Drept de uzufruct. Evacuarea coindivizarului - condiţii

Drept de uzufruct. Evacuarea coindivizarului - condiţii

Dosar nr.

Cod operator:

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr.

Şedinţa publică de la  Mai 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Judecător

Grefier

Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă B D împotriva sentinţei civile nr. din data de 09.01.2013 pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au răspuns apelanta reclamantă B D şi intimatul pârât C D.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care constatând apelul în stare de judecată s-a acordat cuvântul:

Apelanta reclamantă B D a susţinut motivele de apel formulate în scris şi a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii. A solicitat să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei, pe motiv că acesta se află în permanenţă sub influenţa băuturilor alcoolice, provoacă scandaluri frecvente şi produce degradări imobilului.

Intimatul pârât C D a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu sub nr. ….., reclamanta B D a chemat în judecată pe pârâtul C D, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce va pronunţa, să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea sa, situat în comuna G, imobil compus din casă, anexă şi teren, încetarea dreptului de uzufruct dobândit de pârât prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3583 din 21.07.2010, de BNP Silvia Badea, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că  urmare a relaţiei de concubinaj cu pârâtul  a cumpărat cu acesta o casă compusă din două camere, bucătărie şi sală deschisă, construită din lemn şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu două încăperi, construită din chirpici şi cărămidă, acoperită cu ţiglă imobile situate în comuna G, jud. Gorj, cu vecini la ….

Urmare a relaţiilor tensionate dintre aceasta şi pârât, prin contractul de vânzare cumpărare menţionat mai sus, a dobândit de la acesta nuda proprietate pentru cota indiviză de 1/2 din bunurile dobândite anterior, pârâtul prin acelaşi contract  păstrându-şi dreptul de uzufruct pe tot timpul vieţii asupra cotei indivize de ½ din imobilul descris mai sus.

În continuarea motivării, reclamanta susţine că pârâtul îi interzice accesul în locuinţa proprietatea sa, unde locuieşte efectiv, deşi acesta nu mai este proprietar, iar atitudinea sa este violentă, fiind obligată în repetate rânduri să apelez la organele de poliţie, pentru a se lua măsuri împotriva pârâtului, care o agresează fizic şi îi interzice să lucrez terenurile sau să se ocup de imobil.

Mai arată că pârâtul are locuinţă şi nu în ultimul rând acesta nu mai are un drept locativ propriu în imobilul proprietatea sa.

Referitor la solicitarea de stingere a dreptului de uzufruct, învederează abuzul de folosinţă a bunului susţinând  că pârâtul îi aduce stricăciuni şi îl lasă să se degradeze. Mai arată reclamanta că pârâtul, pe fondul consumului de alcool, are probleme psihice care pot să îi pună viaţa în pericol, diagnosticul fiind de etilism cronic.

În drept, reclamanta îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art.747 cod civil.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă în şedinţa publică din data de 24.10.2012 , fiind ascultat în conformitate cu disp. art.129 alin.4 C.pr.civ, pârâtul şi-a exprimat poziţia procesuală, nefiind de acord cu acţiunea şi cu cele susţinute de reclamantă.

Prin sentinţa civilă nr. din data de 09.01.2013 pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. ..a fost  respinsă acţiunea, formulată de reclamanta B D, domiciliată împotriva pârâtului C Dl,domiciliat în

A fost respinsă cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata  cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că în timpul relaţiei de concubinaj, părţile au dobândit, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5294/22.11.2000 şi a sentinţei civile nr. 13696/19.12.2001 a Judecătoriei Tg-Jiu, imobilul cu nr. cadastral 258 întabulat în cartea funciară nr.35120 a localităţii G situat în intravilanul com.G, compus din teren curţi construcţii şi arabil în suprafaţă de 814 mp ,  o casă compusă din două camere, bucătărie şi sală deschisă, construită din lemn şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu două încăperi, construită din chirpici şi cărămidă, acoperită cu ţiglă.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3583/21.07.2010 de BNP Silvia Badea pârâtul a vândut reclamantei nuda proprietate asupra cotei sale de ½ din imobilul mai sus descris , prin acelaşi act pârâtul rezervându-şi dreptul de uzufruct , pe tot timpul vieţii sale, asupra cotei  de ½ din imobil.

Cu privire la capătul de cerere privind stingerea uzufructului, din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză instanţa a reţinut că în cauză nu s-a făcut dovada unui abuz de folosinţă, respectiv că pârâtul produce degradări bunului sau îl lasă să se deterioreze, ci dimpotrivă martorii au declarat că imobilul este bine întreţinut, pârâtul cultivând şi terenul aferent casei de locuit, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile prev.de art.558 C.civ.

Cu privire la starea conflictuală dinte părţi şi atitudinea necorespunzătoare a pârâtului faţă de reclamantă, asupra cărora insistă reclamanta, instanţa a apreciat că acestea nu reprezintă o cauză legală de stingere a dreptului de uzufruct, reclamanta având la dispoziţie alte mijloace legale pentru rezolvarea acestora.

Având în vedere soluţia pronunţată  cu privire la capătul de cerere având ca obiect stingerea uzufructului, instanţa a  respins şi cererea de evacuare a pârâtului din imobilul pe care îl ocupă în baza contractului de constituire a dreptului de uzufruct.

Împotriva sentinţei a declarat recurs  reclamanta B D, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

A susţinut că instanţa a interpretat greşit probele administrate în cauză şi a respins capătul de cerere privind stingerea uzufructului, cu toate că din probatoriul administrat rezultă că imobilul asupra căruia pârâtul şi-a rezervat dreptul de uzufruct se află într-o stare avansată de degradare, tocmai datorită lipsei de întreţinere şi de conservare a bunului din partea uzufructuarului. Mai mult, pârâtul nu îi permite nici reclamantei să folosească imobilul, aceasta fiind nevoită să apeleze frecvent la intervenţia organelor de poliţie pentru a-l obliga pe pârât să-i permită accesul în locuinţă.

A mai susţinut apelanta că în mod greşit a fost respinsă cererea privind evacuarea pârâtului din imobil, deşi din probele administrate rezultă că prin comportamentul său violent pârâtul face imposibilă convieţuirea cu reclamanta şi chiar îi pune acesteia viaţa, în pericol.

Apelanta a solicitat, în baza art. 304 indice 1 Cpr.civ., admiterea recursului şi modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

Intimatul pârât C D a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi disp.art. 282 indice 1 Cpr.civ., tribunalul în conformitate cu disp.art. 99 alin.3 din Regulamentul de Ordine Interioară a calificat calea de atac ca fiind apelul şi nu recursul, cum a declarat reclamanta.

Reexaminând sentinţa apelată, prin prisma criticilor formulate, tribunalul constată şi reţine următoarele:

Critica apelantei, în sensul că în mod greşit instanţa a respins capătul de cerere privind stingerea dreptului de uzufruct al pârâtului asupra cotei de ½ din imobilul compus din casă şi teren, situat în comuna G, jud. Gorj, este nefondată.

Pornind de la caracterul esenţialmente temporar al dreptului de uzufruct, dispoziţiile art.557 C.civ. prevăd modurile specifice de stingere a acestui drept şi anume: moartea uzufructuarului, expirarea termenului pentru care uzufructul a fost acordat, consolidarea calităţii de proprietar, neuzul acestui drept în decurs de 30 de ani sau totala desfiinţare a lucrului asupra căruia uzufructul era consolidat.

Totodată, potrivit disp.art. 558 C.civ. uzufructul poate înceta atunci când uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului, îi aduce stricăciuni sau îl lasă să se degradeze, un asemenea comportament al uzufructuarului fiind în totală contradicţie cu obligaţiile ce îi revin acestuia pentru a asigura conservarea bunului.

Având în vedere că stingerea dreptului de uzufruct prin abuz de folosinţă a bunului conduce la micşorarea patrimoniului uzufructuarului, încetarea uzufructului nu se produce de drept, ci prin hotărâre judecătorească, instanţa urmând să constate, în baza probelor administrate că uzufructuarul a produs stricăciuni bunului sau că, prin pasivitatea sa, nu a efectuat reparaţii sau lucrări de întreţinere a acestuia.

În speţă, cu probele administrate, reclamanta nu a dovedit că pârâtul a produs degradări imobilului, dimpotrivă, martorii audiaţi au precizat că pârâtul a efectuat lucrări de renovare a casei, că acesta întreţine atât casa de locuit cât şi grădina, în sensul că se ocupă de cultivarea terenului, aşadar tribunalul apreciază că în mod corect instanţa a respins acest capăt de cerere.

Este însă întemeiată critica apelantei referitoare la respingerea capătului de cerere privind evacuarea pârâtului din imobil.

Reclamanta, în calitate de proprietar al imobilului, este îndreptăţită, potrivit disp.art.480 C.civ., să exercite atributele acestui drept, respectiv posesia, folosinţa şi dispoziţia fără ca o altă persoană să intervină în exerciţiul dreptului său.

Din probatoriile administrate în cauză, rezultă că pârâtul, prin comportamentul său, face imposibilă convieţuirea cu reclamanta şi o împiedică pe aceasta să-şi exercite dreptul de folosinţă paşnică al imobilului.

Astfel, din depoziţiile martorilor … rezultă că pârâtul consumă în mod frecvent alcool, motiv pentru care este o persoană recalcitrantă care provoacă dese scandaluri în domiciliu şi de multe ori a alungat-o pe reclamantă chiar în timpul nopţii, din casă,  ameninţând-o cu cuţitul. Martorul E V susţine că a asistat personal la certurile dintre cei doi şi a văzut că pârâtul a lovit-o pe reclamantă, precizând totodată că pârâtul este o persoană cu care nu se poate convieţui deoarece, sub influenţa consumului de alcool, devine violent.

Din adresele Postului de poliţie G nr.55166/29 mai 2012 şi respectiv nr.300/18.06.2012 rezultă că la sesizările reclamantei, organele de poliţie l-au avertizat şi l-au sancţionat contravenţional pe pârât, în temeiul Legii nr. 61/1991.

Aşadar, faţă de aceste probatorii, tribunalul constată că instanţa de fond în mod greşit a respins capătul de cerere privind evacuarea pârâtului, doar ca o consecinţă a respingerii cererii privind stingerea uzufructului, practica judiciară fiind constantă în admiterea cererilor în evacuarea locatarului sau a coindivizarului pentru imposibila convieţuire.

În acest sens sunt şi dispoziţiile Legii nr. 114/1996, care prevăd că printre măsurile ce se pot lua pentru folosirea normală a imobilului se numără şi acţiunea în evacuare a coindivizarului, care prin comportamentul său, împiedică folosirea normală a imobilului de către ceilalţi coproprietari.

Având în vedere că în speţă, cu probele administrate s-a făcut dovada că pârâtul, prin comportamentul său face imposibilă convieţuirea cu reclamanta şi o împiedică pe aceasta să-şi exercite dreptul de folosinţă asupra imobilului, tribunalul constată ca întemeiat acest motiv de apel, astfel că în baza art. 296 Cpr.civ. va admite apelul reclamantei şi va schimba sentinţa în sensul că va admite capătul de cerere în evacuare, dispunând evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei.

Se va menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite  apelul civil declarat de apelanta reclamantă B D împotriva sentinţei civile nr. 87 din data de 09.01.2013 pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. …...

Schimbă sentinţa în sensul că admite capătul de cerere privind evacuarea.

Dispune evacuarea pârâtului C D din imobilul compus din 814 mp teren, o casă de locuit cu 2 camere, bucătărie şi sală deschisă, construită din lemn şi acoperită cu ţiglă şi o anexă cu 2 încăperi construită din chirpici şi cărămidă acoperită cu ţiglă, situate în comuna….

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţa publică de la  Mai 2013.

Domenii speta

Spete similare