Infractiuni prevazute in legi si decrete

Constată că prin rechizitoriul nr…../P/2009 al Parchetului Moineşti, jud. Bacău şi înregistrat sub nr. …./260/2010 pe rolul Judecătoriei Moineşti, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

Ş.G.I. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave , faptă prevăzută şi pedepsită de art.215 indice 1 alin.2 Cod penal,

G.E.A. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave , faptă prevăzută şi pedepsită de art.215 indice 1 alin.2 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual , faptă prevăzută şi pedepsită de art. 289 Cod penal, art. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

L.C. pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 249 alin.1 Cod penal,

A.M.  pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu , prevăzută de art.249 alin.1 Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei se arată că inculpata Ş.G.I.  în perioada decembrie 2006 – noiembrie 2008, în calitate de casier II cu atribuţii şi de agent fiscal la Primăria S. , a ridicat, pe baza unor documente justificative care nu corespund realităţii, mult mai mari decât nevoile reale ale autorităţii publice, sume de bani pe care şi le-a însuşit împreună cu numita G.E.A. cauzând astfel un prejudiciu Primăriei S. în valoare de 1.018.161 lei, din care nerecuperat 1.005.033 lei , inculpata G.E.A. în perioada decembrie 2006 – august 2008, în calitate de referent cu atribuţii financiar-contabile, a întocmit şi semnat „ carnete de cecuri pentru ridicare de numerar”, a vizat pentru controlul financiar preventiv filele de casă, pe baza unor state de plată întocmite în fals de către ea; a întocmit şi a fundamentat eronat, în mod intenţionat, proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2007 şi 2008, care a fost majorat nelegal la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ Cheltuieli de personal” pentru învăţământ; a refuzat intenţionat să efectueze controlul inopinat lunar-trimestrial a operaţiunilor de casă, încercând astfel să zădărnicească descoperirea infracţiunilor de fals şi de abuz contra intereselor autorităţilor publice; şi-a însuşit o parte din sumele de bani aflate în casieria Primăriei S. ca urmare a ridicării din Trezoreria mun. Moineşti a unor sume de bani mult mai mari decât nevoile reale ale autorităţii publice, sumă care a fost ridicată în baza unor documente justificative falsificate de către ea, cauzând astfel un prejudiciu Primăriei S. în valoare de 1.018.161 lei, din care nerecuperat 1.005.033 lei, inculpatul L.C. , a contrasemnat „ Carnetele de cecuri pentru ridicare de numerar” fără a verifica documentele justificative aferente; a semnat „ Ordonanţările de plată” atât pentru plăţile în numerar ale drepturilor de personal, cât şi pentru viramentele aferente, care conţin sume majorate la nivelul Proiectului Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, dar nu sunt conform statelor de plată fundamentate prin statele de funcţii; a elaborat şi fundamentat eronat proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2007 majorat nelegal la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ cheltuieli de personal” pentru învăţământ, neluând în considerare „ Fundamentarea cheltuielilor de personal la 31 octombrie şi anul 2007” existentă la nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bacău, fapt ce a permis prejudicierea bugetului local prin angajarea şi ordonanţarea unor sume nejustificate din punct de vedere legal.

În cursul anului 2008, prin majorarea nejustificată a sumei înscrisă în proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ Cheltuieli de personal” cu suma de 223 mii lei, faţă de „ Fundamentarea cheltuielilor de personal la 31 octombrie 2007 şi pentru anul 2008” întocmită de secretara şcolilor de învăţământ, Primăria comunei S. a beneficiat de o alocare de credite bugetare mai mari la acest capitol de cheltuieli, faţă de necesităţile reale, fapt care a permis angajarea şi ordonanţarea unor sume de la Trezoreria mun. Moineşti, în fapt nejustificate legal dar care au fost acoperite de nivelul unui buget de venituri şi cheltuieli întocmit eronat la nivelul primăriei; pentru Ş.G.I.  ( casier II cu atribuţii de agent fiscal) nu a solicitat dovadă eliberată de agentul economic, autoritatea sau instituţia publică în care a fost anterior încadrată, obligaţii prevăzute la art. 6 din Legea 22 din 18.11.1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, modificată şi completată: „ Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de agentul economic, autoritatea sau instituţia publică în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, natura acestora şi dacă ele au fost acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă şi de agentul economic, autoritatea sau instituţia publică care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar.”;de asemenea, nu a fost constituită nici garanţia în numerar, aşa cum prevede alin. 1 din art. 10 , art. 11 şi art. 12 din Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice: art. 10 : „ Gestionarul are obligaţia de a constitui o garanţie în numerar” şi respectiv : „ Constituirea garanţiei se face prin contract încheiat în scris.”

Inculpatul A.M.  , în calitate de primar al comunei S. începând cu data de 01.07.2008 şi viceprimar al aceleaşi instituţii în perioada 01.01.2007 – 01.07.2008, a contrasemnat „ Carnetele de cecuri pentru ridicare de numerar „ pentru sumele nejustificate aferente lunilor iulie şi septembrie 2008 în cuantum de 27.085 lei, respectiv 2.443 lei, fără a verifica documentele justificative aferente; a semnat „ Ordonanţările de plată” atât pentru plăţile în numerar ale drepturilor de personal, cât şi pentru viramentele aferente, care conţin sume majorate la nivelul Proiectului Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, dar nu sunt conform statelor de plată fundamentate prin statele de funcţii.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, expertiza de specialitate contabilă ,  instanţa a reţinut următoarele:

În cursul anului 2008 ,la sesizarea inculpatului A.M.  , în calitate de primar al comunei S. , se efectuează un control de către Camera de Conturi a Judeţului Bacău , finalizat prin Raportul de Control Intermediar din data de 14.11.2008 de către Direcţia de Control Financiar Ulterior din cadrul Camerei de Conturi a Judeţului Bacău ( vol. II integral) .

In conţinutul acestuia rezultă că în perioada 01.01.2007 – 30.09.2008, bugetul unităţii administrativ teritoriale S. , judeţ Bacău a fost prejudiciat cu suma de 518.487 lei. Astfel, din verificarea plăţilor în numerar efectuate în cursul anului 2007 şi în perioada 01.01.2008 – 30.09.2008 înregistrate în registrul de casă la rubrica „ plăţi” , s-a constatat faptul că pentru o parte din totalul sumelor evidenţiate , respectiv 285.051 lei ( anul 2007) şi 233.436 lei ( anul 2008) nu s-a putut face dovada achitării lor prin documente justificative.

De asemenea operaţiunile de plată, respectiv sumele înscrise în registrul de casă nu corespund cu sumele consemnate în documentele justificative ( ştate de plată, ordine de deplasare, liste de plată a prestărilor de servicii), diferenţele neachitate reprezentând drepturi băneşti nedatorate de Primăria S.

Aceste diferenţe considerate „ plus în casă” urmau a fi depuse în contul de disponibil al Primăriei S. deschis Trezoreria municipiului Moineşti de către Ş.G.I. – casier II la Primăria S..

Aceasta însă nu a procedat la reconstituirea plăţilor real efectuate conform documentelor justificative primite de la compartimentul de contabilitate şi nu a depus diferenţa rezultată între plăţile efectuate cu documente justificative şi plăţile înregistrate în registrul de casă fără documente justificative, în contul de disponibil al primăriei deschis la Trezoreria mun. Moineşti.

Toate sumele de bani au fost încasate în numerar de către Primăria comunei S. în baza instrumentelor cu regim special de ridicare de numerar, respectiv „ Carnete de cecuri pentru ridicare de numerar” acestea fiind fundamentate, semnate şi întocmite în cuantum mai mare faţă de documentele justificative de plată de către G.E.A., referent contabil şi contrasemnate de ordonatorul de credite, primarul  L.C.

S-a mai reţinut faptul că suma din documentele justificative întocmite de referentul contabil G.E.A. ( în vederea achitării în numerar a drepturilor de personal pentru salariaţii administraţiei publice locale, asistenţii personali, consilierii locali, ajutoarele sociale acordate în baza Legii 416/2001, prestările de servicii, etc.) şi de către secretarul şcolar T.M.  ( pentru achitarea în numerar a drepturilor de personal pentru cadrele didactice, personalul auxiliar şi nedidactic, retribuţii personal , transport cadre şi burse elevi), era mai mică faţă de sumele de bani fundamentate şi încasate prin „ Carnete de cecuri pentru ridicare de numerar”.

Raportul Curţii de Conturi concluzionează că responsabilitatea pentru prejudicierea bugetului comunei S. aparţine următoarelor persoane:

Ş.G.I.  – având funcţia de casier II la Primăria  S. căreia, potrivit capitolului „ Atribuţii” din Fişa postului datată 04.01.2007, îi reveneau sarcinile:alin. 1  „ să asigure integritatea mijloacelor băneşti pe care le gestionează conform reglementărilor legale”;alin. 3 , „ să efectueze plăţi de salariu sau alte drepturi băneşti, pe bază de documente legal întocmite”;alin. 5, „ să depună periodic, ori de câte ori este necesar numerarul la Trezoreria Moineşti”

Aceasta a încălcat prevederile art.40 din Regulamentul operaţiunilor de casă, aprobat prin Decretul Consiliului de stat nr. 209 / 05.07.1976 ( publicat în Buletinul Oficial nr. 64/1976), potrivit căruia: „ Evidenţa încasărilor şi plăţilor în numerar se ţine cu ajutorul registrului de casă, care se întocmeşte de către casier pe baza documentelor justificative. Zilnic, casierul totalizează operaţiile din fiecare zi şi stabileşte soldul casei, care se reportează pe fila următoare. Exemplarul al doilea se detaşează şi se predă compartimentului financiar-contabil, în aceeaşi zi, sau cel mai târziu a doua zi, împreună cu documentele justificative, sub semnătură în registrul de casă”.

Ş.G.I.  nu a depus exemplarul al doilea al registrului de casă împreună cu documentele justificative de plată la compartimentul contabilitate al primăriei, acestea fiind îndosariate, depozitate şi arhivate de către aceasta într-un fişet din incinta casieriei.

Astfel , în temeiul prevederilor art. 23-25 al capitolului „ Răspunderi” din Legea nr. 22/1969 modificată şi completată ( publicată în Monitorul Oficiul nr. 132 din 1969), privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, a încălcat prevederile :

art. 23 – „ Încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz”.

art. 24 – „ Angajaţii răspund material, potrivit codului muncii şi prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracţiuni”;

 art. 25 – „ Gestionarul răspunde integral faţă de agentul economic , autoritatea sau instituţia publică pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa. „

G.E.A.– referent cu atribuţii financiar contabile la aceeaşi instituţie, în perioada decembrie 2006 – august 2008, în calitate de referent cu atribuţii financiar-contabile:a întocmit şi semnat „ carnete de cecuri pentru ridicare de numerar”;a vizat pentru controlul financiar preventiv filele de casă, pe baza unor state de plată întocmite în fals de către ea; a întocmit şi a fundamentat eronat, în mod intenţionat, proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2007, care a fost majorat nelegal la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ Cheltuieli de personal” pentru învăţământ, neluând în considerare „ Fundamentarea cheltuielilor de personal la 31 octombrie şi anul 2007” existentă la nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bacău, fapt ce a permis crearea premiselor pentru prejudicierea bugetului local prin angajarea şi ordonanţarea unor sume nejustificate din punct de vedere legal.

Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi in cursul anului 2008, când prin majorarea nejustificată a sumei înscrisă în proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ Cheltuieli de personal” cu suma de 223 mii lei, faţă de „ Fundamentarea cheltuielilor de personal la 31 octombrie 2007 şi pentru anul 2008” întocmită de secretara şcolilor de învăţământ, Primăria  S. a beneficiat de o alocare de credite bugetare mai mari la acest capitol de cheltuieli, faţă de necesităţile reale.

Acest fapt a permis angajarea şi ordonanţarea unor sume de la Trezoreria mun. Moineşti, în fapt nejustificate legal dar care au fost acoperite de nivelul unui buget de venituri şi cheltuieli întocmit eronat la nivelul primăriei.

Obligaţia întocmirii proiectului Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2007 şi 2008 este prevăzută în capitolul „ Atribuţii „ din Fişa postului datată 03.01.2005, referentului contabil G.E.A. revenindu-i sarcinile: alin. 1 „ Întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru activitatea proprie a primăriei şi bugetul centralizat de venituri şi cheltuieli al comunei ”;

De asemenea numita  G.E.A. se face responsabilă şi de neefectuarea controlul inopinat lunar - trimestrial a operaţiunilor de casă, după cum este stabilit în fişa postului. Astfel, potrivit capitolului „ Atribuţii” din „ Fişa postului” datată 03.01.2005, referentului contabil  G.E.A. îi reveneau sarcinile:

alin. 7 , „ păstrează, eliberează şi conduce evidenţa carnetelor, chitanţierelor şi asigura păstrarea tuturor documentelor privind încasările şi vărsămintele efectuate de casier”;

alin. 8 – „ întocmeşte lunar statele de plată a salariaţilor şi altor drepturi cuvenite personalului primăriei şi consilierilor comunali”;

alin. 9 – „ efectuează cel puţin o dată pe lună controlul inopinat al casei şi întocmeşte un proces verbal de constatare”;

alin. 10 – „ efectuează periodic controlul gestiunilor de valori materiale informând consiliul comunal asupra abaterilor constatate cu acest prilej”.

Referentul contabil  G.E.A. nu a respectat prevederile art. 40, 41 şi art. 42 din Regulamentul operaţiunilor de casă, aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 209 din 05.07.1976, astfel:

- art. 40 – „ Evidenţa încasărilor şi plăţilor în numerar se ţine cu ajutorul registrului de casă, care se întocmeşte de casier pe baza documentelor justificative. Zilnic, casierul totalizează operaţiile din fiecare zi şi stabileşte soldul casei, care se reportează pe fila următoare. Exemplarul al doilea se detaşează şi se predă compartimentului financiar-contabil, în aceeaşi zi, sau cel mai târziu a doua zi, împreună cu documentele justificative, sub semnătură în registrul de casă.”;

- art. 41 – „ Compartimentul financiar – contabil verifică, în mod obligatoriu, în aceeaşi zi sau cel târziu a doua zi, documentele de încasări şi plăţi predate de casier, precum şi dacă soldul înscris în registrul de casă este stabilit corect. În cazul operaţiunilor de încasări se verifică dacă sumele înscrise în registrul de casă corespund cu cele din duplicatele chitanţelor emise, din carnetele de cecuri sau alte documente specifice aprobate de organele competente. De asemenea, compartimentul financiar – contabil verifică dacă sumele care au în casierie şi pentru acre s-au emis chitanţe au fost depuse la bancă sau la celelalte instituţii de credit, la termenele şi în condiţiile stabilite.

Verificarea se face pe baza înregistrărilor din registrul de casă şi a foilor de vărsământ cu chitanţă. În cazul operaţiunilor de plăţi se verifică dacă sumele înscrise în registrul de casă corespund cu cele din documentele prezentate, ca: state de retribuţii, liste de plată şi alte asemenea, urmărindu-se cu această ocazie dacă sumele depuse la bancă sau la celelalte instituţii de credit, reprezentând drepturi băneşti neachitate, au fost stabilite corect şi dacă restituirea lor a avut loc în termen.”

- art. 42 – „ Plăţile în numerar care au la baza documente nejustificative legale, deşi sunt prevăzute cu semnătura primitorului, nu se iau în consideraţie pentru justificarea soldului în numerar existent în casă, iar sumele corespunzătoare se consideră lipsă de casă. În această situaţie se iau măsurile de recuperare prevăzute de lege, iar dacă fapta constituie infracţiune, se sesizează organele de urmărire penală. Numerarul existent în casierie, nejustificat cu cecuri, chitanţe sau alte documente legale, se consideră plus în casă şi se varsă la bugetul republican, la subcapitolul „ Încasări din diverse surse”, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor.”

L.C.  fiind primar al comunei  S. în perioada 01.01.2007 – 01.07.2008, a contrasemnat „ Carnetele de cecuri pentru ridicare de numerar” fără a verifica documentele justificative aferente; a semnat „ Ordonanţările de plată” atât pentru plăţile în numerar ale drepturilor de personal, cât şi pentru viramentele aferente, care conţin sume majorate la nivelul Proiectului Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, dar nu sunt conform statelor de plată fundamentate prin statele de funcţii; a elaborat şi fundamentat eronat proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2007 majorat nelegal la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ cheltuieli de personal” pentru învăţământ, neluând în considerare „ Fundamentarea cheltuielilor de personal la 31 octombrie şi anul 2007” existentă la nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bacău, fapt ce a permis prejudicierea bugetului local prin angajarea şi ordonanţarea unor sume nejustificate din punct de vedere legal:

Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în cursul anului 2008, când prin majorarea nejustificată a sumei înscrisă în proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ Cheltuieli de personal” cu suma de 223 mii lei, faţă de „ Fundamentarea cheltuielilor de personal la 31 octombrie 2007 şi pentru anul 2008” întocmită de secretara şcolilor de învăţământ, Primăria  S. a beneficiat de o alocare de credite bugetare mai mari la acest capitol de cheltuieli, faţă de necesităţile reale.

Acest fapt a permis angajarea şi ordonanţarea unor sume de la Trezoreria mun. Moineşti, în fapt nejustificate legal dar care au fost acoperite de nivelul unui buget de venituri şi cheltuieli întocmit eronat la nivelul primăriei.

Pentru Ş.G.I. ( casier II cu atribuţii de agent fiscal) nu a solicitat dovadă eliberată de agentul economic , autoritatea sau instituţia publică în care a fost anterior încadrată, obligaţii prevăzute la art. 6 din Legea 22 din 18.11.1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, modificată şi completată: „ Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de agentul economic, autoritatea sau instituţia publică în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, natura acestora şi dacă ele au fost acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă şi de agentul economic, autoritatea sau instituţia publică care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar.”;

De asemenea, nu a fost constituită nici garanţia în numerar, aşa cum prevede alin. 1 din art. 10 , art. 11 şi art. 12 din Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice: art. 10 : „ Gestionarul are obligaţia de a constitui o garanţie în numerar” şi respectiv : „ Constituirea garanţiei se face prin contract încheiat în scris.”

Nu a respectat următoarele prevederi legale:23 alin. 1 şi art. 54 alin. 5 din Legea nr. 273 din 2006 privind finanţele publice locale, astfel:

art. 23 alin. 1 : „ Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale”;

-art. 54 alin. 5 – „ Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar – contabil. „

Numitul L.C.  a încălcat şi dispoziţiile art. 40 şi 46 din Regulamentul operaţiunilor de casă, aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 209 din 05.07.1976, astfel:

art. 40 – „ Evidenţa încasărilor şi plăţilor în numerar se ţine cu ajutorul registrului de casă, care se întocmeşte de către casier pe baza documentelor justificative. Zilnic, casierul totalizează operaţiile din fiecare zi şi stabileşte soldul casei, care se reportează pe fila următoare. Exemplarul al doilea se detaşează şi se predă compartimentului financiar-contabil, în aceeaşi zi, sau cel mai târziu a doua zi, împreună cu documentele justificative, sub semnătură în registrul de casă”.

art. 46 – „ Controlul inopinat al casieriei se face de conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar – contabile sau de înlocuitorul acestuia ori de altă persoană împuternicită de conducătorul unităţii, care va semna în registrul de casă pe fila cu înregistrările din ziua controlului.

În cazul în care, cu prilejul controlului, se constată neconcordanţe între soldul scriptic şi cel faptic, verificarea se extinde asupra documentelor de casă, pentru a se identifica eventualele erori de înregistrare sau alte cauze care au influenţat soldul de numerar în casă, întocmindu-se un proces-verbal.

Dacă se constată lipsuri efective de numerar sau de alte valori, se iau măsuri de recuperare prin imputarea pagubelor în sarcina celor vinovaţi sau prin sesizarea organelor de urmărire penală, după caz”.

La data de 28.11.2008, Curtea de Conturi  - Camera de Conturi a Judeţului Bacău a sesizat organele de cercetare penală pentru a se pronunţa asupra faptelor pentru care sunt indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legilor penale.

La data de 19.01.2009, numiţii R.C. , S.N. , T.I. , A.Ş, T.V., E.V., H.N. , Ş.A. , M.G., consilieri locali ai Primăriei  S. în legislatura 2004 – 2008, precum şi numiţii R.V. , R.L. şi T.M. , au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti în vederea efectuării de cercetări penale faţă de numitele  G.E.A. şi Ş.G.I. , întrucât acestea au întocmit în perioada 2006 – 2007 ştate de plată fictive privind acordarea indemnizaţiilor lunare celor 13 consilieri locali din legislatura 2004 – 2008, constând în aceea că semnăturile de primire de pe aceste ştate de plată sunt false, iar sumele de bani înscrise în aceste documente erau mult mai mari decât cele reale. ( fl. 19-42 vol. I ).

Inculpata  Ş.G.I. (fila 86 primul volum dosar) prezentă în instanţă şi inculpata  G.E.A. prin declaraţie notarială (fila 89 dosar) au solicitat aplicarea prevederilor art.320 indice 1 Cod proc. penală , arătând că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală .

Conform art. 320 indice 1 Cod proc. penală , până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege, in cazul pedepsei amenzii.

Inculpatul  L.C. nu se consideră vinovat de săvârşirea faptei pe considerentul că a delegat sarcinile sale cât a avut calitatea de primar şi era convins că toate actele pe care le-a semnat erau în regulă şi aveau ataşate documentele justificative(fila 87).

Martorul T.M.  a declarat faptul că în cursul anului 2006 şi a anului 2008 a executat lucrări de reparaţie la şcoala şi grădiniţa din comuna S. , pentru care a primit suma 1.200 lei ( RON) în anul 2006, iar în anul 2008 suma de 400 lei, şi nu un total de 4.300 lei cum este consemnat în documentele financiar - contabile ale primăriei S. , precizând totodată că în cursul anului 2007 nu a executat lucrări de nici un fel, infirmând astfel realitatea înscrierilor documentelor întocmite de către funcţionarii primăriei( fl. 43, vol.I).

Martorul T.V. (fila 104 dosar instanţă, fl. 45, vol. I) precizează că a avut calitatea de consilier local în legislatura 2004- 2008  şi director al Şcolii din S., şi că în toată această perioadă nu a primit alte sume de bani înafara indemnizaţiilor lunare, iar ştatele de plată în care sunt consemnate acordarea unor premii în bani nu sunt reale, iar semnătura de primire nu îi aparţine, precizând totodată că plăţile care erau efectuate de Primăria S. lucrătorilor care efectuau reparaţii la Şcoala din comună nu au depăşit niciodată suma de 1.500 lei, acestea efectuându-se pe baza referatelor întocmite de dânsul în calitate de director, iar cu privire la celelalte sume acordate şi pentru care nu a fost întocmit astfel de referate, precizează că nu sunt reale.

Martorul H.N. (fila 126 , fl. 46, vol. I urmărire penală ) care a avut calitatea de consilier local în legislatura 2004 – 2008  arată că nu a încasat alte sume de bani înafara indemnizaţiilor lunare, iar semnătura de primire de pe documentele care atestă predarea-primire unor alte sume de bani sunt nereale.

Acelaşi martor declară că a avut calitatea de primar al localităţii S. şi care datorită stării de sănătate a trebuit să se retragă , fiind înlocuit în funcţie de inculpatul L.C. .

Acesta a avut suspiciuni în legătură cu activitatea contabilei G. şi l-a înştiinţat pe inculpatul L. , apoi în urma faptului că aceasta a fost condamnată a informat din nou personalul primăriei şi cu toate acestea nu s-a luat nici o măsură.

În acelaşi sens martorul A.Ş., consilier local al Primăriei S. ( fl. 106 dosar instanţă , 47, vol. I urmărire penală ) declară că în perioada 2004-2008 a încasat sume în calitate de consilier şi nu sumele care i-au fost arătate de pe un alt stat de plată de către organele de urmărire penală.

Declaraţii similare au dat şi martorii Ş.A. (fila 105 dosar), R.C.  (fila 118 dosar), S.N.  (fila 119 dosar).

Martorul R.V. (fila 120 dosar) explică faptul că a încasat sume de la primăria S. numai în calitatea sa de muncitor necalificat la şcoala din localitate . Cu toate acestea , organele de poliţie i-au arătat un stat de plată de la Primăria S. în care figura că ar fi încasat suma de 43 milioane şi că ar fi semnat în acest sens.

Arată acelaşi martor că semnătura nu îi aparţinea şi mai mult decât atât , apărea pe statul de plată şi un frate de al său care era plecat de mult din localitate.

Martorul T.A.  (fila 127 dosar) care a avut calitate de secretar al primăriei , spune că în anul 2007 funcţionarul însărcinat cu completarea cărţilor de muncă l-a sesizat că statele de plată pe perioadele 2005-2007 cuprind sume foarte mari de bani pe care le-ar fi încasat diferite persoane , deşi se ştia că aceste sume erau mult mai mici .

Respectivele acte erau semnate de , supervizate de contabila care le întocmise şi de primarul de la acea dată , inculpatul L.  a făcut copii xerox după ele şi le-a prezentat primarului care abia intrase în funcţie, inculpatul A. şi care a spus că nu are cunoştinţă despre aşa ceva.

T.A. declară că proiectul de buget al primăriei se realiza la propunerea primarului şi a contabilului , sumele propuse erau validate de Consiliul Judeţean şi supuse din nou aprobării Consiliului Local S .

Martora P.C. (fila 128) care avea ca şi atribuţie completarea carnetelor de muncă , relatează că deşi ştia exact cât ar fi remunerat un consilier local de exemplu , a observat că statele de plată pentru anul 2007 conţineau sume foarte mari , aproximativ de 3 ori mai mari.

De asemenea spune că statele respective erau semnate de primul de la acea dată , numitul L.

Inculpatul A.M.  prezent în instanţă arată că a fost numit în calitate de primar la data de 01.07.2008 şi după abia 6 zile a semnat carnetele de CEC care aveau ataşate documentele justificative , în vederea ridicării de sume din Trezorerie de către inculpata G.

Dându-şi seama la un moment dat că existau probleme în contabilitatea primăriei a solicitat venirea Curţii de Conturi în vederea verificărilor aferente , la data de 10.08.2008.

Pentru paguba creată de acesta , prin semnarea filelor CEC , inculpatul A.M.  a achitat prejudiciul aşa cum rezultă din raportul Curţii de Conturi cât şi a raportului de expertiză efectuat în cauză la urmărirea penală , în cuantum de 13.128 lei , fiind vorba de lunile iulie şi septembrie 2008.

La urmărirea penală s-a efectuat o expertiză de specialitate care a concluzionat că : . în perioada 2007 – 2009, filele CEC pentru ridicarea de numerar de la Trezoreria Moineşti nu s-au întocmit corect, în sensul că se întocmea numai fila CEC, iar cotorul care rămânea la instituţie era necompletat şi fără semnături;

Pentru sumele înscrise pe filele Cec pentru ridicare de numerar ( pe cotorul CEC rămas la unitate nu se completau datele) de la Trezorerie, documentul justificativ a fost în toate cazurile „ ordonanţarea de plată” care conţinea aceleaşi date cu sumele înscrise în CEC-uri. Pentru sumele de plată înscrise în „ ordonanţarea de plată” pentru toate ridicările de numerar nu a existat centralizatorul statelor de plată. Deci documentul justificativ pentru completarea ordonanţărilor de plată nu se întocmea;

Din sumele ridicate în numerar cu file CEC de la Trezoreria Moineşti s-au efectuat plăţi fără documente justificative în perioada 2006 – septembrie 2008, în sumă de 961.442 lei, din care:în anul 2006 – 300.994 lei;în anul 2007 – 412.376 lei;în perioada 01.01. – 30.06.2008 – 234.944 lei; în perioada 01.07. – 30.09.2008 – 13.128 lei,prin evidenţierea la rubrica „ Plăţi” a statelor de plată inexistente în 65 de cazuri şi prin înscrierea la rubrica „ Plăţi” de sume mai mari  decât sumele din statele de plată reale, în 31 de cazuri.

Filele CEC nu erau întocmite legal, având în vedere că nu aveau la bază documente care să ateste suma ce trebuia plătită, statele de plată şi centralizatorul acestora pe capitole de cheltuieli.

Filele CEC erau completate şi semnate numai într-un singur exemplar ( fila CEC propriu – zisă) la care se ataşa „ ordonanţarea de plată” într-un singur exemplar, care se depunea la trezorerie pentru ridicarea numerarului.

La primărie rămânea cotorul CEC-ului necompletat şi nesemnat şi niciun exemplar din Ordonanţarea de plată.

Astfel, la întocmirea filelor CEC pentru ridicarea de numerar nu s-au respectat prevederile legale de întocmire pe baza documentelor justificative, încălcându-se prevederile Legii 82/1991 actualizată şi modificată, art. 6 alin. 1 şi 2 şi art. 37, prin efectuarea de înregistrări inexacte, nu s-au respectat atribuţiile din fişa postului, iar ordonatorul de credite nu a respectat atribuţiile primarului, prevăzute de Legea 215/ 2001 actualizată, art.63 alin. 1 lit. c şi alin. 4.

În perioada 2007 – 2009, atribuţiunile prevăzute în art. 40, 41 şi 42 din regulamentul operaţiunilor de casă, aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 209/1976 şi atribuţiunile precizate în 2 fişa postului” nu au fost respectate:

după ridicarea numerarului de la trezorerie, nu s-a verificat dacă totalul sumei ridicate este egal cu totalul sumelor de plată, astfel în 96 de cazuri există „ plusuri în casă” fără justificare;sumele rămase în sold la sfârşitul zilei nu s-au depus la trezorerie;nu a informat ordonatorul de credite despre existenţa plusurilor de bani în casierie;referentul cu atribuţiuni de control preventiv a semnat şi ştampilat Registrele de Casă fără a avea anexate pentru plăţi documente justificative la întreaga sumă ridicată cu file CEC din trezorerie;

Valoarea prejudiciului creat în perioada 2007- 2008 în bugetul Primăriei S. este de 717.167 lei, compus din :

- 2007 = 412.376 lei;

- 01.01. – 30.06.2008 = 234.944 lei;

- 01.07 – 30.09.2008 = 13.128 lei;

viramente efectuate în plus 01.01 – 30.06.2008 = 56.719 lei.

Pentru anul 2006 s-a constatat o pagubă în bugetul Primăriei S. în valoare de 300.994 lei, prin înregistrarea la plată a statelor de plată inexistente până la acoperirea sumei ridicate de la trezorerie în 18 cazuri şi în 7 cazuri prin înregistrarea la plată cu sume mai mari decât cele din „ statul de plată” real anexat la Registrul de Casă.

 Valoarea pagubei produsă în bugetul Primăriei S. în perioada 2006 – 30.09.2008 este de 1.018.161 lei, din care:

- în anul 2006 – 300.994 lei;

- în anul 2007 – 412.376 lei;

- în perioada 01.01. – 30.06.2008 – 234.944 lei;

- în perioada 01.07. – 30.09.2008 – 13.128 lei;

- viramente calculate şi virate în plus în perioada 01.01. – 30.06.2008 fără documente justificative – 56.719 lei.

Total general = 1.018.161 lei.

Întrucât  a fost achitat prejudiciul în sumă de 13.128 lei aferent perioadei 01.07 – 30.09.2008, prejudiciul rămas de recuperat este în sumă totală de 1.005.033 lei.

S-a concluzionat că persoanele responsabile pentru crearea pagubei în bugetul Primăriei S.  în perioada 2006 – 30.09.2008 sunt:

- ordonatorul de credite, care nu a respectat atribuţiile primarului precizate în Legea 215/2001 actualizată ;

- referentul cu atribuţii financiar contabile care a întocmit şi fundamentat eronat Bugetul de venituri şi cheltuieli, ceea ce a permis crearea premiselor pentru prejudicierea bugetului local prin angajarea şi ordonanţarea unor sume nejustificate din punct de vedere legal;

- casiera Primăriei comunei S.  care a încălcat legislaţia în vigoare şi atribuţiile prevăzute în fişa postului în mod sistematic.

În faza de cercetare judecătorească s-a efectuat o nouă expertiză de specialitate care a constatat ca prin fisele de post, au fost stabilite următoarele competentele si responsabilităţi:pentru casier Ş.I.G.  - ridicarea numerarului din banca si efectuarea plaţilor băneşti pe baza de documente legal întocmite, evidenta operaţiunilor prin casieria unităţii si predarea acesteia către contabilitate , pentru referent  G.E.A. întocmirea  proiectului  bugetului  de  venituri şi a execuţiei acestuia , întocmirea statelor de plata, a documentelor contabile.

Prin Dispoziţia nr. 216/02.03.2004,  G.E.A., referent cu atribuţii financiar-contabile , a fost desemnată sa exercite controlul financiar preventiv.

Pentru sumele ridicate din conturile de disponibil deschise la Trezoreria mun. Moinesti si înregistrate ca plaţi prin casieria instituţiei cu sume mai mari decât sumele înscrise in statele de plata, centralizatoarele, sau deconturile existente, responsabilitatea aparţine următoarelor persoane:

Referentul G.E.A. , pentru acordarea vizei de control financiar preventiv pe ordonanţările la plata eronat întocmite si pe registrul de casa eronat întocmit, pentru modul in care a efectuat verificarea documentelor de plaţi prin casieria instituţiei si pentru modul de întocmire a evidentei contabile si a execuţiei bugetare;

casierul, S.I.G. , pentru înregistrarea plaţilor in numerar, prin casieria instituţiei, cu sume diferite (mai mari) decât cele indicate in documentele justificative existente, nedeclararea sumelor ramase necheltuite cu documente justificative si nedepunerea acestora in contul bancar deschis la Trezoreria mun. Moineşti.

În fiecare din lunile in care au fost înregistrate plăţi pentru care statele de plata sunt inexistente, au fost ordonanţate la plata, sume mai mari decât valoarea statelor de plată găsite, dar diferenţa, nu este egala cu valoarea vreunui stat de plata existent, nu au existat pontaje lunare pentru nici unul dintre state de plata lipsă, nu există dispoziţii de plată sau procese verbale întocmite persoanele care au ridicat sumele cu titlu de drepturi salariale, din casieria centrala a instituţiei pentru nici unul din cele 65 de cazuri.

Se totalizează un prejudiciu de 266665 lei.

În urma obiecţiunilor formulate instanţa a admis completarea raportului de expertiză care mai aduce ca şi elemente de noutate faptul că prejudiciul părţii civile provine din diferenţa dintre sumele înregistrate ca plăţi din registrul de casă , ca fiind restul de plată total al fiecărui stat de plată în discuţie şi restul de plată total efectiv din statele de plată existente şi semnate de încasare de către fiecare beneficiar , la care se referă plata din registrul de casă.

Inculpatul L.  nu se poate disculpa faţă de cele reţinute în sarcina sa , chiar dacă în urma expertizelor grafologice nu a rezultat că toate actele ar fi semnate de acesta , deoarece în calitate de primar , avea obligaţia, conform Capitolului I şi III ( Casa şi alte valori) al Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1917 din 2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, să organizeze în condiţii de siguranţă contabilitatea de gestiune şi activitatea de casierie: „ Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi după caz, contabilitatea de gestiune. Instituţiile publice au obligaţia să-şi organizeze activitatea de casierie, astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare”.

Faţă de valoarea prejudiciului stabilit prin raportul de expertiză din faza de cercetare judecătorească , s-a pus în discuţia părţilor la solicitarea reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti , din art.249 alin.1 Cod penal în art.249 alin.2 Cod penal , faţă de inculpaţii L.C.  şi A.M.

Situaţia de fapt fiind dovedită , fapta inculpatei Ş.G.  care în perioada decembrie 2006 – noiembrie 2008, în calitate de casier II cu atribuţii şi de agent fiscal la Primăria S. , a ridicat, pe baza unor documente justificative care nu corespund realităţii, mult mai mari decât nevoile reale ale autorităţii publice, sume de bani pe care şi le-a însuşit împreună cu numita G.E.A. cauzând astfel un prejudiciu Primăriei S.  în valoare de 266665 lei , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave , faptă prevăzută şi pedepsită de art.215 indice 1 alin.2 Cod penal , pentru care se va dispune pedeapsa închisorii.

Faptele inculpatei G.E.A. care în perioada decembrie 2006 – august 2008, în calitate de referent cu atribuţii financiar-contabile, a întocmit şi semnat „ carnete de cecuri pentru ridicare de numerar”, a vizat pentru controlul financiar preventiv filele de casă, pe baza unor state de plată întocmite în fals de către ea; a întocmit şi a fundamentat eronat, în mod intenţionat, proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2007 şi 2008, care a fost majorat nelegal la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ Cheltuieli de personal” pentru învăţământ; a refuzat intenţionat să efectueze controlul inopinat lunar-trimestrial a operaţiunilor de casă, încercând astfel să zădărnicească descoperirea infracţiunilor de fals şi de abuz contra intereselor autorităţilor publice; şi-a însuşit o parte din sumele de bani aflate în casieria Primăriei S. ca urmare a ridicării din Trezoreria mun. Moineşti a unor sume de bani mult mai mari decât nevoile reale ale autorităţii publice, sumă care a fost ridicată în baza unor documente justificative falsificate de către ea, cauzând astfel un prejudiciu Primăriei S. de 266665 lei , întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de delapidare cu consecinţe deosebit de grave , faptă prevăzută şi pedepsită de art.215 indice 1 alin.2 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 289 Cod penal, art. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 291 Cod penal , pentru care se vor dispune pedepse cu închisoarea şi amendă penală.

Deoarece inculpata nu a fost condamnată definitiv pentru nici una dintre pedepsele din prezenta îi vor fi aplicabile prevederile art.33 lit a şi 34 lit.c Cod penal.

La individualizarea pedepselor conf. art.72 C.pen. se va ţine seama de gradul de pericol social ale infracţiunilor, de modalitatea de săvârşire dar şi de persoana inculpatelor care sunt la prima încălcare a legii penale, au recunoscut faptele , au colaborat cu organele de urmărire penală pentru descoperirea adevărului , au achitat o parte din prejudiciu iar perioada cât au fost reţinute poate însemna o pildă a ceea ce înseamnă rolul coercitiv al pedepsei.

Pe de altă parte nu este de ignorat nici faptul că doar în stare de libertate dar sub o strictă supraveghere de către instituţiile abilitate se poate ca prejudiciul cauzat să fie recuperat.

Aplicarea pedepsei cu închisoarea poate fi justificată cel puţin din două perspective:asigură siguranţa pe termen scurt a societăţii, tradusă prin faptul că infractorul respectiv nu va putea comite, o anumită perioadă de timp, o altă infracţiune , induce siguranţa pe termen lung a societăţii, care înseamnă că, în urma activităţilor şi intervenţiilor specializate în zona psiho-morală şi spiritual-socială, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni după punerea sa în libertate şi se va reintegra social ca un membru al comunităţii, capabil să ducă o viaţă normală, cu respectarea valorilor şi normelor sociale stabilite de comunitate.

Prin urmare, pedeapsa nu are o valoare în sine, ci reprezintă un mijloc pentru atingerea unui final judecat ca util, final ce este dat de reeducarea condamnatului şi revenirea în societatea căreia îi aparţine.

Trebuie avut în vedere că cele două inculpate nu aveau pregătirea necesară ocupării posturilor în care au săvârşit infracţiunile şi în mare parte culpa aparţine şi factorilor de decizie care au dus la încadrarea lor pe funcţii( o inculpată a avut funcţia de femeie de serviciu şi o alta de magazioner). Pe lângă acest considerent nici nu s-a realizat un control a activităţii acestora o perioadă foarte mare de timp , nici din partea celor abilitaţi pe plan local şi nici la nivel central.

Conform art.52 Cod penal rolul educativ al pedepsei poate fi realizat şi fără privare de libertate.

Vor fi interzise inculpatelor drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a 2 a , lit b , lit.c Cod penal în condiţiile şi pe durata celor prevăzute de art. 71 al.2Cod penal.

Ca şi pedeapsă complementară faţă de inculpate se impune şi interzicerea unor drepturi de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

În baza art.71 al.5 Cod penal se vor suspenda condiţionat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art.861Cod penal se va dispune suspendarea pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 8 ani conform art.862 Cod penal

Conform art.863 Cod penal ,pe durata termenului de încercare condamnatele trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte , la datele fixate,la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bacău, să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 alin. 1 Cod procedură penală se va atrage atenţia inculpatelor asupra prevederilor art.864 alin.1 Cod penal cu referire la art.83 Cod penal în sensul că dacă în perioada termenului de încercare vor mai săvârşi alte infracţiuni se va dispune revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

Se va atrage atenţia inculpatelor asupra prevederilor art.864 alin.21Cod penal că dacă nu îndeplineşte cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.

În baza art.88 Cod penal se va deduce din pedeapsă perioada reţinerii de 24 h , începând cu data de 21.10.2009 , ora 13,10 , până la data de 22.10.2009 , ora 13,10 , pentru inculpata Ş.G. .

În baza art.88 Cod penal deduce din pedeapsă perioada reţinerii de 24 h , începând cu data de 21.10.2009 , ora 11 , până la data de 22.10.2009 , ora 11 , pentru inculpata G.E. .

În baza art.350 Cod proc penală se va dispune revocarea faţă de inculpatele G.E.A. , Ş.G. a măsurii de a nu părăsi localitatea , măsură luată prin Încheierea din 22.10.2009 , dosar nr.473/260/2009 al Judecătoriei Moineşti

În baza art.14 şi 445 Cod proc. penală vor fi anulate ca false statele de plată (filele 88-134 urmărire penală, 38-42 dosar cercetare judecătorească) .

S-a pus în discuţia părţilor conform art.334 Cod proc. penală , solicitarea reprezentantului Parchetului de schimbare a încadrării juridice faţă de inculpaţii L.C.  şi A.M.  din art.249 alin.1 Cod penal în art.249 alin.2 Cod penal.

 Pentru inculpatul L.C.  , faţă de prejudiciul rezultat din expertiza efectuată în faza de cercetare judecătorească şi faţă de faptul că răspunderea sa este solidară cu ale inculpatelor , se impune schimbarea încadrării juridice din art. 249 alin.1 Cod penal în art.249 alin.2 Cod penal.

Pentru inculpatul A.M.  care răspunde doar pentru perioada cât acesta a fost primarul comunei S. şi cât timp cele două inculpate încă aveau funcţiile în virtutea cărora au săvârşit infracţiunile , respectiv iulie şi septembrie 2008 , prejudiciul fiind în cuantum de 27.085 lei, respectiv 2.443 lei,  achitat imediat după descoperirea acestuia , nu i se poate schimba încadrarea juridică, motiv pentru care se va respinge cererea.

Fapta inculpatului L.C.  care a contrasemnat „ Carnetele de cecuri pentru ridicare de numerar” fără a verifica documentele justificative aferente; a semnat „ Ordonanţările de plată” atât pentru plăţile în numerar ale drepturilor de personal, cât şi pentru viramentele aferente, care conţin sume majorate la nivelul Proiectului Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, dar nu sunt conform statelor de plată fundamentate prin statele de funcţii; a elaborat şi fundamentat eronat proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pentru anul 2007, fapt ce a permis prejudicierea bugetului local prin angajarea şi ordonanţarea unor sume nejustificate din punct de vedere legal , în cursul anului 2008, prin majorarea nejustificată a sumei înscrisă în proiectul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la rubrica „ Program” a cap. 65.02.10, Titlul I, „ Cheltuieli de personal” cu suma de 223 mii lei, faţă de „ Fundamentarea cheltuielilor de personal la 31 octombrie 2007 şi pentru anul 2008” întocmită de secretara şcolilor de învăţământ, Primăria comunei S. a beneficiat de o alocare de credite bugetare mai mari la acest capitol de cheltuieli, faţă de necesităţile reale,; pentru Ş.G.I.  ( casier II cu atribuţii de agent fiscal) nu a solicitat dovadă eliberată de agentul economic, autoritatea sau instituţia publică în care a fost anterior încadrată, obligaţii prevăzute la art. 6 din Legea 22 din 18.11.1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, cauzând astfel un prejudiciu în valoare totală de 266665 lei Primăriei S. , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată , aşa cum s-a schimbat încadrarea juridică , faptă prevăzută şi pedepsită de art.249 alin.2 Cod penal, pentru care se va dispune pedeapsa cu închisoarea.

La individualizarea pedepsei , pentru inculpatul L.C. , conform art.72 Cod penal , se va ţine seama de gradul de pericol social ale infracţiunii, de modalitatea de săvârşire dar şi de persoana inculpatului care este la prima încălcare a legii penale.

Faţă de aceste circumstanţe personale îi vor fi reţinute prevederile art. 74 lit.a Cod penal, art.76 lit.d Cod penal Cod penal.

Conform art.52 Cod penal rolul educativ al pedepsei poate fi realizat şi fără privare de libertate.

Vor fi interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a 2 a , lit b Cod penal în condiţiile şi pe durata celor prevăzute de art. 71 al.2Cod penal.

 În baza art. 81 C.pen. se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă a termenului de încercare, conform art.82 Cod penal.

În baza art.71 al.5 C. pen. se va suspenda condiţionat şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 al.1 C.p.p. se va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 C.pen. în sensul că dacă în perioada termenului de încercare va săvârşi alte infracţiuni se va dispune revocarea suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Inculpatul A.M.  a fost numit primar al comunei S. în luna iulie 2008 şi în această calitate a contrasemnat „ Carnetele de cecuri pentru ridicare de numerar „ pentru sumele nejustificate aferente lunilor iulie şi septembrie 2008.

În luna octombrie şi la solicitarea inculpatului A.M.  se efectuează un control de către Camera de Conturi a Judeţului Bacău , finalizat prin Raportul de Control Intermediar din data de 14.11.2008 de către Direcţia de Control Financiar Ulterior din cadrul Camerei de Conturi a Judeţului Bacău.

Mai mult decât atât prejudiciul constatat de Camera de Conturi , 27.085 lei, respectiv 2.443 lei a fost achitat imediat.

Se va avea în vedere că inculpatul A.M.  a săvârşit infracţiunea în prima lună când a fost numit ca primar , nu are studii de specialitate şi era lipsit de experienţa pe care ar fi cerut-o funcţia , anterior având mandat de viceprimar care nu implica asemenea responsabilităţi.

Chiar dacă ar fi avut un comportament preventiv , în sensul că ar fi făcut controale aferente şi ar fi preluat funcţia după verificări amănunţite , nu ar fi avut timpul material , fiindu-i necesar cel puţin o lună de zile. De asemenea nici nu putea paraliza din acest punct de vedere activitatea primăriei sau neplata salariilor.

Faptele inculpatului în concret, nu întruneşte gradul de pericol social ale unor infracţiuni.

Art. 18 indice 1 alin. 2 C.p. prevede că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Însă, pentru a se angaja răspunderea penala, pe lângă săvârşirea cu vinovăţie a faptei prevăzuta de legea penala, trebuie ca aceasta sa prezinte si pericolul social concret al infracţiunii.

Ori, în cauza, în raport de criteriile prev.de art.18 indice 1 Cod penal, săvârşirea faptei fără vreun folos material , conduita buna anterioara si ulterior până la soluţionarea cauzei, fapta inculpatului A.M. , prin atingerea minima adusă relaţiilor sociale, fiind lipsita, în mod vădit de importanta, nu prezintă gradul de pericol social al infracţiunii

Circumstanţele reale ale faptelor si cele personale a inculpatului conduc la concluzia ca fapta acestuia nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni, în raport de criteriile prev. de art. 18 indice 1 cod penal şi anume, cazul izolat în cadrul căruia s-a derulat activitatea infracţională, valoarea relativ mică a prejudiciului, stăruinţele depuse pentru înlăturarea rezultatului infracţiunii prin recuperarea integrala a pagubei, conduita sincera si de regret a inculpatului , lipsa prejudiciului în patrimoniul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea , conduc la concluzia ca fapta săvârşită de către inculpat nu prezintă pericolul social al vreunei infracţiuni, conf.art.18 cod penal.

Astfel , în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. pen. raportat la art. 10 lit. b1 Cod proc. pen., cu aplicarea art. 181 Cod pen. va fi achitat inculpatul  A.M.  pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu , prevăzută de art.249 alin.1 Cod penal.

În baza art. 18 indice 1 alin. 3 Cod pen. raportat la art. 91 lit. c) Cod pen. se va aplica inculpatului sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii .

Ia act că prejudiciul creat prin fapta acestuia a fost recuperat în totalitate , motiv pentru care se va respinge cererea privind luarea măsurilor asiguratorii faţă de inculpatul A.M. .

Cu privire la pretenţiile civile, instanţa reţine ca regulă generală că răspunderea patrimonială a inculpatului pentru prejudiciul cauzat prin săvârşirea unei fapte penale poate fi angajată în condiţiile art.998 şi urm.C.Civ, care presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii ce caracterizează răspunderea civilă delictuală: fapta ilicită, prejudiciul – rezultatul negativ suferit de partea vatamată ca urmare a incalcarii drepturilor patrimoniale ocrotite prin legea penala, cert si nereparat încă, legatura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită şi prejudiciul produs, vinovăţia sub forma intenţiei directe.

Un alt principiu care guvernează răspunderea civilă delictuală este acela că în condiţiile în care prejudiciul este urmare a faptelor concurente a mai multor persoane, răspunderea pentru repararea prejudiciului revine fiecăreia din peroanele vinovate. Făcând aplicarea acestui principiu în speţă rezultă că cei trei inculpaţi –G.E. , Ş.G.  , L.C.  , contribuind prin fapta lor la producerea prejudiciului vor fi ţinuţi la repararea acestuia.

În baza art.14, 346 cod proc. penală cu aplicarea art.998 Cod civil , art.1000 Cod civil vor fi obligaţi în solidar inculpaţii G.E. A., Ş.G.I.  şi L.C.  către Unitatea Administrativ Teritorială S. la plata sumei de 266.665 lei , reprezentând contravaloare prejudiciu , aşa cum a rezultat din raportul de expertiză contabilă efectuată în faza de cercetare judecătorească.

În baza art.163 Cod proc. penală se va dispune instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor G.E.A., Ş.G. şi L.C.  , în conformitate cu Ordonanţa din 30.06.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti , până la achitarea în totalitate a prejudiciului.

Se va lua act că inculpaţii au avut apărător ales.

În baza art.191 alin.1 Cod proc. penală vor obligă pe inculpaţii G.E.A., Ş.G.I. şi L.C.  la cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.192 alin.1lit.d Cod proc. penală va fi obligat inculpatul A.M.  la cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare