Obligaţie de a face, raspundere delictuala lucrari de reparatii

Hotărâre **** din 29.11.2012


Dosar nr. …../4/2011

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIIVLĂ NR. …….

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.11.2012

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ……….

GREFIER……

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ..................... în contradictoriu cu pârâtul ....................., având ca obiect obligaţie de a face.

Dezbaterile si susţinerile părţilor au fost consemnate În încheierea de şedinţă din data de 05.11.2012 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea succesiv la data de 29.11.2012.

I N S T A N Ţ A

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. .........../4/2012 la data de 12.12.2011 reclamanta .....................  a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ..................... obligarea acestuia să: 1. repare instalaţia electrică de la subsolul imobilului din str. ……….. sector 4, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; 2. să repare uşa de la intrarea în imobil, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; 3. efectueze lucrările de reparaţii la zidul din subsolul imobilului, distrus cu ocazia montării conductei de alimentare cu apă a apartamentului nr. 1 iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; 4. să efectueze lucrările de deviere a conductei de apă de la mansarda imobilului, ce traversează culoarul comun, prin faţa camerei de serviciu, proprietatea reclamantei, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; 5. să îi permită accesul în pivniţa aflată la subsolul imobilului proprietatea pârâtului, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la conducta de alimentare cu apă a apartamentului proprietatea reclamantei; 6. să desfiinţeze lucrările efectuate la reţeaua de alimentare cu apă de la mansarda imobilului, în urma cărora WC-ul comun nu mai este alimentat cu apă, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; 7. să plătească daune-interese, în valoare de 5.000 lei pentru prejudiciul cauzat de neîndeplinirea obligaţiilor de a efectua lucrările de reparaţie a instalaţiei electrice, a uşii de la intrarea în imobil, de deviere a conductei de apă, de a permite accesul reclamantei în pivniţa de la subsolul imobilului şi de a desfiinţa lucrările efectuate la reţeaua de alimentare cu apă, de la mansarda imobilului; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara apartamentului nr. 2 situat în imobilul din str. ……., sector 4, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……./29.12.1981 de Notariatul ……, iar pârâtul este proprietarul ap. nr. 1 situat în acelaşi imobil. Mai arată reclamanta că la data de 1 mai 2011, la subsolul imobilului s-a produs o inundaţie de la conducta de apă ce alimentează apartamentul nr. 1, în urma căreia a fost distrusă instalaţia electrică de la subsol. Arată reclamanta că pârâtul a spart zidul de la subsol pentru montarea unei conducte cu apă, pe care apoi nu l-a mai reparat; refuză să îi acorde acces în pivniţă pentru a-şi repara conducta sa cu apă; în urma efectuării mai multor lucrări la mansarda imobilului WC-ul comun nu mai funcţionează iar conducta montată de acesta îi împiedică accesul la camera de serviciu.

Mai menţionează reclamanta că l-a notificat pe pârât prin intermediul executorului judecătoresc să repare toate stricăciunile produse, dar acesta nu a dat curs solicitărilor sale.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 646, 647, 648, 649, 653, 656, 1528, 1530 Noul Cod civil.

În dovedirea cererii, a depus la dosar, în copie, contract de vânzare-cumpărare nr. …../29.12.1981, nr…../27.11.1991, sesizare nr. …/24.05.2011, notificare.

La data de 26.04.2012 pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată, arătând, în esenţă, că la data de 01.05.2011 nu a avut loc nicio inundaţie; în acea perioadă nu se afla în localitate şi apartamentul său a fost vandalizat, sens în care a formulat o plângere la poliţie; uşa de la intrarea în imobil este funcţională; zidul de la subsol a fost reparat; ţeava de alimentare cu apă pentru mansardă a fost montată din cauza neînţelegerilor cu reclamanta, pentru a evita orice conflict cu aceasta şi nu stânjeneşte în nici un fel accesul la camera de serviciu a acesteia, fiind îngropată în peretele imobilului; iar prin camerele ce îi aparţin de la subsol nu trece nicio conductă cu apă care să aparţină reclamantei; în ceea ce priveşte ţeava cu apă ce alimentează wc-ul comun, nici aceasta nu aduce atingere vreunui drept al reclamantei.

A mai arătat pârâtul că susţinerile reclamantei sunt nereale şi cererea de chemare în judecată nu este altceva decât o altă încercare de a îl şicana.

Prin încheierea din 28.05.2012 instanţa a încuviinţat pentru părţi administrarea probei cu înscrisuri, expertiză tehnică în specialitatea construcţii, interogatorii reciproce şi proba testimonială cu câte doi martori pentru fiecare parte.

A fost efectuat în cauză raportul de expertiză tehnică în construcţii de către expert tehnic ……… (FILELE 59-71), au fost administrate celelalte probe încuviinţate la ultimul termen – interogatorii reciproce şi proba testimonială cu cei 4 martori.

Analizând mijloacele de probă administrate în cursul judecăţii, instanţa reţine că reclamanta ..................... este proprietară a apartamentului nr. 2 situat în Bucureşti, …… …. sector 4,astfel cum a fost dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. ……/29.12.1981, iar pârâtul ..................... deţine în proprietatea apartamentul nr. 1 din acelaşi imobil, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. ……..6/29.12.1981.

Părţile sunt în relaţii conflictuale de multă vreme, formulând reciproc sesizări şi plângeri penale.

Imobilul este amplasat în zona centrală a Municipiului Bucureşti, fiind format din subsol, parter, etaj şi mansardă, părţile deţinând în comun unele spaţii aflate la subsol şi mansardă.

Expertul tehnic ………  a constatat că instalaţia electrică a imobilului nu funcţionează în zona wc comun, culoar comun, pivniţă (etaj), camera de serviciu (etaj), boxa (etaj), spaţiu tehnic (subsol), tabloul electric fiind în scurt; subsolul prezintă un grad mare de umezeală datorită igrasiei, condensului (nivelul apei freatice în zonă este foarte ridicat) şi refulării WC-ului comun care aduce un plus de umezeală; starea de degradare a subsolului este foarte mare datorită neefectuării unor lucrări de întreţinere condensul şi igrasia distrugând mare parte din tencuială; uşa de la intrare în imobil este funcţională; cu ocazia montării conductei de alimentare cu apă aferentă apartamentului nr. 1 s-a practicat o decupare în zidăria de cărămidă, zonă refăcută printr-o tencuială cu mortar de var – ipsos; la nivelul mansardei au fost efectuate lucrări de alimentare cu apă a debaralei (bucătăriei aferente ap. 1 parter) constând într-o conductă adusă prin coloana de ventilaţie şi îngropată în perete; la nivelul mansardei la rezervorul WC comun a fost adăugat un robinet pentru situaţii de avarii care este tot timpul deschis, coloana care alimentează rezervorul este probabil înfundată, motiv pentru care nu există apă, acelaşi rezervor WC este alimentat cu o conductă, din debara, care funcţionează.

În drept, deşi reclamanta a invocat dispoziţiile Noului Cod civil pentru toate capetele de cerere formulate, se constată că sunt incidente, diferit, dispoziţii atât din vechiul, cât şi din noul cod civil, care vor fi analizate punctual.

Prin acţiunea de faţă reclamanta pretinde, pe de o parte, angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului pentru fapta proprie în sensul obligării acestuia la plata unor despăgubiri ca echivalent al prejudiciului cauzat prin inundarea subsolului în data de 5.05.2010, iar pe de altă parte obligarea pârâtului la remedierea defecţiunilor din spaţiile comune (să repare uşa de la intrarea în imobil, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; să efectueze lucrările de reparaţii la zidul din subsolul imobilului, distrus cu ocazia montării conductei de alimentare cu apă a apartamentului nr. 1 iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; să efectueze lucrările de deviere a conductei de apă de la mansarda imobilului, ce traversează culoarul comun, prin faţa camerei de serviciu, proprietatea reclamantei, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; să îi permită accesul în pivniţa aflată la subsolul imobilului proprietatea pârâtului, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la conducta de alimentare cu apă a apartamentului proprietatea reclamantei; să desfiinţeze lucrările efectuate la reţeaua de alimentare cu apă de la mansarda imobilului, în urma cărora WC-ul comun nu mai este alimentat cu apă, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului; să plătească daune-interese, în valoare de 5.000 lei pentru prejudiciul cauzat de neîndeplinirea obligaţiilor de a efectua lucrările de reparaţie a instalaţiei electrice, a uşii de la intrarea în imobil, de deviere a conductei de apă, de a permite accesul reclamantei în pivniţa de la subsolul imobilului şi de a desfiinţa lucrările efectuate la reţeaua de alimentare cu apă, de la mansarda imobilului).

În drept, instanţa reţine că potrivit art. 998-999 C.Civ (dispoziţiile aplicabile sunt cele din vechiul cod civil faţă de data săvârşirii presupusei fapte ilicite – şi anume înainte de intrarea în vigoare a legii noi), „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, „omul fiind responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa”. Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar să fie întrunite în mod cumulativ mai multe condiţii, şi anume: existenţa unei fapte ilicite, vinovăţia celui căruia i se impută fapta ilicită, existenţa unui prejudiciu şi existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. Totodată, în conformitate cu art.1169 C.Civ. sarcina dovedirii tuturor acestor cerinţe revine reclamantei.

Cu privire la petitul nr. 1 al cererii – obligarea pârâtului să repare instalaţia electrică de la subsolul imobilului din str. ………. sector 4, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului, se reţine că din probatoriul administrat nu a rezultat cu certitudine nici evenimentul – inundarea apartamentului – din data de 1 mai 2011, nici data producerii acestuia, declaraţiile martorilor fiind contradictorii (martorii reclamantei fac vorbire despre o inundaţie care s-a produs la 1 mai 2011, martorii pârâtului fac vorbire despre vandalizarea apartamentului pârâtului în data de 5 mai 2011, arătând că nu s-a produs vreo inundaţie cu acea ocazie) şi nu se coroborează cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză.

Cauza producerii prejudiciilor la subsol – respectiv scurtcircuitarea tabloului electric nu este fapta ilicită a pârâtului, ci, potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză subsolul prezintă un grad mare de degradare deoarece nu au fost efectuate lucrări de întreţinere.

În ceea ce priveşte cerinţa vinovăţiei celui căruia i se impută fapta ilicită, instanţa constată din menţiunile raportului de expertiză întocmit de expertul tehnic …….. că ambii proprietari ai imobilului au dat dovadă de neglijenţă în îndeplinirea obligaţiei de a lua măsurile necesare pentru a se evita scurtcircuitarea tabloului electric, permiţând astfel apei să se infiltreze prin pereţi şi să afecteze întreg subsolul imobilului.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru angajarea răspunderii pârâtului, instanţa constată că petitul nr. 1 al cererii de chemare în judecată este neîntemeiat.

Referitor la petitul nr. 2 al cererii  - obligarea pârâtului să repare uşa de la intrarea în imobil, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului – analizând ansamblul materialului probator, instanţa constată că şi acesta este neîntemeiat urmând a fi respins, deoarece, atât din răspunsurile părţilor la interogatoriu, declaraţiile martorilor cât şi din constatările expertului, se concluzionează foarte clar că uşa de la intrarea în imobil a fost reparată, fiind în prezent funcţională.

Reclamanta a mai solicitat să fie pârâtul obligat să efectueze lucrările de reparaţii la zidul din subsolul imobilului, distrus cu ocazia montării conductei de alimentare cu apă a apartamentului nr. 1 iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului.

Din răspunsurile părţilor la interogatoriu, care se coroborează cu declaraţiile martorilor cât şi cu constatările expertului, a existat, la nivelul peretelui din subsol o intervenţie a pârâtului constând în decuparea în zidăria de cărămidă a unei suprafeţe de 50 cm x 20 cm, zonă ce a fost refăcută printr-o tencuială de mortar.

Se mai reţine că obligaţia generală de păstrare a unor raporturi de bună vecinătate într-un condominiu, ce decurge din principiul exercitării cu bună credinţă a tuturor drepturilor civile, implică în mod necesar şi obligaţia fiecărui proprietar de a înlătura orice cauză producătoare de neplăceri celorlalţi locatari, prin urmare şi de a remedia orice defecţiuni, dacă aceste defecţiuni afectează nu numai pe proprietarul apartamentului deservit de spaţiile respective, ci şi pe proprietarii spaţiilor învecinate.

Nu pot fi reţinute susţinerile reclamantei potrivit cărora nu a fost efectuată reparaţia, atâta timp cât, din probatoriul administrat se constată că decupajul din zidărie a fost acoperit, motiv pentru care  şi acest petit este neîntemeiat.

Cu privire la solicitarea potrivit căreia pârâtul să fie obligat să efectueze lucrările de deviere a conductei de apă de la mansarda imobilului, ce traversează culoarul comun, prin faţa camerei de serviciu, proprietatea reclamantei, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului – instanţa reţine că potrivit constatărilor expertului, la nivelul mansardei au fost efectuate lucrări de alimentare cu apă a debaralei (bucătăriei aferente ap. 1 parter) constând într-o conductă adusă prin coloana de ventilaţie şi îngropată în perete; nu există nicio conductă de alimentare cu apă pe culoarul comun; de altfel, intrarea în debaraua aparţinând reclamantei se face pe casa scării; constatările expertului se coroborează cu răspunsurile pârâtului la interogatoriu, precum şi cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, martori propuşi de pârât („ţeava nu blochează nicio uşă” – martor Mandu Florian Giani), astfel că se poate constata netemeinicia acestui capăt de cerere.

A mai solicitat reclamanta să fie obligat pârâtul să desfiinţeze lucrările efectuate la reţeaua de alimentare cu apă de la mansarda imobilului, în urma cărora WC-ul comun nu mai este alimentat cu apă, iar în caz de refuz să fie autorizată să efectueze lucrările de reparaţii pe cheltuiala pârâtului.

Din probele administrate  - concluziile raportului de expertiză şi declaraţiile martorilor propuşi de pârât - se reţine că la mansarda imobilului este un WC comun, la rezervorul căruia a fost adăugat un robinet cere este tot timpul deschis, dar coloana care alimentează rezervorul este înfundată, motiv pentru care coloana nu este funcţională; acelaşi rezervor este alimentat cu o conductă cu apă din bucătăria pârâtului. Reţinând că WC-ul comun funcţionează datorită instalaţiei efectuate de pârât, iar conducta de alimentare cu apă ce aparţine reclamantei este defectă, se constată netemeinicia acestui petit.

Pentru capătul de cerere prin care reclamanta solicită obligarea pârâtului să îi permită accesul în pivniţa aflată la subsolul imobilului proprietatea pârâtului, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii la conducta de alimentare cu apă a apartamentului proprietatea reclamantei, în drept sunt incidente dispoziţiile art. 656 din Noul Cod Civil potrivit cărora „coproprietarii sunt obligaţi să permită accesul în spaţiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrărilor necesare conservării clădirii şi întreţinerii părţilor comune”.

Din declaraţiile martorilor propuşi de pârât („instalaţia cu apă a reclamantei este funcţională”), coroborate cu răspunsul ambelor părţi la interogatoriu („am apă curentă”; la întrebarea adresată din oficiu reclamanta a răspuns că nu ştie dacă ţeava din subsol este defectă sau nu), se constată că reclamanta are apă curentă, instalaţia cu apă este funcţională, conducta de apă care trece prin pivniţa aflată în proprietatea pârâtului nu prezintă defecţiuni, motiv pentru care şi acest capăt de cerere apare ca neîntemeiat.

Instanţa mai reţine că, pentru capetele de cerere 3 – 6, declaraţiile martorilor propuşi de reclamantă nu se coroborează nici cu constatările expertului, nici cu răspunsurile părţilor la interogatoriu sau înscrisurile sau planşele foto depuse la dosarul cauzei, motiv pentru care instanţa le va înlătura din ansamblul materialului probator.

Constatând că pârâtul nu a produs reclamantei nici un prejudiciu, pentru toate motivele expuse mai sus, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată întreaga cerere de chemare în judecată, respectiv toate petitele formulate de aceasta.

Faţă de prevederile art. 274 C.p.c., reclamanta va fi obligată să plătească pârâtului 1.200 lei cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocaţial.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, cererea, formulată de reclamanta ..................... domiciliată  în Bucureşti, str. …………….., sector 4,  în contradictoriu cu pârâtul ..................... domiciliat în Bucureşti, str. ………. sector 4, ca neîntemeiată.

Obligă reclamanta să plătească pârâtului 200 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29.11.2012.

PREŞEDINTE, GREFIER,