Uzucapiune

Prin cererea formulată la data de 31.05.2017 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ..../207/2017, reclamanta A. D., în contradictoriu cu pârâtul  V.S.V., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că a dobândit dreptul de proprietate, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, asupra imobilului compus din casă de locuit, construită din paiantă, acoperită cu ţiglă, compusă din 3 (trei) camere şi un hol, şi o anexă gospodărească construită din paiantă, acoperită cu ţiglă, şi terenul intravilan aferent în suprafaţă totală de 1442,97 mp, cu vecinătăţile: N- str. G. D., S- R. N., E- B. I., V – B. G., imobil situat în mun. Caracal, str. G…nr, …, jud. Olt. În motivarea acţiunii în fapt, reclamanta a arătat că , pârâtul este fratele său, iar părinţii  acestora au stăpânit imobilul, aşa cum a fost descris mai sus, exercitând asupra acestuia o posesie continuă, neîntreruptă, publică, netulburată şi sub nume de proprietar, începând cu anul 1983, potrivit matricolei eliberată de Primăria municipiului Caracal, iar prin procesul-verbal, încheiat la data de 21.06.1994, se atestă faptul că părinţii părţilor, V.C. şi V.N., deţineau în calitate de proprietari suprafaţa de 1445 mp, teren intravilan, situată în mun. Caracal, str. G….. nr……, jud. Olt.

Reclamanta a arătat, în continuare, că V.C. şi V.N. au deţinut aceste bunuri ca urmare a testamentului autentificat sub nr. 1198, din data de 18.05.1972 şi a certificatului de moştenitor nr.88, din data de 10.01.1983 iar  de la decesul părinţilor şi până în prezent reclamanta a menţionat nu a avut niciodată probleme cu vecinii.

 S-a precizat de reclamantă că fratele său, V.S.V., este de acord ca aceasta să fie proprietara acestui imobil, el stabilindu-se de foarte mult timp cu domiciliul în judeţul Timiş.

În concluzie, reclamanta a solicitat ca instanţa să constate că a devenit proprietara  acestui imobilul prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, respectiv prin joncţiunea posesiilor, înţelegând ca la posesia autorilor menţionaţi anterior să adauge şi posesia sa, apreciind reclamanta valoarea obiectului cererii la suma de 50000 lei.

A menţionat reclamanta că în dovedirea cererii, înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, declaraţia martorilor P.M.M., domiciliată în mun. Caracal, str. Aleea D…, bl…, sc.1, et.4, ap. 17, jud. Olt, C.M.N., domiciliată în mun. Caracal, str. D…. nr…, jud. Olt şi orice mijloc de probă care ar reieşi din dezbateri.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1846, 1847, 1860, 1890 C. civ. anterior şi dispoziţiile art. 35 C. pr. civ.(art. 111 în reglementarea anterioară).

S-au depus alăturat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: împuternicirea avocaţială seria OT nr.27636 din 30.05.2017; copii acte de identitate şi de filiaţie ale părţilor; copie matricola clădiri 1983-1988; copia procesului verbal încheiat la data de 21.06.1994; copia testamentului autentificat sub nr.1198 din 18.05.1972 de Notariatul de Stat Local Caracal; copie de pe certificatul de moştenitor nr.88/10.01.1983 emis de Notariatul de Stat Local Caracal; copie de pe certificatul de moştenitor emis în dosarul nr.41/1983 emis de Notariatul de Stat Local Caracal; copie schiţă de amplasament şi delimitare a imobilului;certificatele de atestare fiscală pentru persoane fizice nr.16809/04.05.2017 şi nr.16810/04.05.2017; copii de pe certificatele de deces privind pe defuncţii V.C. şi V.N.; copie de pe sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale privind pe defunctul V.M.C.; certificatul de sarcini nr.11591 din 08.03.2017; certificatele privind înscrierea imobilului în evidenţele de cadastru şi carte funciară după datele de identificare ale acestuia cu nr.348, 351 şi 350 din 08.03.2017.

În procedura de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată, respectiv la data de 22.06.2017, reclamanta a depus la dosar o cerere la care a ataşat chitanţa reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru şi copie de pe împuternicirea avocaţială seria OT nr.27636 din 30.05.2017.

La data de 07.07.2017 pârâtul V.S.V., fiul lui C. şi N.,  domiciliat în comuna R…, nr. …, jud. Timiş, a depus la dosar o cerere prin care a menţionat că este de acord cu chemarea în judecată formulată de sora sa, A. D. privind dreptul uzucapiune asupra imobilului deţinut de părinţi noştri V.C. şi V. N., situat pe strada G…., nr. ….., din mun. Caracal, jud. Olt.

A precizat pârâtul că, nu are nicio pretenţie asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de părinţii săi deoarece de la începutul anului 1995 a părăsit casa părintească şi s-a stabilit pe raza judeţului Timiş, iar, după plecarea sa, sora A. D. s-a ocupat în întregime de întreţinerea şi înmormântarea părinţilor lor, fapt pentru care consideră că are toate drepturile aupra tuturor bunurilor deţinute de aceştia.

Pârâtul a menţionat că în acest sens a înaintat surorii sale declaraţii, autentificate la notariat, prin care renunţa la toate drepturile ce îi reveneau după succesiunea  părinţilor, pentru a-i servi în faţa autorităţilor.

S-a mai menţionat de către pârât că este de acord ca sora sa, A. D. să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor care fac obiectul acestui dosar civil.

Întrucât nu se poate prezenta la proces, pârâtul a solicitat a se lua în considerare cele menţionate de el mai sus.

La termenul din 12 octombrie 2017 a fost audiată martora C.N. încuviinţată reclamantei, care a mai depus la dosar prin reprezentant convenţional următoarele înscrisuri: copia cererii formulată de reclamantă şi înregistrată la Primăria Municipiului Caracal sub nr.39937 din 26.09.2017; un exemplar al acţiunii formulată în data de 26.04.2017 de reclamanta A. D. împotriva pârâtului V.S.V.; copia sentinţei civile nr.1805 din 7 iunie 2005 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr……/2005; copie de pe adresa nr.42432 din 09.10.2017 eliberată de Primăria Municipiului Caracal.

Prin încheierea din 12 octombrie 2017 instanţa, după ce a pus în discuţia părţilor a încuviinţat proba cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, topometrie, cadastru şi a numit prin tragere la sorţi pe expert tehnic judiciar F. M..

Reclamanta prin reprezentant convenţional a depus în şedinţa publică din 19.10.2017 dovada achitării onorariului pentru efectuarea expertizei.

La data de 08.11.2017 s-a depus la dosar raportul de expertiză tehnică judiciară împotriva căruia nu s-au formulat obiecţiuni, reclamanta însuşindu-şi concluziile acestui raport şi înţelegând să suplimenteze taxa judiciară de timbru.

În şedinţa publică din 09.11.2017 s-a audiat martora P.M. încuviinţată reclamantei, care a mai depus la dosar prin reprezentant convenţional adresa nr.4504 din 23.10.2017 eliberată de Primăria Municipiului Caracal.

La termenul din 7 decembrie 2017, reclamanta prin reprezentant convenţional a depus la dosar interogatoriu încuviinţat a se lua pârâtului, copie de pe declaraţia autentificată sub nr.361 din 14.02.2017 la Societatea Profesională Notarială ,, Andraş-Ploscaru” şi copie de pe declaraţia de renunţare la succesiune autentificată sub nr.362 din 14.02.2017 la Societatea Profesională Notarială ,, Andraş-Ploscaru”.

Analizând materialul probator administrat nemijlocit în cauză, instanţa a constatat următoarea situaţie de fapt şi de drept:

Prin testamentul autentificat sub nr.1198 din 18.05.1972 de Notariatul de Stat Local Caracal, numita V.F. a dispus ca după încetarea sa din viaţă, nepoţii săi V. C. N. şi V.M.C., părinţii reclamantei şi ai pârâtului, să stăpânească toate bunurile mobile şi imobile ce se vor găsi în patrimoniul său instituindu-i astfel, legatari universali.

S-a menţionat prin testament că testatoarea a făcut acest testament în semn de recunoştinţă pentru devotamentul cu care o îngrijesc nepoţii săi şi din convingerea că şi de acum înainte îi vor da cele necesare pentru existenţă pe tot timpul cât va trăi şi după aceea îi vor face cele cerute de datinile româneşti.

Potrivit certificatului de moştenitor nr.88/10.01.1983 emis de Notariatul de Stat Local Caracal în dosarul nr.41/1983, de pe urma defunctei V.F., decedată la data de 05.07.1982, fost cu ultim domiciliu în oraşul Caracal, str. G…., nr….., a rămas ca avere succesorală una casă de locuit construită din paiante acoperită cu ţiglă, formată din trei încăperi şi sală, un grajd din paiante acoperit cu ţiglă, situată pe suprafaţa de 250 m.p. teren în Caracal, str.G…, nr….., având ca vecini: la R.- R. Maria, la A.- B. Mihai, la mzi – V. Marin şi la mn- str.G…., menţionându-se, casa este moştenită de def. şi soţul său def. V. Ion decedat de peste 16 ani, împreună cu terenul aferent, iar ca moştenitori V.N. în calitate de fiică cu cota de ½ părţi şi V.C. în calitate de fiu, cu cota de ½ părţi.

Totodată, s-a reţinut că nepoţii testatoarei V.F., respectiv părinţii părţilor au decedat V.N. la data de 13.01.2009 şi V.C. la data de 31.01.2017, iar din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale cu nr.4271 din 03.02.2017 eliberată de Primăria Municipiului Caracal a rezultat că de pe urma defunctului V.C. decedat la data de 31.01.2017, au rămas ca moştenitori reclamanta A. D. şi pârâtul V. V. S. în calitate de descendenţi gr.I.

Conform declaraţiei autentificată sub nr.361 din 14.02.2017 la Societatea Profesională Notarială ,, Andraş-Ploscaru”  din com.Ghiroda, pârâtul V. V. S. a declarat că nu a făcut, în termenul de opţiune succesorală, niciun act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii defunctei sale mame V.N., înţelegând să rămână străin de succesiunea defunctei, să nu aibă calitatea de moştenitor şi să renunţe la dreptul de a exercita acţiunea în petiţia de ereditate, iar potrivit declaraţiei de renunţare la succesiune autentificată sub nr.362 din 14.02.2017 la Societatea Profesională Notarială ,, Andraş-Ploscaru” din com.Ghiroda, pârâtul V. V. S. a declarat că renunţă în mod expres, în conformitate cu prevederile art.1100 Cod Civil coroborate cu cele ale art.1120 Cod Civil la succesiunea defunctului său tată V.C. şi că nu a făcut nici un act de acceptare tacită a succesiunii defunctului, din cele prevăzute de art.1110 Cod Civil.

A precizat reclamanta că, pârâtul este fratele său, iar părinţii  acestora au stăpânit imobilul, aşa cum a fost descris mai sus, exercitând asupra acestuia o posesie continuă, neîntreruptă, publică, netulburată şi sub nume de proprietar, începând cu anul 1983, potrivit matricolei eliberată de Primăria municipiului Caracal, iar prin procesul-verbal, încheiat la data de 21.06.1994, se atestă faptul că părinţii părţilor, V.C. şi V.N., deţineau în calitate de proprietari suprafaţa de 1445 m.p.teren intravilan, situată în mun. Caracal, str. G….nr…., jud. Olt.

La cererea formulată şi înaintată de reclamantă către Primăria municipiului Caracal, i s-a răspuns prin adresa cu nr.45043 din 23.10.2017 că instituţia nu are cunoştinţă dacă terenul intravilan în suprafaţă de 1400 m.p., situat în Caracal, str. G….nr….., judeţul Olt, a făcut sau nu obiectul vreunui litigiu, iar situaţia existentă în evidenţele instituţiei este conformă cu certificatele fiscale pentru persoanele fizice pe care reclamanta le-a ataşat petiţiei formulate.

În condiţiile în care părinţii reclamantei au deţinut imobilul compus din casă de locuit, una anexă gospodărească şi terenul intravilan aferent construcţiilor după decesul testatoarei V.F., iar reclamanta A. D. la rândul său l-a deţinut după autorii V.N. şi V.C., există o joncţiune a posesiilor ceea ce o îndreptăţeşte pe reclamantă la intentarea unei acţiuni în uzucapiune privind imobilul compus din casă de locuit, una anexă gospodărească şi terenul intravilan aferent construcţiilor care a aparţinut autoarei V.F..

Reclamanta A. D. are calitatea de unic moştenitor legal al autorilor V.N. decedată la data de 13.01.2009 şi V.C. decedat la data de 31.01.2017, potrivit sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale cu nr.4271 din 03.02.2017 eliberată de Primăria Municipiului Caracal, declaraţiei autentificată sub nr.361 din 14.02.2017 la Societatea Profesională Notarială ,, Andraş-Ploscaru”  din com.Ghiroda şi declaraţiei de renunţare la succesiune autentificată sub nr.362 din 14.02.2017 la Societatea Profesională Notarială ,, Andraş-Ploscaru” din com.Ghiroda

Cu înscrisurile anexate la dosar care se coroborează cu declaraţia reclamantei şi  ale martorilor audiaţi nemijlocit în instanţă, s-a demonstrat că, defuncţii V.F., străbunica reclamantei şi V.N. cu V.C., părinţii reclamantei au  avut în realitate folosinţa imobilului compus din casă de locuit, una anexă gospodărească şi terenul intravilan aferent construcţiilor pentru care s-a emis certificatul de moştenitor nr.88/10.01.1983 emis în dosarul nr.41/1983 de Notariatul de Stat Local Caracal, iar autorii V.C. şi V.N. prin procesul-verbal încheiat la data de 21.06.1994 au fost puşi în posesie cu suprafaţa de 1445 m.p. teren intravilan situat în municipiul Caracal, str. G….nr……, judeţul Olt, pe care au fost edificate construcţiile. 

De asemenea, instanţa a reţinut că, aşa cum reiese din actele depuse la dosar şi declaraţiile părţilor coroborate cu depoziţiile martorilor, reclamanta este unica moştenitoare a autorilor V.C. şi V.N., părinţii reclamantei, care au fost puşi în posesie cu suprafaţa de 1445 m.p. teren intravilan situat în municipiul Caracal, str. G…… nr……, judeţul Olt, pe care au fost edificate construcţiile, însă limitele împrejmuirii terenului a rămas exact în poziţia care este şi în prezent.

A mai rezultat din declaraţiile martorelor C.N. şi P.M.,  mătuşi ale reclamantei, că străbunicii tatălui reclamantei au posedat mai mult de 30 de ani imobilul compus din casă şi teren situat în Caracal, str.G…nr…., iar după decesul acestora posesia a fost continuată de tatăl şi mama reclamantei şi apoi de aceasta, însă de la începerea posesiei asupra terenului până în prezent configuraţia acestuia nu a fost schimbată şi între reclamantă şi vecinii acestora nu au existat litigii cu privire la grăniţuirea suprafeţei de teren posedate.

Instanţa a observat că declaraţiile martorilor se coroborează cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, mai mult din certificatele de atestare fiscală pentru persoane fizice nr.16809 şi 16810 din 04.05.2017 eliberate de Primăria municipiului Caracal a rezultat că numiţii V.C. şi V.N. figurează în evidenţele fiscale cu următoarele bunuri: clădire cu suprafaţa construită desfăşurată de 63,84 m.p., construcţii-anexe cu suprafaţa construită desfăşurată de 28,88 m.p. şi teren intravilan în zona B din care suprafaţa de 200, 00 m.p. teren cu construcţii, suprafaţa de 800,00 m.p. teren arabil şi suprafaţa de 400,00 m.p. teren categoria ,,vie pe rod”, imobile situate în Caracal, str.G......nr……, judeţul Olt.

Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar în specialitatea topografie cadastru şi geodezie F. M.-E. a concluzionat că în urma măsurătorilor efectuate s-a determinat suprafaţa totală de 1455 m.p., teren situat în intravilanul mun. Caracal, str.G......nr……, având următoarele categorii de folosinţă: curţii construcţii cu suprafaţa de 450 m.p., vie cu suprafaţa de 546 m.p. şi arabil cu suprafaţa de 109 m.p. şi 350 m.p., materializate pe planul de situaţie Anexa 1.

S-a menţionat prin acelaşi raport de expertiză tehnică judiciară că pe suprafaţa de teren identificată în urma măsurătorilor este amplasată casa de locuit notată cu C1 pe planul de situaţie Anexa 1, construită din paiantă, acoperită cu ţiglă, terenul este împrejmuit pe toate laturile şi au fost identificate următoarele vecinătăţi: la Nord- str. G…; la Sud-R. Nicolae; la Est-P.Octavian şi P. Filofteia şi la Vest-B. Gheorghiţa.

Cu privire la soluţionarea prezentei cauze sub aspect procedural, instanţa are în vedere că  Decizia nr. 19/2015 pronunţată la data de 5 octombrie 2015 de ÎCCJ prin care a fost admis recursul în interesul legii ce a făcut obiectul dosarului nr. 12/2015, prin care s-a statuat că: „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050-1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art. 76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050-1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil”.

În ceea ce priveşte legea civilă aplicabilă în cauză instanţa a observat că din interpretarea  art.6 alin.4 din Codul civil din 2009 uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse în întregime dispoziţiilor legale care le-au instituit. 

Totodată instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile art.82 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul Civil, potrivit cărora, pentru situaţiile în care posesia a început anterior intrării în vigoare a noului Cod Civil, sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. Având în vedere că în prezenta cauză posesia reclamantei asupra imobilului teren în litigiu este anterioară intrării în vigoare a  Legii nr.287/2009 privind  Codul Civil, instanţa a apreciat ca fiind aplicabile în cauză dispoziţiile Codului Civil de la 1864.

Instanţa a reţinut că în sistemul Codului Civil de la 1864 uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii unui bun imobil ca efect al exercitării unei posesiuni utile asupra acelui bun într-un interval de timp determinat de lege.

Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani aşa cum este reglementat în art.1890 C.civ. este necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiţii: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată şi să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună credinţă sau de rea credinţă.

Potrivit art. 1890 C. civ., toate acţiunile atât reale cât şi personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile şi pentru care n-a defipt un termen de prescripţie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invocă această prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu, şi fără să i se poată opune reaua-credinţă.

Textul legal reglementează, aşadar, un mod de dobândire a proprietăţii – uzucapiunea de 30 de ani, care, pentru a produce efecte, nu necesită existenţa unui titlu, şi nici dovada bunei credinţe a celui care o invocă. Singura condiţie necesară pentru dobândirea proprietăţii prin uzucapiune este, potrivit art. 1847 C. civ., ca cel care uzucapează să fi exercitat o posesie care să întrunească următoarele cerinţe: să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică, sub nume de proprietar şi care să fi fost exercitată minim 30 de ani.

În ceea ce priveşte regularitatea posesiei, instanţa a reţinut că aceasta se prezumă, reclamanta având, în temeiul art. 1169 C. civ. posibilitatea de a confirma prezumţia prin administrarea oricăror mijloace de probă, având în vedere că posesia este o stare de fapt şi în acest sens, art.1846 alin.1 C.civ. prevede că orice prescripţie este fondată pe faptul posesiunii, iar conform art.1847 C.civ. ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Având în vedere depoziţiile martorilor audiaţii în cauză precum şi înscrisurile anexate instanţa a reţinut că în cauză sunt întrunite condiţiile uzucapiunii de 30 de ani, fiind întrunite cerinţele prevăzute de art.1890 Cod civil şi art.1847 Cod civil, reclamanta posedând imobilul compus din casă, anexă gospodărească şi terenul în suprafaţa totală de 1455 m.p., având următoarele categorii de folosinţă - curţii construcţii cu suprafaţa de 450 m.p., vie cu suprafaţa de 546 m.p. şi arabil cu suprafaţa de 109 m.p. şi 350 m.p., situat în Caracal, str.G......nr…., judeţul Olt.

Totodată, instanţa a reţinut că reclamanta a făcut dovada că posesia exercitată de către aceasta asupra imobilului compus din construcţii şi teren intravilan a fost una  utilă, neatinsă de nici-un viciu.

De asemenea, a constatat instanţa că terenul intravilan nu face parte din domeniul public al statului şi de asemenea niciunul din imobile nu este înscris în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aşa cum rezultă din certificatele nr.348, 351, 350, 349 din 08.03.2017  întocmite de OCPI-Olt.

A constatat instanţa că, în cauză, este vorba de o joncţiune a posesiilor sau  accesiunea posesiilor care reprezintă  adăugarea la termenul posesiei  actuale a posesorului, (respectiv a reclamantei), a timpului cât terenul  a fost posedat de autorii acesteia.

Joncţiunea posesiilor este totdeauna posibilă, însă ea este numai facultativă în sensul că, posesorul actual are de ales între a începe o nouă posesie ori a invoca joncţiunea posesiilor (art.1859 şi 1860 C. civil).

În orice caz, pentru a fi posibilă joncţiunea sunt necesare următoarele condiţii: să fie vorba de o posesie propriu zisă, iar cel ce invocă joncţiunea să fie un  succesor în drepturi al autorilor.

În aceste condiţii şi având în vedere şi atitudinea procesuală a pârâtului, care a recunoscut temeinicia cererii de chemare în judecată, instanţa a apreciat că în speţă sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de art. 1837, 1847 şi 1890 C.civ..

Faţă de situaţia de fapt şi de drept anterior descrisă instanţa va admite acţiunea formulată, completată şi precizată de  reclamantă şi va constata că aceasta a dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra următoarelor imobile situate în municipiul Caracal, str.G…, nr…., judeţul Olt: una casă de locuit, construită din paiantă, acoperită cu ţiglă, compusă din 3 camere şi un hol; una anexă gospodărească construită din paiantă, acoperită cu ţiglă şi terenul intravilan aferent construcţiilor în suprafaţă de 1455 m.p., având categorii de folosinţă suprafaţa de 450 m.p. curţi-construcţii, suprafaţa de 546 m.p. vie şi suprafaţa de 459 m.p. arabil, cu următoarele vecinătăţi: la Nord - str. G.; la Sud-R. Nicolae; la Est-P. Octavian şi P. Filofteia şi la Vest-B. Gheorghiţa.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Postat 31.01.2018

Domenii speta

Spete similare