Reziliere contract

Decizia civilă nr. 247 R din 03.04.2009 – reziliere contract

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 2242/335/2008 la Judecătoria V, reclamantul  Consiliul  local P. a chemat în judecată pe pârâta SC „G” SRL, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr. 553/01.04.1998.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 01.04.1998, Consiliul local P. a încheiat cu pârâta un contract de închiriere care a avut  ca obiect suprafaţa de 141.500 m.p. şi baracă pază din cărămidă, situată în extravilanul satului P., comuna P., judeţul T., având destinaţia de  baraj – lac artificial de acumulare, pentru o perioadă de 15 ani.

Acest contract de închiriere trebuia să respecte hotărârea Consiliului local P. nr. 19/26.09.1994, conform căreia se închiria pentru o perioadă de 10 ani prin licitaţie publică, barajul în suprafaţă de  18 ha, însă în realitate, nu s-a ţinut cont de aceasta, contractul fiind încheiat pe termen de 15 ani, iar suprafaţa fiind de 141.500 m.p. şi nu de 18 ha.

Totodată reclamantul a arătat că pârâta a încălcat prevederile art. 13 din contractul de închiriere, întrucât a subînchiriat  bunurile unei alte firme, deşi,  acest lucru era interzis, iar în plus s-au constatat numeroase nereguli cu privire la etapele premergătoare încheierii contractului, din momentul aprobării închirierii barajului prin hotărârea Consiliului local, desfăşurarea licitaţiei şi până la momentul încheierii contractului.

Prin sentinţa civilă nr. 1962/4.11.2008, Judecătoria Videle a  respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul local P., împotriva pârâtei SPC G. SRL, cu sediul în B, ca prescrisă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în speţă, contractul de  închiriere a cărui reziliere s-a solicitat a fost  încheiat între reclamant şi pârâtă în anul 1998, dată la care reclamantul în calitate de proprietar cunoştea toate motivele pe care le-a invocat în prezent, pentru a dispune rezilierea contractului, după cum a susţinut  de altfel în cuprinsul cererii  de chemare în judecată. De la această dată a început să curgă termenul general de prescripţie  extinctivă de trei ani aplicabil şi în cazul acţiunii de reziliere a unui contract, iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă în anul 2008, cu mult peste împlinirea acestui termen.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958,  instanţa a admis excepţia şi a respins acţiunea, ca fiind prescrisă .

Împotriva acestei sentinţe,  a declarat recurs reclamantul Consiliul local P., considerând-o nelegală  pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a invocat din oficiu, excepţia prescripţiei extinctive a acţiunii formulată de  Consiliul local P. A arătat că la data încheierii contractului de închiriere, Consiliul local P. cunoştea toate motivele invocate în cererea de chemare în judecată, dar nu avea cunoştinţă  de faptul că la conducerea unităţii, în anul  1998, se afla o altă  persoană în funcţia de primar al comunei, decât cea care  exercită această  funcţie în prezent  şi care a  avut calitatea de reprezentant legal al Consiliului local P. în acest contract.

În urma alegerilor locale din anul 2008, a fost validată alegerea noului primar, dl. D. I., acesta constatând numeroasele nereguli comise cu ani în urmă, referitoare la  etapele premergătoare încheierii contractului, respectiv din momentul aprobării închirierii barajului prin hotărâre de consiliu , desfăşurarea licitaţiei şi până la momentul încheierii contractului, a propus în  şedinţa de consiliu chemarea  în  judecată a firmei SPC G. SRL , propunere care a fost  concretizată într-o hotărâre favorabilă.

Cât priveşte motivul de recurs, este cel prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct.8 Cod Procedură Civilă, constând în aceea că instanţa interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.

Examinând recursul declarat prin prisma  motivului invocat,  tribunalul  constată  că este întemeiat din următoarele considerente:

Potrivit art. 7 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 „Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune”, iar potrivit art. 1886 Cod Civil „Nici o prescripţie nu poate începe a curge mai  înainte de a se naşte acţiunea supusă acestui mod de stingere” .

Reţinem, în concluzie, ca regulă generală privind  începutul prescripţiei extinctive,  având ca obiect dreptul la acţiune este aceasta; prescripţia începe să curgă la data naşterii dreptului la acţiune.

Recurentul Consiliul local P. a investit instanţa de fond cu o acţiune în reziliere a contractului de închiriere nr. 553 din 01.04.1998 încheiat cu  intimata-pârâtă SPC G. SRL.

Acţiunea în reziliere poate fi  formulată atunci când una dintre părţi nu-şi execută obligaţiile asumate prin  contract.

Atâta timp cât contractul îşi produce efectele între părţi, prescripţia nu curge,  contractanţii putând formula acţiune în reziliere.

Este adevărat că  recurentul şi-a întemeiat acţiunea în reziliere pe aspecte care ţin de momentul încheierii contractului de închiriere, dar instanţa de fond nu a fost învestită cu o acţiune  în anularea contractului de închiriere, situaţie în care ar fi fost aplicabile  dispoziţiile art. 3 alin.1 din Decret nr. 167/1958.

Domenii speta

Spete similare