Grăniţuire

Hotărâre **** din 04.12.2012


Dosar nr. …../4/2009

ROMÂNIA

 JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ……..

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.12.2012

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: ………

GREFIER: ….

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul …….. în contradictoriu cu pârâtul …….., având ca obiect „grăniţuire”.

Dezbaterile si susţinerile părţilor au fost consemnate in încheierea de şedinţă din data de 05.11.2012 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea succesiv la data de 04.12.2012.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.05.2009 sub nr. ……/4/2009 reclamantul ….. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ……… grăniţuirea proprietăţilor prin stabilirea liniei de hotar ce le desparte şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ………../29.06.1995 a devenit proprietarul imobilului – teren în suprafaţă de 5.000 mp situat în Bucureşti, str. …………. (fosta str. ………..), sector 4.

Mai arată reclamantul că terenul ce a fost cumpărat a fost ocupat fără drept de câţiva vecini printre care şi pârâtul, iar prin sentinţa civilă nr. ……./17.04.1998 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, irevocabilă prin decizia civilă nr. …….. a Curţii de Apel Bucureşti pârâtul a fost obligat să lase în deplină proprietate şi liniştită folosinţă terenul în suprafaţă de 543,90 mp situat în str. …….. (ulterior str. ……, actualul str. Drumul ……….), sector 4 Bucureşti.

În susţinerea cererii reclamantul a adăugat că sentinţa civilă menţionată a fost pusă în executare de executor judecătoresc ………. la data de 21.10.1999 când au fost stabilite limitele celor două proprietăţi, dar, profitând de faptul că reclamantul nu şi-a îngrădit terenul, pârâtul l-a ocupat din nou.

S-a mai menţionat că în anul 2000 reclamantul a înstrăinat 2 loturi din proprietatea sa, deţinând în prezent un teren în suprafaţă de 2906,83 mp cu nr. poştal ……………...

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 584 C civ şi 274 Cpc.

În dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar contract de vânzare-cumpărare nr. ……/29.06.1995, s.civ. nr. ……./17.04.1998, procese verbale de executare, contract de vânzare-cumpărare nr. ……….10.04.2000.

La 05.10.2009 pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat grăniţuirea proprietăţilor proprietatea părţilor din litigiu prin stabilirea liniei de hotar cu cheltuieli de judecată.

În motivare pârâtul a arătat că în urma executării silite din anul 1999, executorul judecătoresc a stabilit noul aliniament şi a bătut ţăruşii pentru delimitare, iar la un interval foarte scurt de timp reclamantul a edificat gardul sprijinit pe ţăruşi metalici, fixaţi în beton pe aliniamentul stabilit de executor la nivelul anului 1999, din acel moment nicio altă persoană netrecând limita fixată de executor.

S-a mai arătat că la înfiinţarea, în anul 2002 a străzii ………………, toţi vecinii au cedat teren, motiv pentru care proprietatea reclamantului a fost micşorată, iar acesta, în urma promovării mai multor acţiuni în justiţie şi-a mărit proprietatea pe seama terenurilor învecinate.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 584 C civ şi art. 274 Cpc.

În susţinerea cererii au fost depuse la dosar contract de vânzare-cumpărare nr. …../10.04.2000, motivarea S.civ. nr. ……/5.05.2000.

Prin încheierea din data de 30.11.2009 instanţa a încuviinţat pentru părţi administrarea probei cu înscrisuri, interogatorii reciproce şi expertiză tehnică topografică.

Raportul de expertiză tehnică topografică a fost întocmit de expert tehnic ………… – filele 58-68.

În urma obiecţiunilor formulate de părţi şi răspunsurile expertului la acestea, instanţa, prin încheierea din 02.05.2011 a stabilit efectuarea unei contraexpertize de o comisie formată din 3 experţi.

Raportul de contraexpertiză a fost depus la dosar filele 2-13, precum şi răspunsurile la obiecţiunile formulate de părţi – filele 50-60.

A fost administrată şi proba cu interogatorii reciproce, filele 72-75 la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ………./29.06.1995 la Notariatul ………. Bucureşti (fila 6-7, Vol. I), reclamantul-pârât ……… a cumpărat de la numita ……….. imobilul situat în Bucureşti, ………… sector 4, compus din teren în suprafaţă de 5000 m.p., terenul fiind proprietatea vânzătoarei, în temeiul titlului de proprietate nr. ……../22.05.1995 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 5.000 m.p., în favoarea numitei ………...

Având în vedere faptul că o porţiune din terenul său era stăpânit fără titlu de către alte persoane, ulterior cumpărării terenului în suprafaţă de 5000 m.p., în anul 1997 reclamantul-pârât ………. a revendicat acele părţi din teren care erau stăpânite fără titlu de terţe persoane, respectiv de către ………., …….., ……., ……………., ……………

Acţiunea sa a fost admisă prin sentinţa civilă nr. ……..1998 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti (fila 8, Vol I ), pârâtul-reclamant ….. fiind obligat să lase în deplina proprietate şi liniştita posesie a reclamantului ……… parcela în suprafaţă de 543,90 m.p., ocupată de acesta din terenul în suprafaţă de 5.000 m.p.

Această sentinţă a rămas definitivă prin respingerea apelului (decizia nr. ………/1998, pronunţată de Trib.Bucureşti, s. a IV-a civ.) şi irevocabilă, prin respingerea recursului (decizia nr. ……../1999, pronunţată de C.Ap.Bucureşti, s. a IV-a civ.)

Instanţele au reţinut în mod irevocabil că reclamantul ……. este proprietarul terenului de 5.000 m.p., dobândit de la autoarea sa, ……, şi că titlul său de proprietate este preferabil faţă de titlurile pârâţilor.

În calitate de proprietar al terenului situat în Mun. Bucureşti, Str. …………. Sector 4 Bucureşti (fostă Str. …….………., Bucureşti), reclamantul-pârât ….. a lotizat suprafaţa de teren mai sus menţionată, având în vedere faptul că în urma măsurătorilor topografice efectuate de expert autorizat ……… cu certificat de autorizare seria M.B. nr. …. pentru sect. B.C. a rezultat că suprafaţa reală existentă în fapt este de 4.906,83 m.p. şi nu 5000 m.p. , în trei loturi, respectiv Lotul I  suprafaţă de 1001,26 m.p., lotul II, suprafaţă de 2904,88 m.p. şi lotul III, suprafaţă de 1000,69 m.p.

Reclamantul-pârât …….. a vândut numiţilor …… şi …. lotul 1, cu nr. cadastral provizoriu ………, în suprafaţă de 1.001, 26 m.p. din str. ………, sector 4, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1825%10.04.2000 la BNP ………. (fila 12).

Prin contractul de schimb cu lotizare, autentificat prin încheiere nr. …..din 10.04.2000 la BNP … (fila 36-37), reclamantul-pârât …… şi …… – …….. au hotărât schimbul terenului în suprafaţă de 1000,69 m.p., reprezentând lot III, din  terenul situat în Bucureşti, ………. cu terenul intravilan în suprafaţă de 731,11 m.p. situat în Mun. Bucureşti, ………., Sector 4.

Instanţa constată că obiectul prezentei acţiuni îl reprezintă stabilirea liniei de hotar dintre suprafaţa de teren de 2904,99 m.p. ce reprezintă lotul II din terenul în suprafaţă de 4906,38 m.p., ce aparţine reclamantului-pârât ………. şi suprafaţa de teren ce se învecinează cu aceasta, ce aparţine pârâtului-reclamant ……., pentru care acesta din urmă nu a prezentat titlu de proprietate.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară (fila 58-68, Vol. I), expertul … a concluzionat că pârâtul-reclamant …….. nu respectă linia de hotar B-9-10-C stabilită conform dispoziţiilor sentinţei civile nr. ……17.04.1998, acesta ocupând o suprafaţă de 251 m.p. din terenul reclamantului-pârât.

Având în vedere obiecţiunile părţilor la raportul de expertiză, în cauză s-a dispus efectuarea unei contraexpertize formată din trei experţi (fila 50-59, Vol. II), prin care s-a concluzionat că linia de hotar este definită de punctele 104-102-5, iar pârâtul-reclamant ocupă o suprafaţă de 184.73 m.p. (punctele 19-104-102-4) din terenul proprietatea reclamantului-pârât. Se mai arată în acest raport de expertiză, comparând linia de hotar, astfel cum a fost stabilită de raportul de expertiză întocmit în dosarul ………/1997 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, se constată că limita de hotar a fost încălcată, pârâtul ……. ocupând din suprafaţa de teren proprietate a reclamantului ……. şi edificând două construcţii – anexa şi un gard de sârmă. S-a concluzionat că hotarul stabilit de executorul judecătoresc în anul 1999 a fost încălcat prin strămutarea lui înspre proprietatea reclamantului, construcţia unui nou gard de sârmă şi edificarea a două construcţii, o magazie şi un wc.

În anul 1998 prin sentinţa civilă nr. ……… a Judecătoriei Sector 4, pârâtul-reclamant a fost obligat să îi lase în deplină proprietate şi posesie reclamantului-pârât o suprafaţă de 543,90 m.p.

Prin această sentinţă instanţa a procedat la compararea de titluri între cele două proprietăţi, ocazie cu care s-a stabilit cu putere de lucru judecat că titlul reclamantului-pârât este preferabil, motiv pentru care pârâtul reclamant a fost obligat să îi lase reclamantului-pârât terenul ce a făcut obiectul litigiului.

Din raportul de contraexpertiză efectuat în prezenta cauză se observă faptul că potrivit actelor prin care reclamantul a dobândit proprietatea, terenul în cauză ar avea linia de hotar faţă terenul deţinut de către pârât la punctele 104 şi 102(notate cf. a doua expertiză). 

În raport de aceste considerente, precum şi faţă de faptul că sentinţa civilă nr. 3990/1997 a Judecătoriei Sector 4 ce a devenit irevocabilă prin decizia nr. 1260/R/1999 a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa reţine că efectul negativ al puterii de lucru judecat rezidă în faptul că în ceea ce priveşte delimitarea dintre cele două proprietăţi, aceasta nu mai poate fi pusă în discuţie, întrucât prin acţiunea în revendicare din  formulată în anul 1997 de reclamantul-pârât din prezenta cauză, s-a stabilit în mod definitiv şi irevocabil până la ce coordonate are proprietatea asupra respectivului teren, precum şi până la ce coordonate are pârâtul-reclamant proprietatea asupra terenului său.

Faţă de aceste aspecte, instanţa va avea în vedere contraexpertiza efectuată în cauză (fila 50-59, Vol. II), prin care a fost comparată situaţia actuală cu cea din documentaţia cadastrală efectuată în anul 1999, situaţia din prezent fiind comparată şi cu planurile topografice ale Direcţiei de Cadastru din P.M.B., la nivelul anului 1986, când imobilul din strada ………., deţinut de pârâtul ………. avea o suprafaţă de doar 308 m.p., faţă de 607 m.p. în prezent.

Faţă de raportul de contraexpertiză, nu poate fi reţinută nici apărarea pârâtului-reclamant ……. în sensul că terenul reclamantului-pârât …….. a fost diminuat ca urmare a înfiinţării drumului din str. ………., iar reclamantul-pârât a încercat să compenseze terenul pierdut cu terenul proprietatea pârâtului-reclamant.

În ceea ce priveşte legea aplicabilă fondului cauzei, faţă de data depunerii acţiunii instanţa apreciază că în cauză sunt incidente dispoziţiile Codului Civil de la 1864.

Potrivit art. 584 C.Civ. 1864, orice proprietar poate îndatora vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa, iar cheltuielile grăniţuirii se va face pe jumătate.

Având în vedere considerentele menţionate mai sus, instanţa constată că pârâtul-reclamant ……. nu respectă linia de hotar dintre cele două proprietăţi, respectiv linia de hotar definită de punctele 104, 102, 5, astfel cum rezultă din raportul de contra-expertiză, iar acesta ocupă o suprafaţă de 184.73 m.p.

Faţă de împrejurarea că prin raportul de contraexpertiză s-a stabilit că linia de hotar, între terenul situat în …….. şi terenul situat în Str. ………..,  nu este identică cu cea prin care se învecinează terenul proprietatea reclamantului-pârât ……. cu terenurile ce din ………. astfel stabilindu-se că pârâtul-reclamant nu ocupă o suprafaţă de 254 m.p. din terenul reclamantului-pârât, ci 184 m.p., instanţa urmează să admită în parte acţiune principală şi în parte cererea reconvenţională.

În raport de considerentele exprimate mai sus, instanţa va stabili linia de hotar între imobilul proprietatea reclamantului-pârât, pe de-o parte, şi imobilul pârâtului-reclamant pe de altă parte, pe linia delimitată de punctele 5, 102, 104, conform schiţei anexă (f. 56, Vol II) din raportul de expertiză topografică întocmit de experţii …………… pe care îl omologhează.

Instanţa constată că reclamantul pârât a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 1319,3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 19,3 lei (fila 4, Vol. I), onorariu expert în cuantum de 300 lei (fila 49, Vol. I ) şi onorariu avocat în cuantum de 1000 lei (fila 154 Vol. I).

De asemenea, instanţa constată că pârâtul-reclamant a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 3620,3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,3 lei (fila 30, Vol. I) şi onorariu expert în cuantum de 3600 lei (fila 30, 50, 51, 278 Vol. I şi fila 60, 137 Vol. II)

Având în vedere interesul comun al părţilor în realizarea grăniţuirii, va compensa cheltuielile de judecată, iar reclamantul-pârât urmează să achite diferenţa pe care pârâtul-reclamant a achitat-o în plus faţă de acesta, respectiv cu suma de 1150,5 lei, cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea principală formulată de reclamantul-pârât ……….. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant …………..

Admite în parte cererea reconvenţională.

Stabileşte linia de hotar între imobilul proprietatea reclamantului-pârât, pe de-o parte, şi imobilul pârâtului-reclamant, pe de altă parte, pe linia delimitată de punctele 5-102-104, conform schiţei anexă (f.56 vol II dosar) din raportul de expertiză topografică întocmit de experţii …………….., pe care îl omologhează.

Constată că reclamantul – pârât a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 1319,3 lei.

Constată că pârâtul – reclamant a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 3620,3 lei.

Compensează cheltuielile de judecată până la nivelul sumei de 1319,3 lei şi obligă reclamantul – pârât să plătească pârâtului-reclamant suma de 1150,5 lei, cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 04.12.2012.

PREŞEDINTE, GREFIER,