Răspunderea asiguratorului pentru prejudiciul produs de instalaţiile de echipare vehicule

Sentinţă civilă 369 din 21.03.2014


Constată că, prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 26.08.2013 , reclamanta S.C. F.D.E.E.D.T. S. S.A.” SUCURSALA SIBIU , cu sediul în S., str. , nr., jud. S. , înmatriculată sub nr. .. , a solicitat obligarea pârâţilor S.C. L. T. S.R.L. , cu sediul în D. , str. G. , nr.  , jud. S. , înmatriculată sub nr. . , S.C. F. S.R.L. , cu sediul în D., str. A. I. , nr. . , jud. S. , înmatriculată cu nr. J . , şi T. N. , domiciliat în H. , str. P., nr. . , jud. S. , având CNP - , la plata sumei de 8.116,17 lei , cu titlu de despăgubiri , şi la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua în cauză .

În expunerea de motive a acţiunii se susţin următoarele : suma pretinsă reprezintă contravaloarea lucrărilor de înlocuire a stâlpului rupt din linia electrică aeriană LEA 0,4 kV – Prod , jud. Sibiu , în urma evenimentului rutier din data de 16.02.2012 , în care a fost implicat conducătorul auto T. N. , angajat al S.C. L. T. S.R.L. D. , conducând tractorul cu nr. de înmatriculare SB -  aparţinând , S.C. F. S.R.L. D.; deşi tractorul implicat în evenimentul rutier era asigurat , asigurătorul S.C. A. V. I. G. S.A B.  a refuzat plata despăgubirilor , invocând prevederile art. 27.11 din Ordinul 14/2011 ; pentru lucrările de înlocuire a stâlpului s-a întocmit devizul nr. 120126/32161 – februarie 2012 şi s-a emis factura seria TS072SB nr. 0044259/28.02.2012 de către E. S. S.A. AISE S. .

În drept sunt invocate prevederile art. 1357 , 1373 , 1381 N.C.C.

Prin întâmpinarea formulată ( fila 45 şi urm. ) , pârâtele S.C. L. T. S.R.L. D şi S.C. F. S.R.L. D. au contestat întinderea prejudiciului evaluat de către reclamantă şi au solicitat dovedirea acestuia , argumentat de faptul că valoarea transportului stâlpului , cuantificată la suma de 3.129 lei , este nejustificat de mare , iar cheltuielile conexe manoperă directă , cheltuielile indirecte , cheltuielile generale şi cheltuielile de profit , sunt nejustificate , în sensul că nu se menţionează ce anume reprezintă acestea.

Pârâta  S.C. F. S.R.L. D. a formulat , odată cu întâmpinarea , o cerere de chemare în garanţie a S.C. A. V. I. G. S.A. B. , solicitând obligarea acesteia la plata sumei pretinse de către reclamantă cu titlu de despăgubiri şi de cheltuieli de judecată ; cu cheltuieli de judecată .

În motivarea cererii de chemare în garanţie , se susţine că în speţă nu sunt incidente prevederile art.27 alin.3 pct.11 din Ordinul 14/2011 al CSA invocate de către asigurător în sprijinul respingerii cererii de despăgubire , deoarece acestea se referă la situaţia în care avarierea bunului ar fi fost produsă în timpul utilizării plugului semipurtat ca utilaj sau instalaţie de lucru , or , în realitate avarierea s-a produs ca urmare a deplasării tractorului şi a dorinţei şoferului T. N. de a permite trecerea vehiculului ce venea din sens opus .

În drept sunt invocate prevederile art.26 alin.2 pct.1 din Ordinul 14/2011 al CSA , potrivit cărora „ Se acordă despăgubiri pentru prejudiciul produs de dispozitivele sau instalaţiile cu care a fost echipat vehiculul , inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii ori a ataşului tractat de vehicul”.

Reclamanta nu s-a opus admiterii cererii de chemare în garanţie în principiu şi în fond .

Instanţa a admis în principiu cererea de chemare în garanţie , prin încheierea dată la 1.11.2013 , chemata în garanţie devenind astfel parte în cauză  .

Chemata în garanţie nu a depus întâmpinare , nu şi-a exprimat poziţia procesuală şi nu a formulat apărări în cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa a reţinut următoarele :

În data de 16.02.2012 , pârâtul T. N. a fost implicat într-un incident rutier produs în localitatea P. , jud. Sibiu , lovind cu tractorul cu plug semipurtat stâlpul din componenţa liniei electrice aeriene LEA 0,4 KV .

În cuprinsul procesului-verbal contravenţional seria AP nr. 0018678 întocmit la data de 21.02.2012 de către Postul de Poliţie H. ( fila 17 ), prin care a fost sancţionat contravenţional pârâtul T. N. pentru fapta săvârşită la data de 16.02.2012 în localitatea P. , jud. Sibiu , s-a reţinut că pârâtul , în timp ce circula cu tractorul cu plug semipurtat pentru deszăpezirea drumului , din cauza carosabilului îngheţat , a intrat în stâlpul de energie electrică aflat pe partea dreaptă a drumului , producând ruperea acestuia.

Procesul-verbal contravenţional nu a fost atacat cu plângere , în condiţiile prescrise de O.G.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor .

În contextul soluţionării prezentei cauze nu s-a contestat săvârşirea faptei descrise în cuprinsul procesului-verbal contravenţional , şi nici vinovăţia pârâtului T. N. .

Ceea ce se contestă este faptul că acţiunea de derapare şi de lovire a stâlpului s-a produs în timpul acţiunii de deszăpezire . În acest sens , pârâta S.C. F. S.R.L. , D. afirmă , în expunerea de motive a cererii de chemare în garanţie ( fila 51 ) , că , într-adevăr , angajatul său , pârâtul T., se afla la data de 16.02.2012 într-o acţiune de deszăpezire , însă , la un moment dat , pentru că din sens opus se apropia autobuzul ce transporta copiii la şcoală , acesta a fost nevoit să oprească pe moment acţiunea în sine de deszăpezire prin folosirea plugului , şi să se deplaseze înainte pentru a vira ieşind puţin de pe carosabil , pentru a permite autobuzului să treacă prin dreptul său , drumul fiind foarte îngust, manevră în urma căreia , din cauza carosabilului acoperit cu gheaţă , a derapat şi a lovit stâlpul din componenţa liniei electrice .

Pârâtul T. confirmă la interogatoriu ( fila 150) că starea de fapt s-a petrecut în maniera descrisă în expunerea de motive a cererii de chemare în garanţie .

Martorul S. I. ( fila 151 ) , care se deplasa în spatele tractorului condus de pârât şi a perceput direct cele petrecute , confirmă împrejurările relatate de către pârât la interogatoriu în ceea ce priveşte circumstanţele producerii evenimentului rutier , arătând , de asemenea , că tractorul nu efectua , în momentul producerii evenimentului , acţiunea de deszăpezire , cel mai important argument în acest sens fiind acela că plugul montat pe tractor avea cupa ridicată , or deszăpezirea se face cu cupa coborâtă la nivelul solului .

Din susţinerile societăţilor pârâte exprimate în cuprinsul întâmpinării şi al cererii de chemare în garanţie , dar şi din răspunsurile date de către pârâtul T. la interogatoriu , reiese că acesta din urmă a acţionat în calitate de prepus al celor două societăţi pârâte , implicate deopotrivă în acţiunea de deszăpezire a localităţii respective . Acest fapt nu a fost contestat de către reclamantă sau de către chemata în garanţie.

Aşadar , instanţa reţine că pârâtul T. N. , în calitate de prepus al societăţilor pârâte , a produs din culpa sa , la data de 16.02.2012 , avarierea unui stâlp din componenţa liniei electrice aeriene LEA 0,4 kV – Prod , jud. Sibiu , în timp ce conducea un tractor cu plug semipurtat destinat acţiunii de deszăpezire a localităţii P. , dar nu în timpul folosirii plugului în acţiunea efectivă de deszăpezire.

Avarierea stâlpului , mai precis ruperea stâlpului , dar şi necesitatea înlocuirii acestuia au fost dovedite cu probatoriul administrat în cauză , anume atât cu înscrisurile doveditoare depuse de către reclamantă la dosar , a fotografiilor stâlpului înainte dar şi în timpul acţiunii de înlocuire , şi cu depoziţia martorului  S. I. , dar în special cu constatările şi concluziile exprimate de expertul judiciar desemnat în cauză în cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat ( fila 263 şi urm. ).

Singurul element controversat , asupra căruia reclamanta şi pârâţii au exprimat opinii contrare , l-a constituit contravaloarea lucrărilor de înlocuire a stâlpului , anume întinderea despăgubirilor pretinse de către reclamantă prin acţiunea introductivă.

Astfel , reclamanta a pretins suma de 8.116,17 lei cu titlu de despăgubiri , invocând în dovedirea cuantumului sumei pretinse factura emisă de Sucursala de Întreţinere şi Servicii E.„ E.T.S.” B. ( fila 10 ) , care a efectuat acţiunea de înlocuire a stâlpului , precum şi devizul de cheltuieli emis de aceeaşi societate .

Pentru a stabili dacă într-adevăr au fost executate sau necesare operaţiunile ale căror costuri au fost incluse în devizul de cheltuieli şi dacă celelalte cheltuieli , altele decât materialele şi manopera , au fost incluse în mod corect şi legal în costul total , instanţa a dispus efectuarea unei expertize tehnice de către un expert judiciar în specialitatea electroenergetică , atât la cererea reclamantei , cât şi a pârâtei S.C. F. S.R.L. D. .

În urma constatărilor făcute , expertul a concluzionat că valoarea totală a lucrării de înlocuire a stâlpului este mai mică decât cea menţionată în devizul întocmit de Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice „ E. T. S.” B.  , şi are un cuantum de 6.001,16 lei ( inclusiv TVA) .

Expertul argumentează concluzia sa în sensul că :

-Materialele utilizate pentru înlocuirea stâlpului au o valoare de doar 697,11 lei , în loc de 709,45 lei cât apare în deviz , diferenţă care se explică prin aceea că în teren s-au găsit doar 3 branşamente în loc de 4 , cât se menţionează în deviz ( astfel cum apare în fotografiile 2 şi 3 din raport ) ;

-Manopera normată nu are valoarea de 1.171,39 lei trecută în deviz , ci are un cuantum de 809,80 lei , diferenţă care apare ca urmare a utilizării neadecvate a articolului de deviz utilizat , în condiţiile în care înlocuirea stâlpului s-a făcut cu o fundaţie burată şi nu turnată ;

-Costul transportului este de doar 2.158,81 lei , în loc de 3.129,88 lei , astfel cum reiese din foile de parcurs înregistrate de fiecare utilaj , aflate la dosar .

Reclamanta şi-a însuşit concluziile expertului în ceea ce priveşte contravaloarea transportului , motiv pentru care şi-a restrâns pretenţiile la suma totală de 7.145,11 lei , la ultimul termen de judecată.

În schimb , aceasta a contestat cele concluzionate de expert în privinţa operaţiunilor de îndreptare console , înlocuire izolator defect, urcat şi coborât pe stâlp , astfel cum se arată în obiecţiunile exprimate faţă de raportul de expertiză ( fila 280 ).

Expertul a răspuns acestor obiecţiuni în scris ( fila 295 ) , aducând argumente suplimentare în sprijinul celor expuse pe larg în raportul de expertiză .

Celelalte părţi nu au contestat concluziile expertului .

Instanţa reţine că reclamanta nu a dovedit cu înscrisurile depuse în probaţiune realitatea pretinselor operaţiuni , infirmate de către expert , astfel că va considera concluziile exprimate de acesta ca fiind pe deplin fondate , concluzii care prezintă contravaloarea lucrărilor de înlocuire a stâlpului ca având un cuantum de 6.001,16 lei.

Potrivit dispoziţiilor art. 1.357 C.civ. , cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită , săvârşită cu vinovăţiei (prin vinovăţie înţelegându-se chiar şi cea mai uşoară culpă ) este obligat să îl repare .

Pârâtul T. N., în calitate de autor al faptei cauzatoare de prejudiciu , este ţinut la repararea prejudiciului cauzat reclamantei , în temeiul dispoziţiilor mai sus evocate .

Pe de altă parte , este antrenată şi răspunderea civilă delictuală a celor două societăţi pârâte , pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapta săvârşită de către prepusul lor , în acord cu prevederile art. 1.373 alin.1 şi 2  C.civ.

Dată fiind răspunderea concurentă a celor teri pârâţi , sunt incidente prevederile art.1.382 C.civ. , potrivit cărora „ cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat”.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse , instanţa reţine că acţiunea reclamantei este întemeiată în măsura evidenţiată , astfel că aceasta va fi admisă în parte , în sensul că vor fi obligaţi pârâţii în solidar să plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de 6.001,16 lei , însă , va fi respinsă cererea acesteia privind diferenţa dintre despăgubirile acordate şi despăgubirile pretinse , ca fiind neîntemeiată .

În temeiul art.453 alin.2 şi 455 C.proc.civ. vor fi obligaţi pârâţii în solidar să plătească reclamantei cheltuieli de judecată parţiale în cuantum de 1.000 lei , în condiţiile în care cuantumul total al cheltuielilor efectuate de reclamantă este de 1.210,81 lei .

La stabilirea obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată , instanţa a avut în vedere , pe de o parte , admiterea parţială a acţiunii , iar , pe de altă parte , faptul că pârâţii nu au contestat obligaţia lor de a răspunde solidar pentru prejudiciul produs , ci doar întinderea acestuia , şi s-a dovedit întemeiată poziţia exprimată de aceştia faţă de cuantumul pretenţiilor deduse judecăţii ; totodată , s-a avut în vedere împrejurarea că pârâta S.C. F. S.R.L. D. a suportat jumătate din costul expertizei judiciare.

În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie , instanţa reţine că , pentru tractorul implicat în evenimentul rutier , exista un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule , încheiat între pârâta S.C. F. S.R.L. D., proprietara autovehiculului respectiv ( potrivit certificatului de înmatriculare – fila 19 dosar ) şi chemata în garanţie , în calitate de asigurător , astfel cum reiese din poliţa de asigurare aflată în copie la dosar la fila 18.

Potrivit dispoziţiilor art.49 din Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România , „ Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil…” , despăgubiri care „…se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri”( art.50 din lege ) , chiar şi în cazul în care „… cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea accidentului este o altă persoană decât asiguratul” ( art. 51 alin.1 din lege ), cum este cazul în speţă .

Reclamanta a făcut demersuri , înainte de promovarea acţiunii civile , pentru recuperarea prejudiciului suferit direct de la asigurător . Acesta din urmă a refuzat să dea curs solicitării reclamantei , astfel cum reiese din adresa de răspuns de la fila 12 , invocând incidenţa prevederilor art.27.11 din Ordinul nr. 14/2011 , în sensul că asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalaţiile montate pe vehicule , atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalaţii de lucru.

Instanţa reţine , însă , că în speţă nu sunt incidente prevederile art.27.11 din Ordinul nr. 14/2011 , întrucât prejudiciul nu s-a produs în timpul utilizării plugului montat pe tractor , astfel cum s-a argumentat anterior , pentru a putea fi vorba de o culpă în utilizarea efectivă a plugului în acţiunea de deszăpezire .

Prin urmare , devin aplicabile prevederile art. 26 alin.2 pct.1 din acelaşi ordin , potrivit cărora „ Se acordă despăgubiri pentru prejudiciul produs de dispozitivele sau instalaţiile cu care a fost echipat vehiculul , inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii ori a ataşului tractat de vehicul”

Pentru considerentele de fapt şi de drept evocate , instanţa reţine că cererea de chemare în garanţie este întemeiată , astfel că aceasta va fi admisă , în sensul că va fi obligată chemata în garanţie să plătească pârâtei S.C. F. S.R.L. D. suma de 6.001,16 lei , cu titlu de despăgubiri datorate de pârâtă reclamantei , precum şi suma de 1.000 lei , cu titlu de cheltuieli de judecată datorate de pârâtă reclamantei .

În baza art. 453 alin.1 C.proc.civ. , chemata în garanţie , având culpă procesuală exclusivă în ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie , va fi obligată să plătească pârâtei S.C. F. S.R.L. D cheltuieli de judecată în cuantum de 1.233 lei , reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru achitate pentru soluţionarea cererii de chemare în garanţie , la care se adaugă suma plătită de către pârâtă cu titlu de onorariu expert , având în vedere faptul că a fost necesară efectuarea expertizei pentru lămurirea cuantumului prejudiciului , aspect de interes şi pentru chemata în garanţie , pentru că ei îi revine în final obligaţia de a suporta acest cuantum .