Sentinţă penală 1343 din 25.05.2016

ECLI:RO:JDMED:2016:002.001343

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MEDGIDIA

Medgidia, str.Independenţei nr.14, judeţul Constanţa;

cod poştal – 905600

Înregistrată în evidenţa A.N.S.D.P.C.P. sub nr. 4140

Dosar nr. 3453/256/2016

SENTINŢA PENALĂ NR. 1343

Şedinţa publică din 25 mai 2016

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE - U.V.M.

GREFIER - N.M.C

Ministerul Public a fost legal reprezentat de procuror T.R. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia

Pe rol judecarea cauzei penale având ca obiect contestaţia formulată de contestatorul D.A., fiul lui ……………………a, împotriva încheierii nr. 256 din 03.03.2016 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Poarta Albă în dosarul nr. 240/2016.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, potrivit dispoziţiilor art. 358 Cod procedură penală, a lipsit contestatorul.

Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu respectarea dispoziţiilor art. 259 alin. 7 din Codul de procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează părţile, obiectul cauzei, stadiul procesual al acestuia şi modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea contestaţiei ca nefondată.

Instanţa rămâne în pronunţare.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin cererea din data de 04.05.2016 petentul D.A., deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, judeţul Constanţa, a formulat contestaţie împotriva încheierii nr. 256 din 03.03.2016 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Poarta Albă în dosarul nr. 240/2016.

Pe rolul Judecătoriei Medgidia cauza a fost înregistrată sub nr. 3453/256/2016.

A fost ataşat dosarul nr. 240/2016 al judecătorului de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Poarta Albă.

Persoana condamnată şi administraţia locului de deţinere nu au formulat concluzii şi nici nu au depus memorii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că prin plângerea înregistrată sub nr. 240/25.02.2016, persoana privată de libertate D.A., în prezent deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, a sesizat judecătorul de supraveghere cu privire la nerespectarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 254/2013. Cererea a fost motivată în sensul că pe secţia de deţinere unde este cazat contestatorul nu este afişat Codul deontologic al personalului din A.N.P., după cum prevăd disp. art. 13 din O.M.J. nr. 2794/C/08.10.2004, iar omisiunea este imputabilă administraţiei Penitenciarului Poarta Albă, directorului adjunct P.B, M.M, T.E. şi M..

La data de 25.02.2016 s-a procedat la audierea persoanei private de libertate în conformitate cu art. 56 alin. 3 din Legea 254/2013, declaraţia sa fiind consemnată în procesul-verbal anexat la dosar.

Persoana privată de libertate a declarat judecătorului de supraveghere că formulează plângere împotriva administraţiei Penitenciarului Poarta Albă care nu-şi îndeplineşte obligaţia prevăzută de art. 13 din OMJ 2794/2004, respectiv pentru că nu este afişat pe secţia de deţinere, la loc vizibil, Codul deontologic al personalului din sistemul A.N.P.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Poarta Albă a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 25 din Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate aprobat prin Hotărârea nr.89/23.01.2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, un punct de vedere Penitenciarului Poarta Albă referitor la susţinerile petentului, precum şi documente relevante.

Cu adresa nr.C2-25773/PPACT/02.03.2016, Penitenciarul Poarta Albă a comunicat următoarele:

„Referitor la aspectele semnalate de numitul D.A., condamnat la ………..ani închisoare pentru infracţiunea de omor calificat, în plângerea nr. 240/2016, pentru informarea opiniei publice, codul deontologic este publicat pe pagina web a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor iar pentru informarea persoanelor private de libertate, se regăseşte în format tipărit în conţinutul mapei de cameră la care aceştia au acces.”

În urma analizei plângerii formulate de către persoana condamnată, precum şi a actelor în susţinerea acesteia ataşate la dosar, judecătorul de supraveghere a constatat în fapt următoarele:

Persoana condamnată D.A. se află în executarea unei pedepse de ……….ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, aplicată prin sentinţa penală nr. 399/17.04.2008 a Tribunalului …………...

S-a reţinut că în seara zilei de 25.04.2006, împreună cu alţii l-au agresat, lovit cu o bară metalică şi înjunghiat pe partea vătămată T.I., acesta decedând la scurt timp.

În declarația petentului dată în fața judecătorului în data de 25.02.2016, acesta a precizat că a formulat prezenta plângere împotriva administraţiei Penitenciarului Poarta Albă care nu-şi îndeplineşte obligaţia prevăzută de art. 13 din OMJ 2794/2004, respectiv pentru că nu este afişat pe secţia de deţinere, la loc vizibil, Codul deontologic al personalului din sistemul A.N.P.

A rt. 1 din Codul deontologic stabileste ansamblul normelor de conduită, valorile si principiile morale pe care funcționarul public din sistemul administrației penitenciare are obligația să le respecte în viața socială, pe întreaga durată în care deține această calitate.

Iar conform art.13 pentru informarea personalului, a persoanelor private de libertate si a opiniei publice, codul deontologic trebuie publicat pe pagina web a Administrației Naționale a Penitenciarelor, tipărit si afisat în locuri vizibile, la sediul unităților subordonate.

Pe cale de consecință, în raport cele arătate petent, coroborate cu documentaţia înaintată de către administraţia Penitenciarului Poarta Albă, din care a rezultat că respectivul cod deontologic se regăseşte în format tipărit în conţinutul mapei de cameră la care fiecare persoană privată de libertate are acces, s-a constatat că nu se confirmă aspectele reclamate de către persoana privată de libertate, în sensul că nu s-a constatat vreo încălcare a drepturilor invocate de aceasta.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, în baza art. 56 alin. 6 lit. b) din Legea nr. 254/2013, judecătorul de supraveghere a respins plângerea ca nefondată.

Analizând încheierea judecătorului de supraveghere şi realizând propriul examen al materialului probator administrat în cauză. instanţa constată că situaţia de fapt şi de drept reţinută de acesta au fost în mod corect stabilite, astfel încât o va găsi temeinică şi legală, cu atât mai mult cu cât condamnatul nu a înţeles să îşi motiveze contestaţia şi nici să înainteze concluzii scrise prin care să canalizeze atenţia instanţei către potenţiale elemente de netemeinice sau nelegalitate.

Observând dispoziţiile legii speciale nr. 254/2013 privitoare la drepturile persoanelor aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, în speţă Capitolul V, art. 56 – art. 80, instanţa constată că potrivit art. 56, alin. 2, „Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, luate de către administraţia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţă de măsura luată.”

Se constată că textul de lege citat reglementează plângerea persoanei condamnate împotriva măsurilor luate de administraţia locului de deţinere cu privire la drepturile sale şi de natură a le restrânge exerciţiul. De asemenea, se constată că drepturile p.p.l. susceptibile de afectare sunt cele reglementate de Legea nr. 254/2013 (art. 56-80), iar introducerea plângerii la judecătorul de supraveghere a privării de libertate este condiţionată de factorul timp, legea instituind termenul imperativ de formularea a plângerii de 10 zile de la data când persoana condamnată a luat cunoştinţă de măsura luată.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se reţine că persoana condamnată a sesizat judecătorul de supraveghere fără a formula în prealabil o solicitare administraţiei locului de deţinere în sensul celor dorite, după cum în plângerea adresată judecătorului de supraveghere acesta nu precizează maniera în care i-a fost afectat dreptul la informaţie prin omisiunea administraţiei Penitenciarului Poarta Albă de a afişa Codul deontologic în locuri vizibile, cât timp actul în discuţie este tipărit şi depus la mapa de cameră accesibilă oricărui deţinut.

Mai mult, de omisiunea sesizată, contestatorul i-a găsit vinovaţi, pe lângă administraţia Penitenciarului Poarta Albă, pe directorul adjunct P.B, M.M, T.E. şi M, şi în cazul acestora fără a indica mijloacele prin care cei patru au „contribuit” la afectarea exerciţiului dreptului său la informaţie.

Astfel, instanţa apreciază că scopul demersurilor iniţiate de contestator nu este nici pe departe acela de a obţine accesul la informaţia dorită – în caz contrar, ar fi solicitat administraţiei penitenciarului să îi pună la dispoziţie, prin afişare, Codul deontologic sau, mai simplu, să lectureze Codul deontologic tipărit şi depus la mapa de cameră - ci de a iniţia proceduri artificiale, fără esenţă, prin cereri adresate direct „forurilor” de control fără a apela în prealabil la organele legal abilitate să soluţioneze aceste cereri.

Raportat la termenul în care contestatorul a înţeles să introducă plângerea la judecătorul de supraveghere, instanţa observă că acesta nu este adus în discuţie de petent, care se află în executarea pedepsei închisorii în Penitenciarul Poarta Albă încă din 30.03.2015 (potrivit evidenţei informatizate a deţinuţilor). Din acest punct de vedere, contestatorul nu a adus argumente pentru introducerea plângerii la mai mult de 1 an de la mutarea sa în această unitate de deţinere în vederea executării pedepsei închisorii.

Faţă de cele ce au precedat, instanţa va găsi temeinică şi legală hotărârea judecătorului de supraveghere şi va respinge contestaţia formulată de contestatorul D.A., fiul lui …………., deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, judeţul Constanţa, împotriva încheierii nr. 256 din 03.03.2016 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Poarta Albă în dosarul nr. 240/2016.

De asemenea, apreciază că prezumţia relativă de bună credinţă ce guvernează generic raporturile juridice a fost răsturnată în prezenta cauză în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului persoanei condamnate la petiţionare, astfel încât va amenda pe condamnatul D.A. cu 500 lei pentru abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale, potrivit art. 283 alin. 4 lit. n Cod procedură penală.

Se va face aplicarea art. 275 alin. 2 Cod procedură penală cu referire la cheltuielile judiciare şi va obliga contestatorul către stat la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge contestaţia formulată de contestatorul D.A., fiul lui …………., deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, judeţul Constanţa, împotriva încheierii nr. 256 din 03.03.2016 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Poarta Albă în dosarul nr. 240/2016.

În baza art. 283 alin. 4 lit. n Cod procedură penală,

Amendează pe contestatorul D.A. cu amendă judiciară în cuantum de 500 lei pentru săvârşirea abaterii judiciare reprezentate de abuzul de drept.

În baza art.275 alin. 2 Cod procedură penală;

Obligă contestatorul către stat la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

Cu drept de cerere pentru anulare sau reducerea amenzii în termen de 10 zile de la comunicare şi definitivă în privinţa soluţiei pe fond.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 25 mai 2016.

PREŞEDINTE,

U.V.M.GREFIER,

N.M.C

Red. jud. U.V.M. 2 ex. /4 pag. /24.06.2016

Listat gref. C.N. 5 ex. / 24.06.2016