Obligaţie de a face

Prin cererea înregistrată la  05.05.2016, sub nr. x, completată la 06.05.2016, reclamanta B. S.  a chemat în judecata pe pârâtul B. G., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se  emită un ordin  de protecţie împotriva acestuia, anume să păstreze faţă de ea o distanţă de 10 m în locuinţa comună, şi 50 m în satul G.

În motivare a aratat că pârâtul este fiul său, şi ca urmare a decesului soţului său, B. G., la 31.07.2014, se află în judecată în dosarul nr. x, având ca obiect partaj judiciar, iar de când a început această judecată, pârâtul îi adresează  cuvinte  jignitoare, o loveşte  cu pumnii şi o ameninţă că îi face felul  lovind masa cu cele două  săbii pe care le deţine. Mai mult decât atât, o scoate afară din casă sub ameninţări, i-a vândut  animalele şi îi este teamă de el.

A mai precizat că a sesizat  prin plângeri penale şi telefonic de mai  multe ori Poliţia P.  şi Parchetul de pe lângă Judecătoria O., dar toate au rămas fără vreun rezultat.

În drept a invocat dispoziţiile art. 26 alin.(1) din Legea nr.217/2003.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

În fapt, reclamanta şi pârâtul sunt mamă şi fiu, locuind împreună în imobilul comun situat în satul G., comuna P., jud. M.

După decesul soţului, respectiv tatălui părţilor, acestea au declanşat un proces de partaj succesoral, motiv care a determinat neînţelegeri între ele, care au culminat cu ameninţări din partea pârâtului la adresa reclamantei, stare de fapt confirmată de plângerile adresate de aceasta poliţiei şi parchetului (f.20-23).

 Potrivit art. 23 alin.(1) din Legea nr. 217/2003: ,, Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; […..];

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; [….];

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; […..].

Conform art. 24 din Legea nr. 217/2003 durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Astfel, contrar celor susţinute de pârât prin avocat, şi reprezentantul Ministerului Public, legea dispune că se poate emite ordinul de protecţie nu doar în cazul unor acte de violenţă dovedite prin acte medicale de către victimă, ci şi în cazul în care aceasta are integritatea psihică pusă în pericol de agresor.

Or, din înscrisurile depuse la dosar, plângerile adresate de reclamantă parchetului, a căror existenţă a fost confirmată de procuror în concluziile puse în faţa instanţei, formează instanţei convingerea că integritatea psihică a reclamantei este pusă în pericol de ameninţările adresate de un membru al familiei, recte pârâtul, care pot degenera în acte de violenţă fizică pe fondul procesului care a generat neînţelegerile dintre reclamantă şi pârât.

Pentru preîntâmpinarea unor acte de violenţă fizică, în scopul protejării reclamantei, instanţa apreciază că cererea acesteia, în raport de temeiul legal, este întemeiată în parte, urmând a fi admisă şi emis un ordin de protecţie al acesteia faţă de pârâtul agresor.

Deşi, reclamantă solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se  emită un ordin  de protecţie împotriva pârâtului sub forma interdicţie aplicate acestuia de a se apropia de ea la distanţă mai mică  de 10 m în locuinţa comună, şi 50 m în satul G, precum şi de a fi luată măsura evacuării pârâtului din locuinţa comună, instanţa având în vedere că imobilul în care locuiesc părţile este comun, iar pârâtul nu are unde să locuiască în condiţii normale, apreciază că sunt suficiente pentru protejarea reclamantei luarea următoarelor măsuri prevăzute de art.23 alin.(1) din Legea nr.217/2003:  pârâtul să păstreze o distanţă minimă de 3 m faţă de reclamanta B. S.; să folosească doar una din camerele locuinţei comune din sat G., comuna P., jud. M., anume cea aflată la distanţa mai mare de camera în care locuieşte reclamanta; să nu aibă niciun contact verbal şi fizic cu reclamanta.

Aceste 3 măsuri sunt de natură a asigura protejarea victimei şi a îndeplini finalitatea dispoziţiilor legii.

În raport de faptul că măsurile  mai sus enunţate se iau  atunci când viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, în scopul înlăturării stării de pericol, având în vedere că reclamanta locuieşte în acelaşi imobil cu pârâtul, pentru a-i respecta integritatea fizică şi psihică, cât şi libertatea de mişcare a reclamantei, instanţa va admite în parte cererea reclamantei şi va emite un ordin de protecţie a acesteia urmând  să dispună ca timp de 3 luni de la data emiterii ordinului, pârâtul să respecte obligaţia de a nu se apropia la o distanţa mai mică de 3 m de reclamantă,  să folosească doar una din camerele locuinţei comune din sat G., comuna P., jud. M., anume cea aflată la distanţa mai mare de camera în care locuieşte reclamanta,  să nu aibă niciun contact verbal şi fizic cu reclamanta.

Perioada de 3 luni este considerată de instanţă ca rezonabilă, şi suficientă pentru a fi asigurată protecţia reclamantei, şi a se finaliza litigiile aflate în instanţă, care au ca obiect partaj judiciar, aşa cum au susţinut părţile.

În temeiul art. 31 alin.(1) din Legea nr. 217/2003, o copie a dispozitivului hotărârii ce cuprinde ordinul de protecţie, se va comunica în 5 ore de la pronunţare Postului de Poliţie P., judeţul M.

Pentru motivele evocate, în temeiul art.27, art.23 alin.(1) lit.c), d), f), art.24 alin.(1) din Legea nr.217/2003,

Domenii speta

Spete similare