Drept civil. Constatare nulitate act juridic – lipsă calitate procesual pasivă

Pe rolul Tribunalului Neamţ a fost înregistrată sub nr. 2295/291/2014 la data de 16.01.2015, cererea reclamantului A. N. de a se constata, în contradictoriu cu pârâţii S.C T. I.S.R.L şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ, nulitatea documentaţiei cadastrale întocmite pentru numărul cadastral provizoriu …. la data de 20.08.2002, în sensul efectuării unei rectificări cu privire la drepturile incluse în cuprinsul documentaţiei şi completarea documentaţiei cu dreptul de servitute.

Cauza a fost înregistrată ca urmare a declinării competenţei soluţionării acesteia de către Judecătoria Roman, prin sentinţa civilă nr. 2201/12.11.2014. Prin această sentinţă, prima instanţă sesizată a admis excepţia necompetenţei sale materiale, ridicată din oficiu de instanţă, apreciind că art. 94 Cod procedură civilă reglementează competenţa materială a judecătoriilor, prevăzând în mod limitativ ce tipuri de cauze intră în competenţa de soluţionare a acestor instanţe. Prezenta cauză, ce are ca obiect anularea unei documentaţii cadastrale, este o cerere neevaluabilă în bani, care nu se încadrează în tipurile de cauze enumerate la acest text. În lipsa unui text expres care să dea în competenţa de soluţionare a judecătoriei cererile cu acest obiect, competenţa aparţine tribunalului, ca instanţă cu plenitudine de competenţă, potrivit art. 95 pct.1 Cod procedură civilă, astfel că, făcând aplicarea dispoziţiilor procedurale înscrise în art. 132 al. 3 Cod procedură civilă, a dispus trimiterea dosarului către Tribunalul Neamţ, apreciat ca fiind competent să soluţioneze prezenta cauză.

În motivarea cererii sale introductive de instanţă, reclamantul a arătat că i s-a întocmit o documentaţie cadastrală cu privire la imobilul din mun. Roman, Fdt. Crângului nr. …, jud. Neamţ, în cuprinsul lucrării specificându-se că este proprietarul unui teren în suprafaţă de 531 mp, conform certificatului de moştenitor nr. …./28.06.1973 întocmit de Notariatul de Stat Local Roman şi a testamentului autentificat sub nr. 2600/28.05.1991 la fostul Notariat de Stat Local Roman. Vecinătăţile au fost specificate corect, iar documentaţia nu a fost înscrisă în cartea funciară, legislaţia de la acea dată neimpunând această obligaţie.

Ulterior, verificând menţiunile din documentaţie, a constatat că nu s-a identificat şi nu s-a cuprins în cadrul acesteia o suprafaţă de teren de 38,72 mp pentru care dânsul are doar un drept de folosinţă, consfinţit antecesorului său prin sentinţa civilă nr. 621/12.05.1968 a Judecătoriei Roman. Doreşte rectificarea înscrierilor din documentaţie, în sensul completării cu acest teren, pentru care deţine nu calitatea de proprietar, ci pe cea de detentor. Suprafaţa de 531 mp este distinctă de suprafaţa de 38,72 mp. Nu a avut cunoştinţă de existenţa sentinţei civile nr. 621/1968 la momentul când s-a întocmit documentaţia, astfel că ea nu a fost inserată în cuprinsul documentaţiei, ceea ce duce la necesitatea rectificării ei. Numai după ce se va întocmi o nouă documentaţie cadastrală va putea face şi înscrierea în cartea funciară, în mod corect şi complet, cu respectarea categoriilor de drepturi distincte pentru fiecare suprafaţă în parte.

A mai arătat reclamantul că a chemat în judecată cei doi pârâţi pentru opozabilitatea hotărârii, iar nu pentru întrunirea în persoana acestora a calităţii procesuale pasive.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 32 şi urm., coroborate cu art. 43 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, art. 5 şi urm., art. 10 al. 41, art. 13 din ordinul nr. 634/2006 al Directorului General al ANCPI.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 50 lei. 

În susţinerea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, documentaţia cadastrală întocmită la 20.08.2002 pentru imobilul cu NCP …., certificatul de moştenitor nr. 136/28.06.1973 întocmit de Notariatul de Stat Local Roman, testamentul autentificat sub nr. 2600/28.05.1991 de Notariatul de Stat Local Roman, sentinţa civilă nr. 621/21.05.1968 a Judecătoriei Roman, sentinţa civilă nr. 2825/17.11.1967 a Judecătoriei Roman, sentinţa civilă nr. 1378/22.04.2010 a Judecătoriei Roman, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 717/7.04.1967 de Notariatul de Stat al raionului Roman, certificat de moştenitor legatar nr. 22/24.04.2009 întocmit de BNP G. D., certificat nr. 19503/18.06.2014 emis de BCPI Roman.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul Judecătoriei Roman, pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ a arătat că demersul reclamantului nu este întemeiat, întrucât, potrivit art. 11 lit. e din Ordinul nr. 634/2006 al Directorului General al ANCPI, conţinând Regulamentul privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, documentaţia cadastrală constituie actul de constatare a situaţiei reale din teren, potrivit art. 258 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul documentaţiilor este acela de determinare a suprafeţei terenurilor şi construcţiilor, rezultată din măsurători.

Potrivit art. 24 al. 1 şi 2 din Ordinul nr. 634/2006, răspunderea privind cunoaşterea limitelor imobilului, indicarea, şi conservarea acestora revine proprietarului, iar răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentaţiei şi corespondenţa acesteia cu realitatea din teren, precum şi pentru identificarea şi materializarea limitelor imobilului în concordanţă cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate puse la dispoziţie de proprietar, revine persoanei autorizate.

Potrivit art. 10 al. 41 din acelaşi ordin, prin documentaţie întocmită incorect, se înţelege:

a) integrarea incorectă a imobilului în sistemul reţelei geodezice de referinţă şi ridicarea punctelor de detaliu pe bază de măsurători greşite;

b) calcule efectuate greşit;

c) neconcordanţe între detaliile topografice conţinute în planul de amplasament şi delimitare şi cele existente pe teren;

d) serviciul incorect solicitat, raportat la situaţia imobilului, astfel cum rezultă din evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară;

e) neconcordanţa între datele imobilului înscrise în actul de proprietate: vecinătăţi, identificare cadastrală, adresa poştală şi cele ale imobilului din planul de amplasament şi delimitare;

f) conţinutul documentaţiei cadastrale este diferit de situaţia juridică a imobilului;

g) neconcordanţe între datele analogice din documentaţia cadastrală şi datele digitale;

h) documentaţie întocmită fără executarea măsurătorilor la teren;

i) tipul documentaţiei nu corespunde categoriei de lucrări în care persoana executantă este autorizată sau există alte incompatibilităţi ale persoanei autorizate,

considerând că nu este incidentă în cauză niciuna dintre situaţiile stipulate.

Reclamantul nu este proprietarul celor 38,72 mp, ci are doar un drept de folosinţă asupra imobilului proprietatea altei persoane, astfel că, din punct de vedere tabular, această suprafaţă ar urma să fie înscrisă în cartea funciară potrivit actelor deţinute de persoana interesată, ce justifică un drept de proprietate asupra acestuia, cu notarea sarcinii aferente reprezentând servitute de trecere în beneficiul reclamantului, în niciun caz în cartea funciară a imobilului proprietatea reclamantului.

În altă ordine de idei, a arătat că la data de 1.09.2014 va intra în vigoare un nou Regulament de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin ordinul nr. 700/2014 al Directorului General al ANCPI, iar potrivit art. 63 din acesta, anularea numerelor cadastrale se poate realiza, dacă imobilul proprietatea reclamantului nu este înscris în cartea funciară, la cererea titularului, în baza cererii de anulare şi a declaraţiei pe proprie răspundere a titularului, în care va menţiona că nu a folosit documentaţia cadastrală în circuitul civil.

În eventualitatea în care nu se va da curs apărărilor formulate, a solicitat introducerea în cauză şi a proprietarilor de imobil afectat de sarcina servituţii de trecere de care beneficiază reclamantul, arătând, totodată, pârâtul că nu justifică calitate procesuală pasivă în prezentul dosar, neavând niciun interes legitim de apărat în legătură cu situaţia expusă. Activitatea de carte funciară este o procedură necontencioasă, căreia i se aplică regulile şi principiile specifice acestei proceduri speciale, aşa cum reglementează şi art. 31 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ îndeplineşte un serviciu de interes public, indiferent de modul de soluţionare a unei cereri, neurmărindu-se satisfacerea unui drept sau a unui interes propriu.

A reiterat faptul că situaţia se poate clarifica strict între persoanele direct interesate, cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie, cu introducerea în cauză a celorlalţi proprietari de imobil care ar putea fi afectaţi de eventuala admitere a acţiunii.

În răspuns la întâmpinare, reclamantul şi-a reiterat apărările şi a arătat că evidenţa cadastrală actuală include ca proprietate şi terenul asupra căruia are doar un drept de servitute, iar dacă nu ar fi corectată, ar cuprinde acest teren în proprietatea sa şi nu în folosinţă, întrucât S.C Topo Invest S.R.L a inclus eronat în documentaţia cadastrală întocmită şi suprafaţa de 38,72 mp teren, astfel că îşi justifică atât interesul, cât şi legitimitatea procesuală în prezentul demers judiciar. 

Pârâta S.C T. I. S.R.L nu a depus întâmpinare şi nu şi-a formulat nicio apărare.

Tribunalul Neamţ, la primul termen de judecată în şedinţă publică, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului S.C T. I. S.R.L, punând în discuţie, cu respectarea principiului disponibilităţii reclamantului, oportunitatea stabilirii cadrului procesual în contradictoriu cu persoanele titulare ale dreptului de proprietate asupra a parte din terenul despre care reclamantul a arătat că a fost greşit înscris în documentaţia sa cadastrală.

La termenul de judecată acordat în vederea pregătirii apărărilor, reclamantul, prezent personal în instanţă şi asistat de apărător ales, a arătat că nu doreşte să se judece cu alte persoane decât cele indicate în cererea sa introductivă, astfel că nu a fost de acord cu introducerea în cauză a numiţilor M.M., N. E. N., N. D., care, potrivit certificatului nr. 19503/18.06.2014 emis de BCPI Roman, depus la fila 33 dosarul Judecătoriei Roman, figurează înscrişi ca proprietari tabulari ai terenului în suprafaţă de 83 mp reprezentând cale de acces comună, situat în mun. Roman, Fdt. Crângului nr. .. jud. Neamţ, din care reclamantul a susţinut că fac parte cei 38,72 mp teren incluşi eronat în documentaţia sa cadastrală.

Faţă de această poziţie procesuală ferm exprimată, tribunalul a pus în discuţie excepţia invocată de pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ şi excepţia invocată din oficiu de instanţă, privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor atraşi în prezentul proces.

În considerarea dispoziţiilor art. 248 al. 1 Cod de procedură civilă, potrivit cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum şi a celor de fond, tribunalul va analiza cu prioritate excepţiile invocate, pe care le consideră întemeiate, pentru următoarele considerente:

Aşa cum a explicat reclamantul în răspunsul său la întâmpinarea depusă de pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ, a promovat acţiunea de constatare nulitate documentaţie cadastrală cu NCP …, întrucât în suprafaţa imobilului teren pentru care s-a întocmit această documentaţie a fost inclusă, în mod eronat, o suprafaţă de 38,72 mp teren pentru care nu justifică decât un drept de servitute de trecere, iar nu un drept de proprietate. A mai arătat reclamantul, la ultimul termen de judecată la Tribunalul Neamţ, că aceşti 38,72 mp teren se includ în suprafaţa de 83 mp teren cu destinaţia cale de acces comună, situată în mun. Roman, fdt. Crângului nr. 12, jud. Neamţ, pentru care, potrivit certificatului depus la fila 33 dosarul Judecătoriei Roman, este deschisă carte funciară, proprietari tabulari fiind N. D., N. E. N. şi M. M..

Art. 27 al. 1 din Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, în vigoare la momentul sesizării instanţei de judecată de către reclamant, precum şi subcapitolul 4.2.3.6. (art. 113-118) din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară (actualmente în vigoare), reglementează proceduri – amiabile sau judecătoreşti – pentru remedierea situaţiilor în care două planuri de amplasament şi delimitare ale imobilelor recepţionate sau pentru care se solicită recepţia sunt reprezentate pe planul cadastral de carte funciară în format digital, cu suprapunere totală sau parţială, reală sau virtuală a suprafeţelor imobilelor, proceduri care se pot realiza şi în cazul în care pentru acel imobil nu s-a deschis carte funciară şi care se finalizează cu încheieri de carte funciară, despre care se menţionează expres că se comunică părţilor, adică tuturor persoanelor interesate, potrivit menţiunilor din cartea funciară.

Prin persoană interesată se înţelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce ar fi lezat printr-o altă înscriere în cartea funciară, sau, cum este cazul în speţa de faţă, printr-o altă documentaţie cadastrală.

În concret, cât timp reclamantul susţine că în documentaţia sa cadastrală ce i-a fost întocmită pentru imobilul cu NCP …, i-ar fi fost inclusă în mod nejustificat o suprafaţă de 38,72 mp teren pentru care dreptul de proprietate ar aparţine altei persoane, respectiv proprietarilor tabulari N. D., N. E. N. şi M. M., contradictorialitatea pentru verificarea temeiniciei acestei susţineri şi pentru remedierea neregularităţii ce trebuie dovedite trebuie asigurată în contradictoriu cu persoanele care apar ca proprietare ale acelui teren, iar nu cu alte persoane. Cadrul procesual subiectiv sub aspectul persoanelor care justifică legitimare procesuală pasivă în cauză, nu poate fi stabilit în mod legal în lipsa atragerii în proces a acestor persoane care au calitate de persoane interesate.

În niciun caz judecata nu poate fi purtată, aşa cum doreşte reclamantul, în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care a recepţionat respectiva documentaţie cadastrală, ori cu societatea comercială care a întocmit-o. 

Pentru exercitarea unei acţiuni civile se cere îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: afirmarea unui drept, justificarea unui interes, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală (art. 32 Cod de procedură civilă). În promovarea unei acţiuni, în funcţie de specificul ei, părţile care formează cadrul procesual subiectiv astfel cum este trasat de reclamant, trebuie să justifice îndreptăţire de a figura în respectivul proces în calitate de reclamant sau de pârât. Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel căruia i se opune un drept invocat, un interes legitim, raportul de drept procesual neputându-se naşte valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul juridic de drept material dedus judecăţii (art. 36 Cod de procedură civilă).

Art. 37 Cod de procedură civilă recunoaşte legitimare procesuală şi altor persoane doar în cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege, când se pot formula apărări şi de instituţii sau autorităţi care, fără a justifica un interes personal, acţionează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. În speţa de faţă nu este incidentă, însă, o astfel de situaţie.

Mai mult, în privinţa Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sunt deplin valabile considerentele reţinute în cadrul Deciziei nr. LXXII din 15 octombrie 2007 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că, în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară, întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996 (actualul art. 31), această instituţie nu are calitate procesuală pasivă. Deşi respectivele considerente au avut în vedere cadrul procesual al plângerilor de carte funciară, argumentele reţinute sunt în mod egal potrivite şi în speţa de faţă, cât timp se pleacă de la premisa că activitatea de carte funciară, care include şi etapa tehnică privind avizarea şi recepţionarea unor măsurători cadastrale, are ca obiectiv final înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobile şi se realizează de oficiile teritoriale pentru imobilele situate în raza teritorială a acestora, fiind o procedură necontencioasă.

S-a arătat, astfel, că Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare nu conţine dispoziţii care să confere legitimare procesuală pasivă Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

În procesul civil, cadrul procesual este cel stabilit de reclamant, atât sub aspectul obiectului cererii, cât şi sub aspectul persoanelor cu care acesta înţelege să se judece. Rolul activ al judecătorului este limitat de principiul disponibilităţii părţilor, principiu fundamental care guvernează procesul civil, iar în condiţiile în care instanţa a pus în discuţie încă de la primul termen de judecată, cel din 25.02.2015, oportunitatea introducerii în cauză a proprietarilor tabulari, iar reclamantul, beneficiind şi de apărare calificată, a menţionat explicit că nu este de acord cu solicitarea redactată de avocat în numele său şi depusă la fila 17 dosar, de a fi introduşi în cauză numitele N. E. N.a şi M. M., cu indicarea faptului că N. D. ar fi decedat, instanţa nu poate trece peste această manifestare de voinţă.

Aceasta întrucât, potrivit art. 22 al. 6 Cod de procedură civilă, judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. În cauză nu operează nicio dispoziţie legală care să dispună altfel, iar instanţa a respectat şi prevederile art. 78 al. 2 Cod de procedură civilă, potrivit cărora, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond.

Cum instanţa nu are temei pentru ca, trecând peste voinţa reclamantului, să introducă în cauză alte părţi, contrar dorinţei acestuia, concluzionând asupra temeiniciei excepţiilor invocate de pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ şi din oficiu, le va admite şi, în temeiul art. 40 al. 1 Cod de procedură civilă, va respinge acţiunea promovată de reclamantul A.N., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Domenii speta

Spete similare