor la catedra de pedagogie muzicală, aşa cum rezultă din Decizia nr. 2798/29.09.2011 .

S-a reţinut că pârâţii au apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile de participare, motivând că diploma de licenţă a acesteia nu poate fi recunoscuta oficial, deoarece facultatea absolvită nu este acreditată să funcţioneze la forma de învăţământ ID.

Verificând îndeplinirea acestor dispoziţii legale de către reclamant, instanţa a constatat că acesta a făcut dovada îndeplinirii condiţiei de absolvire a studiilor universitare cu diploma de studii.

Despre apărarea pârâtului I.S.J. Teleorman, conform căreia diploma nu este valabilă, întrucât a fost emisă de instituţia de învăţământ superior pentru o specializare pentru care nu are acreditare, tribunalul a constatat că este irelevantă din punct de vedere juridic.

Apărările legate de acreditarea/neacreditarea formei de învăţământ absolvite de reclamant nu se circumscriu obiectului acţiunii câtă vreme acesta nu priveşte anularea actului emis care atestă studiile absolvite şi dobândirea titlului de licenţiat în pedagogie muzicală, bucurându-se de o prezumţie de legalitate.

Tribunalul a reţinut că diploma în cauză este un act emis în condiţii de legalitate de o instituţie publică, recunoscută de stat, producând efecte în faţa oricărei autorităţi, până la înscrierea în fals.

S-a reţinut totodată că aceasta este valabilă şi că nicio autoritate administrativă sau instanţă judecătorească nu s-a pronunţat în sensul revocării/constatării nulităţii sau anulării actului.

Tribunalul a reţinut că opinia  pârâţilor, emisă prin conţinutul adresei a cărei anulare o solicită reclamantul, îl  prejudiciază pe acesta în drepturile sale recunoscute de lege, determinat de faptul că diploma sa de licenţă nu a fost anulată până în prezent.

În acest context, actul administrativ atacat s-a apreciat că nu are nici un efect anulator asupra diplomei reclamantului, act administrativ care se bucură de prezumţia de legalitate, prin care i se recunoaşte acestuia calitatea de licenţiat în sociologie – psihologie.

S-a reţinut că nicio autoritate publică nu poate să înlăture dreptul reclamantului de a fi licenţiat al unei instituţii de învăţământ superior atestat printr-un înscris oficial.

Calitatea de unitate de învăţământ superior acreditată/neacreditată a Universităţii Spiru Haret, Facultatea de Pedagogie muzicală este o problemă a instituţiei de învăţământ, iar reclamantul în baza teoriei aparenţei dreptului nu poate fi victima lipsei de acreditare.

S-a reţinut că diploma de licenţă este valabilă în condiţiile în care nicio autoritate administrativă sau instanţa de judecată nu s-a pronunţat în sensul revocării/constatării nulităţii sau anulării actului şi că, în  caz contrar,  ar fi prejudiciat reclamantul în drepturile sale recunoscute de lege determinat de faptul că diploma nu a fost anulată până în prezent.

Tribunalul a arătat că pârâtul care a invocat această apărare nu a făcut dovada că diploma în cauză invocată de reclamant este nulă, s-a dispus anularea acesteia sau face obiectul unui litigiu aflat pe rolul vreunei instanţe de judecată.

Pentru aceste considerente, Tribunalul a admis acţiunea reclamantului, a anulat adresa nr. 1753/09.04.2012, emisă de CENTRUL DE CONCURS NR. 1 LICEUL PEDAGOGIC MIRCEA SCARLAT ALEXANDRIA, prin care i s-a comunicat reclamantului S. D., că nu poate participa la examenul din data de 02.08.2012, pentru ocuparea posturilor didactice.

 Tribunalul a constatat că reclamantul S. D. îndeplineşte condiţiile de studii de specialitate privind înscrierea la examenul din data de 02.08.2012,  pentru ocuparea posturilor didactice şi a obligat pârâţii să valideze  înscrierea la concurs a reclamantului S. D., constatând că acesta îndeplineşte condiţiile de studii de specialitate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs I. Ş. J. T. criticând-o ca nelegală şi netemeinică.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul pârât a arătat că în fapt, intimatul a solicitat instanţei anularea adresei nr. 1753/09.04.2012 emisă de Centrul de Concurs nr. 1 Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat" Alexandria prin care i se aducea la cunoştinţă că nu poate participa la examenul din 2 august 2012 „nefiindu-i recunoscute studiile de specialitate" şi obligarea pârâtului la recunoaşterea dreptului acestuia de a participa la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice 2012 şi validarea dosarului său.

Arată că, faţă de aceste capete de cerere a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ISJ Teleorman, excepţie pe care instanţa a respins-o în mod netemeinic.

Astfel, având în vedere capitolul VI „Organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar" din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, anexă la OMECTS nr. 5560/ 2011, la art. 110 alin 3, recurentul arată că se prevede în mod expres că „Organizarea şi desfăşurarea concursurilor se realizează de unităţile de învăţământ cu personalitate juridică/consorţii şcolare sau prin asocieri temporare la nivel local ori judeţean, la nivelul municipiului Bucureşti, conform art. 254 alin 3 şi 9 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011."

În temeiul art. 254 alin 3 din Legea nr. 1/2011: „în învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică , conform unei metodologii cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului", iar potrivit alin 9 al aceluiaşi articol „Unităţile de învăţământ, individual, în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori judeţean, organizează concursul pentru ocuparea posturilor sau catedrelor, conform statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin 5." La alin. 5 se prevede „Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum şi condiţiile şi modalităţile de ocupare a acestora."

Recurentul a arătat că din aceste texte de lege rezultă clar că organizarea concursului de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat cade în sarcina unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, inspectoratul şcolar neavând atribuţiuni în derularea acestei activităţi.

Susţine că instanţa în mod eronat a reţinut că „Rezultă astfel existenţa unor competenţe legale stabilite în sarcina Inspectoratului Şcolar Judeţean inclusiv în domeniul gestionării resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti cât şi în ceea ce priveşte monitorizarea activităţilor de constituire, vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ, fapt ce justifică existenţa calităţii procesuale pasive în proces."

Menţionează că instanţa nu indică textul de lege din care rezultă concluzia reţinută mai sus.

Din textele de lege enumerate şi citate recurentul susţine că rezultă clar, fără echivoc, că atât stabilirea posturilor disponibile pentru angajare cât şi statutul acestora sunt atributul exclusiv al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ care organizează concursul şi nu al inspectoratului şcolar.

Faţă de motivele arătate recurentul apreciază că instanţa în mod netemeinic şi nelegal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Teleorman.

Pe fondul cauzei, recurentul arată că sentinţa este netemeinică fiind dată cu aplicarea greşită a legii pentru următoarele considerente:

Faţă de cele reţinute de instanţă, în sensul că „Reclamantul a arătat instanţei că pârâţii au constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile de participare, motivând că diploma de licenţă a acestuia nu poate fi recunoscută oficial, facultatea absolvită nu este acreditată să funcţioneze la forma de învăţământ ID.", arată că atât din adresa nr. 1753/09.04.2012 cât şi din adresa nr. 2850/28.05.2012, emise de Centrul de Concurs nr. 1 Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat" Alexandria nu rezultă că diploma de licenţă nu poate fi recunoscută oficial.

Astfel, prin prima adresă i s-a comunicat reclamantului-intimat că „nu puteţi participa la examenul din 2 august 2012, deoarece studiile absolvite de dumneavoastră nu sunt acreditate.", iar prin cea de a doua adresă i s-a comunicat „studiile d-voastră: Universitatea Spiru Haret, profilul muzică, specializarea pedagogie-muzicală, urmate în anii 2003 - 2007, forma de învăţământ ID, privat, nu au permis operaţia de validare a fişei.

În raport cu aceste motive apreciază că reţinerea tribunalului este nefondată.

Arată că a mai reţinut tribunalul că „Verificând îndeplinirea acestor dispoziţii legale de către reclamant, instanţa a constatat că acesta a făcut dovada îndeplinirii condiţiei de absolvire a studiilor universitare cu diplomă de studii." Recurentul susţine că din acest text rezultă că instanţa face referire la „dispoziţii legale" fără a arăta care sunt acelea şi a verifica modul de îndeplinire al acestora.

Potrivit art. 112 alin 2 din Metodologia cadru „ La concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar au dreptul să participe persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de prezenta Metodologie, în concordanţă cu Centralizatorul. Ori, acest text de lege trebuie interpretat în mod sistematic prin raportare la dispoziţiile art. 161 alin 3 care precizează condiţiile ce trebuie îndeplinite de cei ce se înscriu la concursul de titularizare.

Menţionează că în mod eronat a reţinut instanţa că „Apărările legate de acreditarea/neacreditarea formei de învăţământ absolvite de reclamant nu se circumscriu obiectului acţiunii câtă vreme acesta nu priveşte anularea actului emis care atestă studiile absolvite şi dobândirea titlului de licenţiat în pedagogie muzicală, bucurându-se de o prezumţie de legalitate."

Cu privire la cele reţinute de instanţă arată că nu contestă nimeni legalitatea diplomei de licenţă a intimatului, însă pentru titularizarea în învăţământ trebuie ca şi forma de învăţământ să fie acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu.

Faţă de această reţinere trebuie spus că instanţa a făcut o aplicare greşită a legii, respectiv a art. 161 alin 3 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, anexă la OMECTS nr. 5560/2011, care impune condiţia autorizării sau acreditării formei de învăţământ şi care prevede: „Specializările absolvenţilor cu studii universitare de lungă/scurtă durată sau care au finalizat ciclul I de studii universitare de licenţă, care se înscriu la sesiunea de transferare pentru restrângere de activitate, la examenul de definitivare în învăţământ, precum şi la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau la concursul pentru suplinire, care au început studiile după intrarea în vigoare a Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor din învăţământul superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată, trebuie să se regăsească atât în Centralizator, cât şi în hotărârile de Guvern privind autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular, profilurile, specializările, durata studiilor, precum şi titlurile obţinute de absolvenţii învăţământului universitar, nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor universitare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular, structurile şi specializările universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu din instituţiile de învăţământ superior emise în baza Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor din învăţământul superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată, după 17 decembrie 1993 care cuprind  specializările autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, precum şi forma de învăţământ pentru care au fost autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.

Programele de studii universitare de masterat acreditate şi forma de învăţământ pentru care au fost acreditate sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării tineretului şi sportului."

Faţă de aceste dispoziţii legale recurentul susţine că una din condiţiile înscrierii şi participării la concursul de titularizare din 2 august 2012 este aceea că în hotărârile de Guvern privind autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular trebuie să se regăsească şi forma de învăţământ pentru care au fost autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.

Susţine că tocmai pentru acest motiv cererea intimatului nu a fost validată de aplicaţia electronică gestionată de MECTS, deoarece forma de învăţământ absolvită de intimatul reclamant nu se regăseşte în hotărârile de guvern privind autorizarea provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior.

Recurentul menţionează că din suplimentul la diplomă al reclamantului-intimat rezultă că acesta a urmat cursurile Facultăţii de Muzică, din cadrul Univ. Spiru Haret, specializarea Pedagogie Muzicală, forma de învăţământ - învăţământ la distanţă.

Susţine că la data când acesta a început să frecventeze cursurile universitare, respectiv anul universitar 2003 - 2004, conform Hotărârii de Guvern nr. 693/2003 (Monitorul oficial, partea I, nr. 466/30.06.2003); anexa nr. 6 la Hotărârea de Guvern nr. 1082/11.09.2003 (Monitorul oficial, partea I, nr. 687/30.09.2003); anexa nr. 6 la Hotărârea de Guvern nr. 940/10.04.2004 (Monitorul oficial, partea I, nr. 617/07.07.2004); anexa nr. 6 la Hotărârea de Guvern nr. 1609/30.09.2004 (Monitorul oficial, partea I, nr. 950/18.10.2004); Universitatea „Spiru Haret" avea acreditat, la profilul Pedagogie Muzicală, doar forma de învăţământ - ZI, fără ca forma de învăţământ - ID să fie acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu.

Apreciază că trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 60 alin 1 din Legea nr. 84/1995 a învăţământului, potrivit cărora „Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă. Formele de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă pot fi organizate de instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi." Arată că este adevărat că formele de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă pot fi organizate de instituţiile de învăţământ superior însă cu condiţia de a avea cursuri de zi. Organizarea cursurilor la distanţă, în speţa de faţă, susţine că este condiţionată de existenta formei de învăţământ de zi însă nu exclude autorizarea sau acreditarea. Faptul că există forma de învăţământ zi nu conduce automat la autorizarea sau acreditarea celorlalte forme de învăţământ ce depind de existenţa acesteia. De altfel, arată că din anexa nr. 2, pct. 6 al Hotărârii de Guvern nr. nr. 1082/2003 se observă că la fiecare specializare autorizată să funcţioneze provizoriu se indică şi forma de învăţământ autorizată precum şi durata studiilor, iar la specializarea absolvită de reclamant nu se găseşte autorizată să funcţioneze provizoriu forma de învăţământ la distanţă.

Recurentul susţine că din Hotărârea de Guvern nr. 1082/2003 anexa nr. 2; Hotărârea de Guvern nr. 940/2004, anexa nr. 6; Hotărârea de Guvern nr. 916/2005; HG nr. 676/2007, anexa nr. 6; Hotărârea de Guvern nr. 635/2008, anexa nr. 6; rezultă că la Universitatea „Spiru Haret" nu este autorizată să funcţioneze provizoriu şi nici acreditată, la profilul Muzică, specializarea Pedagogie Muzicală , forma de învăţământ la distanţă. Forma de învăţământ la distanţă nu a fost acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu, în condiţiile art. 5 din Legea nr. 88/1993 şi în nicio hotărâre de guvern din perioada studiilor, respectiv anii 2003 - 2007.

Pentru aceste motive, recurentul arată că reclamantul, încă de la începutul facultăţii a urmat cursurile unei specializări care nu a fost niciodată autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată la forma de învăţământ la distanţă.

Reţinerea instanţei că „Diploma de licenţă este valabilă în condiţiile în care nicio autoritate administrativă sau instanţă de judecată nu s-a pronunţat în sensul revocării/constatării nulităţii sau anulării actului" susţine că este corectă, însă, în pronunţarea sentinţei recurate tribunalul nu a avut în vedere dispoziţiile legale menţionate mai sus.

Faţă de aceste motive solicită admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei recurată în sensul respingerii acţiunii ca nefondată.

În drept a invocat art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, art. 110 alin 3, art. 112, art. 114, art. 116, art. 117 şi art. 161 alin 3 din Metodologia – cadru.

Intimatul reclamant a depus note scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând motivele de recurs în raport de art. 304 şi art. 3041 Cod procedură civilă, constată următoarele:

Cu privire la critica recurentei pârâte în sensul că instanţa de fond în mod greşit a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive se constată că este neîntemeiată.

Instanţa de fond a reţinut corect împrejurarea că Inspectoratul Şcolar Judeţean are atribuţii în domeniul gestionării resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Alexandria şi în ceea ce priveşte monitorizarea activităţilor de constituire, vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ.

Prin întâmpinarea depusă la Tribunalul Teleorman recurentul pârât a arătat că Inspectoratul Şcolar Judeţean prin decizia inspectorului şcolar general validează componenţa comisiei de concurs.

Ca atare, Inspectoratul Şcolar Judeţean este implicat, prin validare, în activitatea desfăşurată de către comisia de concurs.

Actul a cărui anulare s-a solicitat , adresa nr. 1753/09.04.2012 a fost emis de către Centrul de Concurs al Liceului Pedagogic „Mircea Scarlat” Alexandria, iar acest act a avut în vedere „restricţia în baza de date” impusă pentru validarea fişei de înscriere la concursul de ocupare a posturilor didactice 2012, de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu referire la cazul intimatului reclamant, pe motiv că studiile urmate de reclamant la Universitatea Spiru Haret, profil muzică, specialitatea pedagogie muzicală, urmată în anii 2003 – 2007, forma învăţământ ID, privat, nu sunt acreditate.

Ca atare, recurentul pârât are legitimitate procesuală în cauză iar instanţa de fond în mod corect a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Recurentul pârât a invocat prevederile cap.VI din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012 – 2013, anexa la OMECTS nr. 5560/2011 (art. 110 alin. 3) şi Legea nr. 1/2011, art. 254 alin. 3 care reglementează atribuţiile unităţii de învăţământ cu personalitate juridică în organizarea concursului, dar în speţă, refuzul nejustificat vizează restricţiile impuse de MECTS şi de Inspectoratul Şcolar Judeţean în fişa de înscriere la concurs şi nu atribuţiile unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, chiar dacă actul este emis de aceasta din urmă.

Criticile recurentului pârât pe fondul cauzei se constată că sunt de asemenea nefondate.

Intimatul reclamant este beneficiarul diplomei de licenţă nr. 3087/25.01.2008 (fila 8 dosarul tribunalului) şi acest act odată emis de Universitatea Spiru Haret sub antetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a intrat în circuitul civil şi conferă beneficiarului toate drepturile şi obligaţiile pe care legea le recunoaşte.

Participarea la un concurs de ocupare a unui post didactic îi este permisă reclamantului de însuşi actul de studii, autorităţile publice neputând să conteste actul de studii şi să îngrădească efectele acestuia dacă o instanţă de contencios administrativ nu a pronunţat o soluţie de anulare a diplomei.

Recurenta pârâtă interpretează greşit art. 112 alin.2 din Metodologia cadru în sensul că unii beneficiari de diplome îndeplinesc condiţiile de studii, iar alţii, pe motiv că studiile nu sunt acreditate nu ar îndeplini condiţiile cerute de metodologie.

În condiţiile în care toţi participanţii la concurs, sunt beneficiari de diplome, în mod obligatoriu trebuie să beneficieze de acelaşi tratament fără discriminare.

Argumentele arătate de recurent prin invocarea art. 161 alin.3 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013 (anexa la OMECTS 5560/2011) se constată că nu pot fi reţinute.

Acreditarea formelor de învăţământ şi a specializărilor unei universităţi sunt aspecte care privesc relaţiile dintre autorităţile publice cu atribuţii în domeniul învăţământului, pe acest segment şi universităţile supuse acreditării dar nu au relevanţă în privinţa posesorilor de diplome care trebuie să se bucure de toate drepturile conferite de actul de licenţă fără discriminare.

Ca atare, îngrădirea dreptului intimatului reclamant de a participa la concursul pentru ocuparea unui post didactic în anul 2012 este nelegală, fiind făcută prin nesocotirea drepturilor câştigate prin obţinerea diplomei de licenţă.

Pentru aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, constatând că nu sunt motive de casare ori modificare a sentinţei atacate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.