Liberare condiţionată

Document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A I-A PENALĂ

DOSAR NR. *****

DECIZIA PENALĂ NR. *****

Şedinţa publică de la data de *****

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: *****

GREFIER: *****

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de procuror *****.

Pe rol: soluţionarea cauzei penale, având ca obiect contestaţia declarată de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI împotriva sentinţei penale nr. *****, pronunţate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I Penală în dosarul nr. *****.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, a răspuns intimatul-condamnat *****, aflat în stare de detenţie la Penitenciarul *****, personal şi asistat de apărători aleşi, avocat ***** şi avocat *****, cu împuternicire avocaţială seria *****nr. ***** la dosar (fila 70).

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat tribunalului depunerea la dosar, prin Serviciul Registratură, a unui set de înscrisuri din partea apărătorului ales al intimatului-condamnat *****, avocat ***** (filele 14-69), după care:

Apărătorul ales al intimatului-condamnat *****, avocat *****, având cuvântul, a arătat că înţelege să depună la dosar un set de înscrisuri, reprezentând o adeverinţă din care rezultă că intimatul urmează a fi angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată, respectiv un extras din Revista română de drept (filele 73-74).

Totodată, a precizat că intimatul-condamnat nu este cunoscut cu antecedente penale, contrar susţinerilor din cuprinsul hotărârii judecătoreşti contestate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că nu se opune încuviinţării pentru intimatul-condamnat a probei cu înscrisuri.

Tribunalul, în temeiul art. 100 C.pr.pen., a încuviinţat pentru intimatul-condamnat *****proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind utilă soluţionării cauzei.

In ceea ce priveşte antecedenţa penală a intimatului-condamnat, a arătat că în motivele de contestaţie ale parchetului nu se susţine în vreun moment că intimatul *****ar fi cunoscut cu antecedente penale, fiind vorba în mod evident despre o eroare materială strecurată în cuprinsul hotărârii judecătoreşti contestate.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat, lămuriri de dat ori probe de administrat, Tribunalul a constatat contestaţia în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat admiterea contestaţiei declarate împotriva sentinţei penale nr. *****, pronunţate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I Penală în dosarul nr. *****, şi pe fond, rejudecând, respingerea cererii de liberare condiţionată formulate de condamnatul *****, cu fixarea unui termen de reiterare, apreciind că sentinţa penală pronunţată de instanţa de fond este netemeinică, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute cumulativ de art. 59 Cod penal din 1969.

În acest sens, a apreciat că, deşi petentul-condamnat *****a executat fracţia de pedeapsă obligatorie prevăzută de art. 59 alin. 1 Cod penal din 1969 şi nu a fost sancţionat disciplinar pe parcursul executării pedepsei, la aprecierea dovezilor temeinice de îndreptare instanţa trebuie să aibă în vedere natura şi gravitatea faptei săvârşite, respectiv infracţiunea de tentativă de omor asupra soţiei, cu premeditare, precum şi restul mare de pedeapsă rămas de executat, respectiv 467 de zile.

Pentru aceste considerente, a apreciat că perioada executată din pedeapsă nu este suficientă pentru reeducarea condamnatului, scopul pedepsei nefiind îndeplinit.

Apărătorul ales al intimatului-condamnat *****, avocat *****, având cuvântul, a pus concluzii de respingere a contestaţiei parchetului, apreciind sentinţa penală atacată ca fiind legală şi temeinică, în sensul că în cauză sunt îndeplinite condiţiile mai favorabile ale art. 59 Cod penal din 1969, condamnatul executând fracţia de pedeapsă prevăzută de lege şi dând dovezi temeinice de îndreptare.

În final, a apreciat că timpul pe care condamnatul l-a executat din pedeapsă a fost suficient pentru ca acesta să-şi însuşească în totalitate scopul preventiv şi educativ al pedepsei, astfel încât în viitor condamnatul să nu mai comită şi alte fapte infracţionale şi să fie redat societăţii.

Cel de-al doilea apărător ales al intimatului-condamnat *****, avocat *****, având cuvântul, a apreciat că, în raport de argumentul invocat de către parchet în favoarea respingerii cererii de liberare condiţionată, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite de către petent, se impune a se da mai multă eficienţă referatului Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în sensul că la luarea deciziei de liberare condiţionată a petentului trebuie avute în vedere următoarele aspecte: petentul a executat fracţiunea corespunzătoare din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberarea condiţionată, a desfăşurat activităţi lucrative pe durata detenţiei, în acest sens fiind evidenţiate în procesul-verbal întocmit de comisie un număr de 430 de zile considerate ca executate pe baza muncii prestate, a avut o atitudine decentă şi civilizată, a manifestat respect faţă de cadrele unităţii unde a fost încarcerat, nu a fost implicat în relaţii conflictuale cu ceilalţi deţinuţi, a menţinut legături cu familia şi a participat cu interes la diverse programe.

Pentru aceste considerente, a reiterat aprecierea potrivit căreia timpul pe care condamnatul l-a executat din pedeapsă a fost suficient pentru ca acesta să-şi însuşească în totalitate scopul preventiv şi educativ al pedepsei, astfel încât în viitor condamnatul să nu mai comită şi alte fapte infracţionale şi să fie redat societăţii.

Intimatul-condamnat *****, în ultimul cuvânt, a apreciat - în esenţă - că îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi liberat condiţionat.

TRIBUNALUL

Prin sentinţa penală nr. ***** pronunţată de  Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr. *****, în baza art.587 C.pr pen cu aplicarea art. 59  si următoarele Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen.,a admis propunerea de liberare condiţionată formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate  din Penitenciarul *****privind-o pe persoana condamnată ***** (fiul lui *****şi *****, ns. la data de *****, CNP *****, deţinut în Penitenciarul *****).

A  dispus liberarea condiţionată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. *****emis Tribunalul Ilfov în baza sentinţei penale nr. ***** dacă nu este arestat în altă cauză.

A atras atenţia condamnatului  asupra consecinţelor nerespectării prevederilor art. 61 Cp. din 1969

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de către stat  au rămas în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 130  lei s-a avansat din fondurile MJ.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa  de fond a reţinut că prin sesizarea  Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de *****sub nr. *****, s-a propus  liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 10 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. *****pronunţată de Tribunalul Ilfov  a condamnatului *****– deţinut  în Penitenciarul *****.

În motivarea acestei propuneri, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate a arătat că la luarea deciziei de liberare  condiţionată a acestuia trebuie avute în vedere comportamentul corespunzător, întrucât a continuat să participe la activităţi lucrative din cadrul locului de deţinere, nu a fost sancţionat disciplinar şi a fost recompensat de încă 3 ori.

2. Probatoriul. În cauză, instanţa a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au ataşat la dosar procesul-verbal nr. *****al comisiei,  caracterizarea întocmită de conducerea penitenciarului.

3. Situaţia de fapt. Instanţa a reţinut că persoana condamnată *****– recidivist -  se află în executarea unei pedepse de 10 ani şi 6 luni închisoare stabilită  prin sentinţa penală nr *****pronunţată de Tribunalul Ilfov, definitivă. Astfel prin sentinţa penală nr. *****pronunţată de Tribunalul Ilfov, definitivă,  a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă omor calificat prev. de art. 175 C. pen.

Executarea acestei pedepse a început la data de 29.05.2009 şi urmează să expire la data de 28.11.2019,  petentul executând pedeapsa în regim deschis.

De asemenea, instanţa a reţinut că petentul a lucrat în penitenciar,considerându-i-se executate 430 de zile închisoare  ca urmare a muncii prestate, în perioada detenţiei având numeroase recompense, având un comportament pozitiv.

4. Legea aplicabilă

Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze instanţa urmează a avea în vedere că prin decizia  nr. 214 din 16 iunie 1997 a Curţii Constituţionale, s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii nr. 140/1996 care înăspreau condiţiile privind acordarea  liberării condiţionate  şi care totodată urmau a se aplica şi pentru condamnările aplicate anterior intrării în vigoare a legii.

Astfel în considerentele deciziei se arată că aceste prevederi referitoare la incidenţa legii penale în raport cu faptele săvârşite anterior intrării în vigoare sunt însă în vădită contradicţie cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, precum şi cu prevederile art. 13 din Codul penal, care consacra principiul legii mai favorabile în cazul situaţiilor tranzitorii în succesiunea legilor penale. Incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal, în raport cu faptele şi cu persoanele, este guvernata de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, care, consfinţind regula ca legea dispune numai pentru viitor, admit ca unica excepţie legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul sau, cat şi fiecare dintre normele şi instituţiile sale în parte, cum este cazul liberării condiţionate.

Situaţia tranzitorie în succesiunea legilor penale se iveşte, dacă de la data săvârşirii infracţiunii, când ia naştere raportul juridic penal de conflict, şi până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecinţelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituţiei liberării condiţionate, situaţia tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârşirii infracţiunii şi durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detenţiunii pe viaţa sau a pedepsei închisorii. Intervenţia, în acest interval, a unei legi penale care modifica instituţia liberării condiţionat, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 13 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentinţa de condamnare a rămas definitivă.

Din compararea celor două texte de lege rezultă că legea mai favorabilă în ceea ce priveşte liberarea condiţionată este reprezentată de Codul Penal din 1969, noul Cod Penal introducând o serie de condiţii suplimentare cum sunt de exemplu cele privind acoperirea prejudiciului, regimul în executarea căruia se află condamnatul.

Având în vedere aceste considerente instanţa a examinat prezenta cerere prin raportare la dispoziţiile art. 59 din Codul Penal din 1969.

Potrivit acestui text de lege după ce a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi  în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. 1 se ţine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiţionată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei când aceasta nu depăşeşte 10 ani şi a cel puţin jumătate când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

5.Considerente juridice. Analizând condiţiile necesare liberării condiţionate prevăzute de art.59 alin.1 C. pen., instanţa a constatat în primul rând că până la data de 14.06.2017 petentul a executat în total 3369 zile (430 zile fiind considerate ca executate pe baza muncii prestate) din cele 3836 zile pe care le avea de executat, iar  pentru a putea fi liberat condiţionat trebuia să execute cel puţin 2/3 din pedeapsă, reprezentând 2877 zile. În consecinţă, instanţa a reţinut că în prezent petentul a executat fracţiunea  corespunzătoare din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberarea condiţionată, acesta executând  2/3 din pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare.

Prin urmare, prima condiţie a liberării condiţionate este îndeplinită, deoarece condamnatul a executat 2/3  din pedeapsă.

Cu privire la celelalte două condiţii ale liberării condiţionate, stăruinţa în muncă şi disciplina condamnatului, din caracterizarea comportamentului  petentului  în perioada analizată a executării  pedepsei, instanţa a reţinut că deţinutul a avut o atitudine decentă şi civilizată, a manifestat respect faţă de cadrele unităţii unde a fost încarcerat, nu a fost implicat în relaţii conflictuale cu ceilalţi deţinuţi, a menţinut legături cu familia,  a participat cu interes la diverse programe.

În ceea ce priveşte prestarea unei activităţi lucrative, instanţa a constatat că petentul a desfăşurat o astfel de activitate pe durata detenţiei, în acest sens fiind evidenţiate în procesul-verbal întocmit de comisie un număr de 430 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate.

În ceea ce priveşte comportamentul petentului, instanţa a reţinut că acesta nu a fost sancţionat disciplinar, fiind recompensat de 35 de ori pe perioada executării pedepsei.

Referitor la susţinerile reprezentantului Ministerului Public, instanţa a constatat că singurul argument invocat în favoarea respingerii cererii de liberare condiţionată îl constituie gravitatea infracţiunii săvârşite de către petent. Instanţa a reţinut că acesta a fost de altfel singurul argument în respingerea cererii de liberare condiţionată în urmă cu un an de zile. Cu acea ocazie s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că dacă acesta va continua să aibă o atitudine pozitivă va putea beneficia de liberare condiţionată după trecerea unei perioade de un an. În această perioadă, petentul a mai obţinut 3 recompense (care s-au adăugat celor 32 deja existente) şi încă 67 de zile câştigate ca urmare a muncii prestate (care s-au adăugat la cele 363 de zile existente). De altfel, reprezentantul Ministerului Public nu a invocat nici un moment faptul că de la ultima analiză petentul nu s-a remarcat suficient şi că, conduita acestuia din această perioadă nu reprezintă o continuitate a progreselor din perioada de detenţie până la prima analiză, ci doar a motivat necesitatea respingerii propunerii de liberare condiţionată raportat la natura şi graviditatea infracţiunii. Este adevărat că gravitatea unei infracţiuni este un criteriu care trebuie luat în seamă la analiza unei cereri de liberare condiţionată, însă respingerea continuă a cererilor de liberare condiţionată cu motivarea constantă  că infracţiunea comisă este deosebit de gravă şi independent de comportamentul deţinutului conduce la deturnarea scopului liberării condiţionate. Faţă de autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. ***** a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, respingerea cererii de liberare condiţionată nu putea fi dispusă la acest moment decât dacă acesta nu ar fi continuat în mod constant eforturile de reintegrare în societate, şi nu strict motivat la gravitatea infracţiunii comise.

Având în vedere vârsta petentului (are 58 de ani), perioada efectiv executată (2939 zile de închisoare) şi de comportamentul pe perioada de detenţie, instanţa a apreciat  că se impune liberarea sa condiţionată, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 59 C.pen., perioada din pedeapsa executată de condamnat fiind suficientă pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins.

În baza art.587 C.proc.pen. coroborat cu art. 59 C.pen. din 1969, instanţa a admis cererea de liberare condiţionată  şi a dispus liberarea condiţionată a acestuia, atrăgându-i totodată atenţia asupra consecinţei săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul prevăzut de art.61 C.pen. din 1969, ce ar putea atrage revocarea beneficiului liberării condiţionate.

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, apreciind-o netemeinică, în raport de natura şi gravitatea faptei săvârşite, tentativă de omor asupra soţiei, cu premeditare, dar şi cuantumul ridicat al restului rămas de executat, perioada executată din pedeapsă nefiind suficientă pentru reeducarea sa, scopul pedepsei nefiind îndeplinit.

Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor invocate  de contestatorul Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (f.5-7), dar şi din oficiu, Tribunalul constată caracterul nefondat al contestaţiei, pentru următoarele considerente:

Din punct de vedere al aplicării legii penale în timp, dată fiind intrarea în vigoare, la data de 01.02.2014, a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 510/24.07.2009) Tribunalul reţine următoarele:

Într-adevăr, după cum şi instanţa fondului a arătat, prin raportare la situaţia intimatului condamnat ***** (determinarea legii penale mai favorabile infractorului), legea veche (art.59 şi urm. C.pen. 1968) este mai favorabilă acestuia, în mod corect fiindu-i aplicată, Codul penal actual prevăzând condiţii suplimentare acordării beneficiului liberării condiţionate, respectiv, condiţia îndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Astfel, intimatul condamnat, prin sentinţa penală nr. ***** din data de ***** a Tribunalului Bucureşti, Secţia a I-a Penală, pronunţată în dosarul nr. *****, definitivă prin decizia penală nr. ***** a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, pronunţată în acelaşi dosar, a fost obligat la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă *****.

Cu toate acestea, intimatul condamnat nu a făcut dovada îndeplinirii integrale a obligaţiilor civile, şi nici că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească (ipoteză, de altfel, neinvocată).

În privinţa celeilalte condiţii suplimentare acordării beneficiului liberării condiţionate prevăzute de Codul penal actual, respectiv, condiţia referitoare la regimul de executare a pedepsei (semideschis sau deschis), aceasta este oricum împlinită în cauză, după cum, pe larg, în cele ce urmează se va arăta.

În acelaşi sens, deşi legea nouă (art. 101 şi urm. C.pen. 2014) impune condamnatului liberat condiţionat respectarea mai multor măsuri de supraveghere, în cazul intimatului condamnat ***** textul legal nu este aplicabil, cuantumul restului de pedeapsă rămas neexecutat  fiind mai mic de 2 ani.

Astfel, Tribunalul reţine că potrivit art. 59 Cod penal anterior (legea veche), poate fi liberat condiţionat condamnatul care a 1. executat fracţiunea de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege, 2. este disciplinat, stăruitor în muncă şi 3. dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale.

În cauză, intimatul a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. ***** din data de ***** a Tribunalului Bucureşti, Secţia a I-a Penală, pronunţată în dosarul nr. *****, definitivă prin decizia penală nr. ***** a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, pronunţată în acelaşi dosar, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 174- 175 lit. a, c C.pen. (constând în aceea că în data de 20.01.2009, în imobilul din *****, unde locuieşte fosta soţie ***** împreună cu fiica lor în vârstă de 6 ani, inculpatul, cu intenţia de a suprima viaţa, a introdus mercur metalic (lichid) în cantitate de aproximativ 5,400 grame în două ţigări ce urmau să fie fumate de aceasta, vaporii emişi la temperatura de ardere, prin inhalare, fiind de natură a determina decesul persoanei dat fiind că doza letală este de aproximativ 2,5 grame), pedeapsă pe care a început a o executa la data de 29.05.2009 şi care expiră la data de 28.11.2019, până în prezent executând fracţia calculată conform art. 59 alin. 1 Cod penal anterior.

Astfel, în mod judicios instanţa fondului a reţinut că pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, condamnatul trebuie să execute 3/4 din pedeapsă, respectiv 2877 zile, intimatul executând până la data de 14.06.2017 un număr de 3369 zile (din care 430 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate).

Cu toate acestea, executarea fracţiei de pedeapsă prevăzute cu titlu obligatoriu de lege, îi conferă intimatului doar vocaţia la acordarea beneficiului liberării condiţionate, oportunitatea acordării acesteia fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanţei de judecată, care trebuie să verifice îndeplinirea şi a celorlalte condiţii, sus-enunţate.

În privinţa condiţiei de a fi stăruitor în muncă, Tribunalul constată că acelaşi condamnat a câştigat, după cum s-a arătat, 430 zile considerate executate, ca urmare a muncii prestate (dintre care 67 zile ulterior respingerii primei propuneri de liberare condiţionată a Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate), în prezent acesta prestând muncă la punctul de lucru *****, potrivit procesului verbal nr. ***** din data de ***** (f.33 depus la dosar).

Acelaşi intimat condamnat a desfăşurat activităţi lucrative în penitenciarul *****şi alte unităţi penitenciare, atât în interesul locului de deţinere (fără venituri), cât şi în regim de prestări de servicii (activităţi de pe urma cărora deţinutul a beneficiat de venituri) (adresa nr. ***** f.37-38), manifestând astfel un interes constant faţă de muncă.

Referitor la conduita deţinutului pe parcursul executării pedepsei, Tribunalul reţine şi că acesta execută pedeapsa în regim deschis.

Comportamentul acestuia a fost unul exemplar, nefiind sancţionat disciplinar şi fiind recompensat de 35 ori.

Dintre acestea, de o însemnătate deosebită este împrejurarea că trei recompense i-au fost acordate în perioada cuprinsă între momentul respingerii primei propuneri de liberare condiţionată a Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate şi reanalizarea situaţiei sale (la data de 14.06.2017).

Totodată, condamnatul a participat la numeroase programe educaţionale şi sociale (activităţi religioase, dezbateri, redactare reviste, spectacole, sportive etc.), cu acelaşi caracter de continuitate, inclusiv în perioada de referinţă din paragraful ce precede, manifestând interes şi receptivitate faţă de demersurile instructiv-educative (caracterizare f.36).

Acelaşi condamnat a menţinut legătura cu mediul de suport prin intermediul vizitelor membrilor familiei de origine, corespondenţei şi al convorbirilor telefonice, manifestând un ataşament deosebit faţă de aceştia.

În concluzie, din punct de vedere al ultimei condiţii impuse de dispoziţiile legale, Tribunalul constată, asemenea aprecierii făcute de judecătorul fondului, că petentul condamnat (necunoscut cu antecedente penale) a dat dovezi temeinice de îndreptare, însuşindu-şi scopul preventiv şi educativ al pedepsei, formându-şi o atitudine adecvată care să îi permită reintegrarea în societate, după liberare, în acest sens, de ajutor fiindu-i şi promisiunea de angajare primită din partea ***** (adeverinţă nr. ***** f.73), dar şi participarea la Programul de pregătire pentru liberare şi la Programul de formare a abilităţilor sociale (caracterizare f.36).

Referitor la natura şi gravitatea infracţiunii pentru care a fost condamnat intimatul, stând chiar la baza contestaţiei formulate în cauză, Tribunalul reţine că, deşi legea veche (de altfel, nici legea nouă) nu o prevede expres ca şi criteriu de acordare a beneficiului liberării condiţionate, fără îndoială, acestea poate fundamenta, alături de celelalte elemente supuse analizei, convingerea instanţei în sensul că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

Cu toate acestea, într-adevăr, respingerea (propunerilor) cererilor de liberare condiţionată pentru singurul motiv că infracţiunea pentru care s-a pronunţat condamnarea este gravă nu poate avea loc, fără deturnarea instituţiei liberării condiţionate de la scopul avut în vedere de legiuitor.

În consecinţă, constatând că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică, Tribunalul, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. b C.pr.pen. va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. ***** din data ***** a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, Secţia a I-a Penală, pronunţate în dosarul nr. *****, pe care o va menţine.

Asupra cheltuielilor judiciare:

În baza art.275 alin.3 Cod proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. ***** din data de ***** a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, Secţia a I-a Penală, pronunţate în dosarul nr. *****.

Menţine sentinţa penală nr. ***** din data de ***** a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, Secţia a I-a Penală, pronunţată în dosarul nr. *****.

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă, potrivit art. 597 alin. 8 C.pr.pen.

Dată şi pronunţată în şedinţă publică (conform art. 597 alin. 8 şi art. 405 alin. 1 C.pr.pen.), azi, data de *****.

PREŞEDINTE GREFIER

***** *****

Domenii speta

Spete similare