Revendicare imobiliara

INSTANTA

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 13.03.2014 sub numar de dosar X reclamantii B S si B S au chemat in judecata pe parata B B, solicitand:

- granituirea, respectiv stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietatile;

-revendicarea suprafetei de teren de aproximativ 6 m.p.,parata sa fie obligata sa respecte dreptul de proprietate si posesie asupra fasiei de teren pe careacaparat-o din proprietatea sa;

- ridicareaconstructiilor realizate de catre parata pe terenul proprietatea sa si a vitei de vie;

- cu cheltuieli de judecata.

In fapt, reclamantii au aratat casunt proprietarii terenului situat in B, str. X, jud. X, cu urmatoarele vecinatati: X, identificat sub nr. cadastral X, CF X UAT B. Parata in mod abuziv a ridicat un garda despartitor pe proprietatealor, ocupand o suprafata de 6 m.p. ingradindu-i accesul pe proprietate. Au solicitat paratei sa le elibereze aceasta suprafata de terensi sa permita accesul pe proprietatea sa, iar parata cu rea credinta continua sa ocupe terenul pe care il revendica. Abuzul paratei este evident, in conditiile in care cu ocazia intocmirii documentatiei cadastrale aceastaa semnat procesul verbal de vecinatate, insusindu-si limitele proprietatii, pe baza actelor de proprietate. Parata in mod abuziv a desfiintat semnele vizibile de hotar care separau proprietatile , acaparandu- le din teren o suprafata de 5-6 m si lata de 1 m in suprafata totala de 6 m.p.

In drept,a invocat dispozitiile art. 560 si art. 563 N. Cod Civ.

B. Apararile formulate

1. Parata B B a depus intampinare (fila 50) prin care a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata. A invocat exceptialipsei calitatii procesule active.

In sustinerea exceptiei, parataa aratat ca, reclamantii nu sunt proprietarii suprafetei de teren revendicate de 6 m.p. Reclamantii au dobandit un imobil situat in B, fundatura X, nr.X prin actul autentificat nr. X din 22 august 1983. In partea de nord a proprietatilorlor este o alee comuna care face legatura intre proprietatea reclamantilor si fundatura X. La aceasta alee de acces are si ea, precum si fiica sa X X X ( fosta X) drept de trecere, intrucat accesul la strada principala il are pe aceasta alee comuna. Aleea de acces are latimea de 4 metri si lungimea de aproximativ 35 metri. Aleea de accescomuna a fost prevazuta ca vecinatate atat in actul autentic al reclamantilor, cat si in actele sale de proprietate, precum si ale fiicei sale X X X a carei proprietate se afla intre proprietatea reclamantilor si proprietatea sa. Reclamantii nu sunt proprietarii terenului revendicat.

Pe fondul cauzei, arata ca nua ocupat nici o suprafata de teren si nici nu a desfiintat vechile semne de hotar. Prin Actul de donatie autentificat sub nr. X din data de 19.04.1968 impreuna cu sotul sau X X au dobandit un teren fara constructii, iar in actul autentic de donatie se precizeaza ca aveau iesirea spre Fundatura X, pe un drum de acces comuna, donatorilor cat si donatarilor. In actul de donatie latimea drumului de acces este de 4 metri, iar lungimea este de 35,10 metri. Forma gardului si limitele proprietatii inspre aleea de acces este aceeasi inca din vremea cand traia fostul sau sot. In dosarul nr. X/1993 s-a pronuntat SC X din data de 02.02.1995 prin care s-a dispus partajarea bunurilor comune, iar lotul 1 i-a fost atribuit, la acel timp s-a facut o expertiza carea identificat lotul nr. 1 din imobil si se poate constat forma si dimensiunea gardului la aleea de acces spre fundatura X. Nu a modificat linia de hotar a gardului, nu aocupat teren si nua edificat constructii, conditiiin care actiunea trebuie respinsa.. Reclamantii au un comportament abuziv, isi lasa masinile pe aleea de acces, depoziteaza materiale de constructii, chiar in fata garajului fiicei sale, au plantat vie pe toata lungimea aleii de acces comuna,in anul 2011 au pus doisprezece stalpi metalici fixati in ciment pentru sustinerea plantatiei de vie, iar aceasta plantatie de vie ingreuneaza circulatia pe aleea de acces.

C. Probe

Reclamantii a depus la dosarcopii de peurmatoarele inscrisuri: acte de stare civila,schita anexa,adresa nr. X din data de 11.11.1999, ordinul nr. 78 din data de 22.10.1999, proces verbal de vecinatate, Incheierea nr. X din data de 12.07.2011,extras de carte funciara,certificat de atestare fiscala nr. X din data de 27.09.2013, Contract de vanzare cumparareaautentificat sub nr. X din data de 22.08.1983, Act de vanzare cumparareatranscris la grefa Tribunalului Popularla data de 25.04.1959,planse foto.

Parataa depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri:acte de stare civila, Act de donatie autentificat sub nr. X din data de 19.04.1968, Sentinta civila nr. X de la data de 02.02.1995 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/1993,schita anexa, raport de expertiza tehnica, Sentinta civila nr. X de la data de 02.12.197 pronunta in dosarul nr. X/1997,adresa nr. 20159 din data de 28.11.1997,schita anexa (fila 92.

La solicitarea instantei a fostinainta la dosar adresa nr. X din data de 14.10.2014,

In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar si proba cu interogatoriul paratei, raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la fila 132-134, proba testimoniala cu martoriiX, (fila 113)- pentru reclamanti, X si X X - pentru parata.

In cauza a fost efectuata expertiza tehnica in specialitatea topometrie, raportul de expertiza fiind depus la dosar la fila 158-188, raspunsurile la obiectiuni.

II. In fapt:

Prin contractul de vanzare cumpararetranscris la grefa Tribunalului Popular la data de 25.04.1959 (fila 23), X Xsi X X a dobandit proprietatea imobilului cladit si necladitsituat in B, str. X, nr. X,Regiunea Iasi formatdin teren cu suprafata de 1.928 m.p.si dintr-o locuinta compusa din 3 camere,un antreu din valatuci si caramida si acoperita cu tabla, care face parte dintr-un imobilmai mare, cu urmatoarele vecinatati X.

Prin Actul de Donatie autentificat sub nr. X din data de 19.04.1968 X X si X X au donat sotilor X X si X (B) Bun teren fara constructii cu suprafata de 382 m.p. care face dintr-un imobil mai mare din proprietatea donatorilor situat in orasul B, str. X, nr.X, jud. X, cu urmatoarele vecinatati: la nord - restul proprietatii lui X X, la sud cu restul proprietatii lui X X, la Est cu proprietatea X X, la vest - cu drumul de acces X.

Potrivit contractului, iesirea spre strada Fundatura X se face printr-un culoar drum de acces care este comun donatorilorsi donatorilor care porneste din str. FdtXpe o lungime de 35,10 m si o latime de 4 m spre partea de sud.

Casatoria incheiata intre X X si X (B) Ba fost desfacuta prin Sentinta civila nr. X/12.02 a Judecatoriei B.

Prin Sentinta civila nr. X de la data de 02.02.1995 pronuntata in dosarul nr. X/1993 de Judecatoria B afost admisa actiunea de partaj formulata de B B si s-a luat act de tranzactia incheiata intre cei doi fosti soti.

Potrivit sentintei civile parata B B a primit in proprietate lotul nr. 1format din imobilul situat in B, str. Fd. X, nr.6, jud. X compus din casa de locuit cu 3 camere, un hol, o veranda si baie cu instalatie electrica, poarta metalica, trotuare, WC si teren aferent de 259 m.p. concretizat in raportul de expertiza intocmit de expertul X Xn, iar X X a primit lotul nr. 2 formatdin imobilul situat in B, str. Fdt X, nr.6, compus din imobil cladit si necladit cladirea B, grajdul, imprejmuirea, trotuarul si terenul cu suprafata de 258 m.p. La momentul pronuntarii Sentintei civile nr. X de la data de 02.02.1995, in schita anexa a raportului de expertiza X Xn,aleea de acces, este mentionata ca fiind Fdt X.

X X a decedat, iar de pe urma acestuia a ramas camostenitoare X X X, fiica paratei B B.

Prin Sentinta civila nr. X de la data de 02.12.1997 pronuntata de Judecatoria B in dosarul X/1997, s-a admis actiunea formulata de B B si X X X in contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului B, X X, B S si B S si s-a constatstabilita, prin actul de donatie autentificatla data de 19.04.1968 sub nr. X la Notariatul de Stat B, in favoarea reclamantelor B B si X X X, o servitute de trecere –drum de acces, din fundatura X pe lungimea de 35,10 m si o latime de 4 m spre partea de sud pentru iesirea la drumul public, paratii fiind obligati sa permita folosirea drumului de acces la calea publica.

S-a retinut in considerentele hotararii ca, Consiliul Local B a recunoscut ca existenta acestei servituti este mentionata la Biroul de cadastru din cadrul Primariei fiind individualizat pe planul cadastral, iar paratii B S si B S au recunoscut existentadrumului de acces.

Pe de alta parte,in ceea ce-i priveste pe reclamanti, prin Contractulde vanzare cumparare autentificat sub nr. X din data de 22.08.1983, X X, vaduva,a vandutreclamantilor B S si B S locuinta compusa din trei camere, bucatarie, camara si hol acoperita cu tabla si construita din caramida situata in B, str. X fundatura, nr.X, intreurmatorii vecini: X, asa cum seprezintain schita plan anexa cu alee de acces comuna cu suprafatatotala de 124 m.p. cu X X.

Conform schitei anexa din data de 21.07.1985 suprafata totala de teren este de 958 m.p., iar suprafata de alee comunade 124m.p. a fost prinsa in calculul suprafetei totale.

Prin Ordinul nr. 78 de la dat de 22.10.1999 a Prefecturii Judetului X terenul cu suprafata de 958m.p. din B Fnd X, nr. X a trecut in proprietatea lui B S.

In urma documentatiei cadastrale efectuate si a procesului verbalde vecinatate incheiat la data de 03.06.2011 prin Incheierea nr. X din data de 12.07.2011 imobilulcu nr. cadastral X inscris in cartea funciara X UAT B, cu suprafata de 958 m.p. din acte si real masurata de 1.171 m.p.a fost intabulat.

Imobilele terenuri au fost identificateprin expertiza in specialitate topografie efectuat in cauza,X X. Astfel, expertula stabilit ca imobilul proprietatea reclamantilor B S si B S are o suprafata real masurata de 1.159 m.p. fata de suprafata din acte de 958 m.p., iar proprietate parateiB B are o suprafata real masurata de 261 m.p. fata de suprafata din acte de 259 m.p.

In urma compararii formei si amplasamentului si dimensiunilor proprietatilor reclamantilor in baza planului de amplasament si delimitare a bunului imobil cu forma si dimensiunile si amplasamentul proprietatii masurate si identificate in posesia actuala a parateiexpertizaa stabilit ca parata B B ocupa din suprafata reclamantilor B S si B S suprafata masurata de 6 m.p.

III. Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active

Parata invoca faptul ca reclamantii nu au calitate procesuala activa, motivat de faptul ca nu sunt proprietariiterenului.

In actiunea in revendicare, calitatea procesuala activa apartine proprietarului, iar calitatea procesuala pasiva apartine celui care stapaneste, ca posesor sau chiar ca detentor, bunul revendicat. Asadar, reclamantul nu are calitate procesuala activa,in cazul in caredreptul de proprietate asupra bunului aiesit din patrimoniul acestuia.

Situatia reclamantilor nu se incadreaza in ipoteza mai sus mentionata, intrucat asa cum rezulta din probe,sunt proprietarii imobilului din B, Fdt X, nr. X, jud. X.Imprejurarea dacareclamantii detin sau nu titlu de proprietate asuprasuprafeteide teren revendicata reprezinta aparare de fond ce va fi Xlizatala pronuntarea solutiei asupra fondului.

IV. In drept, pe fondul cauzeisunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

Potrivit art. 555 C. civ. proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege (alin. 1 ). In conditiile legii, dreptul de proprietate privata este susceptibil de modalitati si dezmembraminte, dupa caz (alin. 2).

Art. 563 C. civ. stabileste ca, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul (alin. 1). Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel (alin.2). Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este deplin recunoscut (alin. 3). Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile codului de procedura civila (alin. 4).

In conformitate cu art. 566 alin. 1 C. civ. paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat.

Art. 560 din Codul civil stabileste ca proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand in mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.

V.Solutia instantei:

Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta la sectiunea situatie de fapt, instanta apreciaza ca fiind neintemeiata actiuneaprincipala cu carea fost investitaformulata de reclamantul. Solutia instantei se intemeiaza pe urmatoarele argumente:

In ceea ceprivesteactiunea in revendicare

Actiunea in revendicare este actiunea prin care reclamantul care pretinde ca este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicita obligarea paratului, care stapaneste bunul respectiv, sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa ii restituie bunul.

Reclamantii invoca faptul ca parata ocupa suprafata de 6 m.p.,din imobilul proprietate lor situata pe aleea de acces.

Faptul ca parata detineo suprafata deteren din aleea de accesnu este contestat in cauza, parata recunoscand aceasta imprejurare, iar probele administrate, respectiv declaratii de martori si expertiza tehnicaefectuata in cauzao confirma.

Parata, insa, sustine ca nu a ocupat nici o suprafata de teren, din terenul proprietatea reclamantilor, nua desfiintat semnele vechi de hotar

In cadrul actiunii in revendicare, regula inscrisa in art. 249 C.proc. civ. referitoare la sarcina probei isi gaseste aplicare si in aceasta materie, deci, cel carepretinde ca este proprietar trebuie sa dovedeasca dreptul sau de proprietate, sa justifice un titlu.

Literatura de specialitate a stabilit ca,notiunea de titlu permite stabilirea unor solutiiin functie de diferitele situatii care se pot ivi in cadrul actiunii in revendicare imobiliara: a). cand ambele parti prezinta un titlu, b). cand numai una din parti prezinta un titlu; c). cand niciuna din parti nu are titlu.

Asa cum s-a retinut, prin expertiza in specialitatea topometrie, imobilul proprietatea reclamantilor are o suprafata real masurata de 1.159 m.p. fata de suprafata din acte de 958 m.p., iar proprietate parateiB B are o suprafata real masurata de 261 m.p. fata de suprafata din acte de 259 m.p.

Rezulta cu evidenta ca parata nu detine titlu pentru suprafata de teren de 6 m.p., intrucatprin Sentinta civila nr. X de la data de 02.02.1995 pronuntata in dosarul nr. X/1993 de Judecatoria Bparata a primit o suprafata de 258 m.p., iar conform schitei anexa la raportul de expertiza X Xn, efectuat in dosarul de partaj, aflata la dosarul cauzei, la fila 200 rezulta ca, lotul atribuit are forma dimensiunile si conturul materializate in schita cu culoare galbena. De altfel, parata nu a invocat ca este proprietara acestei suprafete de teren

In ceea ce –i privestepe reclamanti, se constata ca, suprafata de terendetinuta de acestia este mai mare decat cea rezultata din acte (1159 m.p. fata de 958 m.p.). Reclamantii au intabulat dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafata de 1171 m.p. atat cat a rezultat din documentatia cadastralanecesara intabularii. Se constata ca,aleea de acces cu suprafata de124 m.p.a fost inclusa in suprafata de teren cu care reclamantiifigureaza inscrisi in cartea funciara.

Pentru a stabili dacareclamantii detin un titlu de proprietate pentru suprafata de 6 m.p. ce face parte din aleea de acces, instantatrebuie sa Xlizeze titlul de proprietate al reclamantilor.

Titlul de proprietate al reclamantilor este reprezentat de Ordinul 78 de la dat de 22.10.1999 a Prefecturii Judetului Xprin care terenul cu suprafata de 958m.p. din B Fnd X, nr. 6 a trecut in proprietatea lui B S.

Vanzarea cumpararea autentificata sub nr. X din data de 22.08.1983,nua transmis reclamantilor B S si B Sdecat dreptul de proprietate asupra locuintei compusa din trei camere, bucatarie, camara si hol acoperita cu tabla si construita din caramida situata in B, str. X fundatura, nr.6, insa nu si asupra terenului avand in vedere, ca la acel moment, cu ocazia vanzarii unui imobil, terenul trecerea in proprietatea statului, conform legislatiei de la acea vreme.

Asadar, titlul reclamantiloreste rezultatul constituirii dreptului de proprietate, conform legii fondului funciar, in urma cererii formulate de catre B S.

Conform art. 36 ( fostul art. 35) alin. 3 din legea 18/1991Legea fondului funciar,terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974**) cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.

Conform mentiunii din contractul vanzare cumparare autentificata sub nr. X din data de 22.08.1983,(paragraful 6 din contract), suprafata construita este de 130,95 m.p., iar terenul aferent constructiei in suprafata de 834 m.p.a trecutin proprietatea statului, conform art. 30 din Legea 58/1974.

Prin urmare,suprafata de teren de 958m.p. din B Fnd X, nr. 6, jud. X este aferenta casei de locuit proprietatea reclamantilor, acest amplasament rezultand din Xliza modului de dobandirea dreptului de proprietatein contextul legii fondului funciar.

Cum aleea de acces are o suprafata de 124 m.p., suprafata aferenta locuinteiconstituita reclamantiloreste de 958 m.p., iar suprafata din ingraditura este de 1.159 m.p. rezulta careclamantii nu detin titlu pentru suprafata de teren revendicata si inclusa in aleea de acces. A apreciaca amplasamentul suprafetei de terenconstituita de 958 m.p., s-ar aflape aleea de acces, ar insemna sa se infranga regulile legii fondului funciarde constituire dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit, atribuit in folosinta de catre stat in perioada cand terenurile nu se aflau in circuitul civil.

Documentatia cadastrala nu constituie titlu de proprietate deasemenea, inscrierea in cartea funciara a unui imobil nu are efect constituitiv de drepturi. Inscrirea in cartea funciara garanteaza existenta dreptului real, de proprietate, dar nu si intinderea obiectului material asupra caruia acel drept exista.

Fata de aceste considerente, intrucat reclamantii, in temeiul ordinului prefectului nu detin titlu de proprietate asupra suprafetei revendicate, instanta apreciaza cacererea de revendicare formulata de reclamanti este neintemeiata, motiv pentru care urmeaza sa o respinga.

In ceea ce priveste granituirea dintre proprietati, instanta retine ca, actiunea in granituire este mijlocul juridic prin care se solicita stabilirea limitelor materiale ale proprietatii fata de un teren invecinat, este actiunea reala prin care proprietarul unui teren solicita, in contradictoriu cu vecinul sau, stabilirea limitelor materiale ale dreptului lui.

Granituirea reprezinta o operatiune de delimitare prin semne exterioare a doua proprietati vecine, ce apartin unor titulari diferiti. Daca intre acestia nu exista conflict, ea este o simpla operatiune materiala realizata prin acordul partilor. In caz de conflict insa, prin actiunea in granituire se urmareste determinarea, prin hotarare judecatoreasca, a limitelor dintre proprietati si stabilirea traseului real pe care trebuie sa il urmeze titularul. Actiunea in granituire isi justifica ratiunea atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca si sunt contestate de parti.

Intr-o asemenea actiune, trebuie identificat hotarul real, ceea ce implica aflarea celor mai vechi semne de hotar, rezultate din ascultarea partilor simartorilor, administrareaprobei cu expertiza.

Asa cum rezulta din probe, imobilele proprietatea partilor au apartinut unor autori comuni, respectivlui X X si X X, care au dobandit dreptul de proprietate asupra unei suprafete de 1928 m.p.. Ulterior, acestia au impartit proprietateacelor trei copii, respectiv X (B) S, X Lucia (fostul sot al paratei) si X X.

Terenul revendicat de reclamanti si detinuta de parata, reprezinta de fapt, o deviatie pe aleea de acces. Desi in schitele anexe ale actelor de instrainare nu a fost evidentiatadeviatia de pe alee, rezultadin probe ca, aceasta deviatie a fostefectuata la momentul cand autorul de la care provine terenul era in viata si cu acordulacestuia. Tot astfel, martorii audiati in cauza releva imprejurarea ca si reclamantii, care locuiau la momentul instituiriideviatiei au fost de acord cu aceasta. Astfel, martorul X a relatat ca, deviatia a fost efectuata in anul 1990, in timp ce martorul Xa declarat ca, afost efectuata in anul 1984 cu acordul autoarei X X si al reclamantilor pentru ca ei locuiau la acel moment in imobilul casa. Martorul a precizat ca nu s-a pus in discutie ca deviatia sa fie efectuata pentru o perioada determinata.

Prin urmare, acordul autoarei X X cu privire la construirea deviatiei cu consecinta modificarii liniei de hotar, trasata prinschitele anexela actele de instrainare al imobilului nu poate fi ignorat si estenecesar fi luat in considerarela stabilirea liniei de hotar dintre terenurile detinute de cele doua parti.

Prin urmare, instanta apreciaza ca in raport de probele administrate in cauza si situatia juridica a celor doua imobile, linia de hotar ce desparte imobiluldetinut de reclamantii B S si B B cu suprafata de958 m.p., conform Ordinului Prefectului nr. 78 din data de 22.10.2009, real masurat 1159 m.p., conform raportului de expertiza in specialitatea topometrie X X si imobiluldetinut de parata B B,cu suprafata de 259 m.p., conform Sentintei civile nr. X/02.02.1995 pronuntata in dosarul X/1993, real masurat 261 m.p.conform raportului de expertiza in specialitatea topometrie X X se afla se afla pe linia ce uneste punctele 4-5- 6-9-10-12, potrivitAnexei nr.3 araportului de expertiza initial in specialitatea topografie, geodezie si cadastru X X.

In ceea ce priveste cererea privind ridicarea constructiilor si a plantatiilornstanta apreciaza ca si aceasta cerere nu este intemeiata.

Reclamantii au solicitat ridicarea aleii betonate si a plantatiilor ridicate de parata pe aleea de acces, invocand ca temei al cererii calitatealor de proprietarisia faptului ca acestea stanjenesc dreptul de acces.

Din raportul de expertiza X X rezulta ca, pe suprafata identificatade 6 m.p.existenta pe alee exista o poarta metalica rulanta lunga de 5,20 m, inalta de 1,10 m. O parte din suprafata ocupata este betonata si face legatura cu aleea betonata existenta pe aleea de acces comuna.

Suprafata de teren,aleea,a avutsi are in prezentdestinatia de drum, alee de acces comuna in favoarea paratei X si a numitei X X X (fosta X X X). Aleea de acces este prevazuta cu poarta metalica edificata de reclamanti si a fost partial betonata impreuna cu parata si sotul acesteia. In aleea de acces sunt amplasate caminul de apa cu racordul la reteaua de apa a paratei B B, precum si racordul si teava de alimentare cu gaze naturale ale reclamantilor si ale paratei.

Cu acordul ambelor parti, reclamantii au plantat deoparte si de alta a aleii de acces vita de vie. Pe aliniamentul punctelor 4-9-10-12 din raportul de expertiza parata si sotul sau, folosindu-se de stalpii din teava metalica de la gard au construit din teava metalica o pergolapentrua ridicavita de vie. Pergola are la gardo inaltime de 2,38 m, iar la varf o inaltime de 2,53 m si o deschidere pe deasupra aleii de acces de 2,50 m. Teava cu rol de contrafisa, reduce inaltimea la gard pana la 2 m.

Pe aliniamentul 32-28 si reclamantii au construit din teava metalica o pergola pentrua ridica vita de vie. Pergola are la grad o inaltime de 2,95 m, la varf o inaltime de 3,20 m si o deschidere pe deasupra aleii de acces de 2,00 m. Teava are rol de contrafisa reduce inaltimea la gard pana a 2,20 m.

Din declaratia martorului audiat in cauza, respectiv Xrezulta ca cele doua parti au plantat de o parte si de alta vie. Martorul a apreciat ca accesul spre locuinta reclamantilor este obstructionat dedeviatie, iar in ipoteza in care ar intra o masina mai mare accesul ar fi obstructionat de bolta de vie.

Din declaratia martorului X rezulta ca, ambele plantatii de vie au facut o cupola deasupra aleii si este sustinuta cu un schelet metalic. Martorula apreciat caaccesul unui camion ar fi obstructionat pe inaltime, insa nusi pe latime. Latimea este de aproximativ 3,5 metri in portiunea deviatiei, iar restul aleii latimea este de aproximativ 4 metri.

Declaratia martorului se coroboreaza cu plansele foto depuse la dosar de la filele 110-112, din care rezultaposibilitatea de acces pe alee chiar a unei masini mai mari decat cea indicata in fotografie.

Fundamentul cererii formulate de reclamanti este dreptul de proprietateasupra caii de acces, drept de proprietate care are printre atributele sale si pe cel al linistitei folosinte.

Asa cum s-a retinut,reclamantii nu au facut dovada ca detin un titlu asupra aleii de acces pentru a avea dreptul de a folosi nestingherit aleea de acces.

Pe de alta parte, rezultadin probele administrate caobstructionarea accesuluipe aleea ca urmare a existentei vitei de vie este cauzata de ambele parti, titularea dreptului de trecere pe alee, iar existenta deviatiei nuaduce atingere dreptuluide trecere al reclamantilor.

Pentru aceste motive instanta urmeaza sa respinga cererea formulata de reclamanti de ridicare a constructiilor edificate pe aleea de acces si a vitei de vie, ca neintemeiata.

Asupra cheltuielilor de judecata

Reclamantii a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de astfel:

A. taxa judiciara de timbru:

a). pentru actiunea in granituire: suma de 42,80lei;

b). actiunea in revendicare: suma de 120 lei;

c). cererea obligatie de a face –suma de 20 lei.

B. onorariu experti in cuantum de 465,66lei, pentru fiecare capat de cerere;

C. onorariu avocat in cuantum total de800 lei, astfel: cate 266,66 lei pentrufiecare capat de cerere

Parata aefectuat urmatoarele cheltuieli de judecata

A. onorariu expertiza in cuantum de400 lei, respectiv cate 133,33 lei.

B. onorariu avocat in cuantum total de 800 lei, respectiv cate 266,66 lei.

Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art. 453 C.pr.civ. care prevad ca partea carepierde procesul va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, cat si obligatia ambelor parti de a suporta cheltuielile de judecatain actiunea in granituire, instantava admite cererile partilor cu privire la cheltuielile de judecata.

Suma reprezentand cheltuieli de granituireeste de 1.252,31 lei, fiecare parte avand obligatia sa suporte suma de cate 626,15 lei. In ceea ce priveste actiunea in granitire reclamantii au efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 852,32 lei, in timp ce parataa efectuat cheltuieli in cuantum de 399,99 lei. Prin urmare parata are de achitat suma de 266,16 lei reprezentandcheltuieli de judecatapentru cererea de granituire.

Cheltuielile efectuate de reclamanti in ceea ce priveste cererea in revendicare si cererea privind ridicare constructii vor ramane in sarcina acestora.

Sumele de bani reprezentand cheltuli de judecata efectuata de parata cu privire la cele doua capete de cerere sunt in sarcina reclamantilor, respectiv suma de 799,98 lei.

8

Domenii speta

Spete similare