Perimarea cererii de chemare în judecată. Suspendarea judecății în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 3 C.proc.civ.

Cuprins pe materii: Drept civil. Perimarea cererii de chemare în judecată.

Index alfabetic:

-termenul de perimare

C.proc.civ. : art. 416

Aspectul potrivit căruia contestatoarea nu ar fi luat la cunoștință despre soluția de clasare dată în dosarul penal nu poate fi reținut de instanță ca un motiv de neîncepere a curgerii termenului de perimare, atât timp cât procedura de comunicare a respectivului act procedural a fost una lipsită de vicii. contrar susținerilor contestatoarei privind aplicarea decretului nr. 195 din 16.03.2020, instanța reține că acest text de lege nu este incident în prezenta cauză, termenul de perimare fiind un termen distinct de termenul de prescripție sau termenul de decădere, având o natură juridică diferită. Or, cum decretul prezidențial face referire doar la instituțiile prescripției și decăderii, instanța nu poate adăuga la lege, inserând beneficiul suspendării și pentru termenul perimării.

(Judecătoria Galați, secția civilă, sentința civilă nr. 3848/11.09.2020)

Prin cererea de chemare în judecată, contestatoarea B. M. L. a solicitat, anularea tuturor actelor de executare realizate de  în dosarul de executare silită nr. 2914/2015 al B.E.J. P.A.M.

Cererea de chemare în judecată este neîntemeiată.

Potrivit procesului verbal de predare a comunicării (f. 150 verso vol. 3), comunicarea ordonanței de clasare către contestatoarea B. M. a fost îndeplinită prin afișarea înștiințării la data de 08.10.2019, actele fiind depuse la sediul parchetului.

Prin urmare, instanța constată că termenul de perimare a început să curgă de la data de 08.10.2020, în mod normal urmând a se împlini la data de 08.04.2020.

Faptul că contestatoarea nu ar fi luat la cunoștință despre soluția de clasare dată în dosarul penal nu poate fi reținut de instanță ca un motiv de neîncepere a curgerii termenului de perimare, atât timp cât procedura de comunicare a respectivului act procedural a fost una lipsită de vicii.

Potrivit art. 41 din Decretul nr. 195 din 16.03.2020 Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile.

Din această prevedere legală reiese că orice prescripție sau termen de decădere care a început să curgă până la data intrării în vigoare a decretului prezidențial se suspendă pe perioada stării de urgență.

Dar, contrar susținerilor contestatoarei, instanța reține că acest text de lege nu este incident în prezenta cauză, termenul de perimare fiind un termen distinct de termenul de prescripție sau termenul de decădere, având o natură juridică diferită.

Aceasta deoarece, legea instituie mai multe sancțiuni pentru nerespectarea termenelor procedurale, respectiv: decăderea, nulitatea (în cazul termenelor prohibitive), perimarea, prescripția dreptului, amenzile judiciare și despăgubirile pentru partea prejudiciată.

Or, cum decretul prezidențial face referire doar la instituțiile prescripției și decăderii, instanța nu poate adăuga la lege, inserând beneficiul suspendării și pentru termenul perimării.

Domenii speta

Spete similare