Fond funciar - atribuţii în analizarea şi soluţionarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 are Subcomisia pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar; prin împlinirea termenului prevăzut de art. 33 din Legea 1/20

INSTANŢA,

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.01.2019, astfel cum a fost precizată, reclamantul A a solicitat în contradictoriu cu pârâtele B şi C 18/1991 ca prin hotărârea ce se va pronunţa de instanţa de judecată să se reconstituie dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului teren în suprafaţă de 3004,35 mp situat în ...., în lipsa soluţionării cererii de către Subcomisia Sectorului 1, Cadastru Fond Funciar.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat în esenţă faptul că deţine în posesie fără titlu de proprietate în str. ...., sector 1 o suprafaţă de teren în suprafaţă de 3004,35 mp, aşa cum reiese din planul de situaţie anexat, că acest teren este intravilan arabil.

A arătat că acest teren a fost cumpărat în anul 1974 de la D, decedat la data de 12.12.2011 cu suma de 11.500 lei cu chitanţa sub semnătură privată pe care nu o mai deţine.

A mai arătat reclamantul că potrivit certificatului nr. 2763/27.02.2017 emis de OCPI Bucureşti s-a constatat că amplasamentul din str. ... rezultat în urma raportării coordonatelor existente pe planurile ataşate nu a fost numerotat cadastral.

În continuare, reclamantul a arătat că potrivit adeverinţei emise de Primăria Comunei Grădiştea nr 6575/09.12.2016 la reconstituirea dreptului de proprietate al tatălui reclamantului, numitul E conform titlului de proprietate nr 70101/19.05.2004 a rămas o suprafaţă de 0,32 ha ce nu a fost restituită şi nici nu s-au acordat despăgubiri.

Cererea de chemare în judecată nu a fost întemeiată în drept.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus înscrisuri (f. 3-22, 29-38).

Pârâta B a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei sale de capacitate procesuală de folosinţă, a lipsei sale de calitate procesuală de folosinţă, excepţia tardivităţii formulării cererii,  iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă, pârâta a invocat disp. art. 3 coroborat cu art. 5 din HG 890/2005 potrivit cărora în Bucureşti s-au constituit prin ordin al prefectului subcomisii ale sectoarelor municipiului Bucureşti, care îndeplinesc atribuţiile prev. la art. 5, astfel că pârâta n are calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii formulării cererii, pârâta a arătat că reclamantul a depus la data de 06.03.2017 cererea nr 8591 pentru comisia de reconstituire a dreptului de proprietate prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul pe care îl deţine în posesie în ..., iar prin adresa nr 8591/29.11.2017 i s-a răspuns petentului că termenul pentru depunerea cererilor întemeiate pe disp art. 9 alin 3 din Legea nr. 18/1991 a fost până la data de 21.12.1998, sub sancţiunea decăderii, iar ultimul termen pentru depunerea cererilor în baza Legilor Fondului Funciar a fost până la data de 30.11.2005 conform Legii nr. 247/2005.

A mai arătat pârâta că ulterior reclamantul a mai depus alte 5 adrese, înregistrate la Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti cu nr. 35023/14.09.2017, 46892/29.11.2017, 48187/1112.2017, 18138/0805.2018, 45145/26.10.2018, la care a primit răspunsul nr 35023, 46892, 18138/10.07.2017 şi 45145/12.12.2018.

A arătat că legiuitorul a stabilit un termen limită, de decădere din dreptul de a solicita reconstituirea dreptului, lucru evident dat fiind că în lipsa unui asemenea termen starea de incertitudine a unor relaţii sociale a căror reglementare s-a urmărit s-ar prelungi la nesfârşit.

Pe fond, a arătat pârâta că cererile reclamantului prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului pe care îl deţine în posesie nu se circumscriu dispoziţiilor prevăzute de dispoziţiile speciale în materia fondului funciar, cererea fiind neîntemeiată.

În drept, a invocat art. 205 C.pr.civ., Legea nr. 18/1991, HG nr. 890/2005.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că există dovezi la dosar că are dreptul la retrocedarea suprafeţelor de teren pe care le revendică (titlu de proprietate, adeverinţă de la Primăria Comunei Grădiştea) şi că a primit asigurarea că cererea sa va fi analizată de Subcomisia Sectorului 2, prin răspunsul nr 8591/29.11.2017 i s-a comunicat : „prin urmare, cererea dvs. va fi analizată de către Subcomisia Sectorului 1 pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, conform art. 32 din Legea nr. 165/2013”.

Pârâta a depus la data de 19.04.2019 documentaţia administrativă privind cererea reclamantului (f. 53-70).

Prin încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din 20.06.2019 instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei de capacitate procesuală de folosinţă a pârâtei, B pentru motivele arătate în încheierea de la acel termen.

Deliberând cu prioritate asupra excepţiei lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtei B, excepţia de fond, absolută şi peremptorie, instanţa o reţine ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 12 din Legea nr. 18/1991, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusă de primar.

Potrivit art. 3 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 890/2005, în Municipiul Bucureşti, prin ordin al prefectului se pot organiza subcomisii ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în componenţa prevăzută la art. 2, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 5.

Potrivit art. 5 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 890/2005, comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au următoarele atribuţii principale: lit. a) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu excepţia celor formulate de comune, oraşe sau municipii; lit. h) înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară, precum şi divergenţele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii.

Potrivit art. 6 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 890/2005, comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale : lit. c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora; lit e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare.

Potrivit art. 51 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

Astfel cum dispune art. 27 alin. (6) şi (7) din Regulamentul  privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat din H.G. nr. 890/2005, comisia judeţeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum şi contestaţiile celor care s-au considerat nemulţumiţi de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orăşenească sau municipală. După analizare, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, şi le va transmite prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afişa imediat la sediul consiliului local şi vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestaţii hotărârea comisiei judeţene.

În conformitate cu dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 18/1991, hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

În lumina dispoziţiilor legale precitate, se reţine că cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se soluţionează de către comisiile locale, asupra modului de soluţionare a acestora fiind competente să se pronunţe comisiile judeţene în cadrul contestaţiilor formulate. În acest context, instanţele judecătoreşti pot interveni în procedura de stabilire a dreptului de proprietate privată, prin exercitarea controlului judecătoresc, numai după parcurgerea procedurii prevăzute de lege constând în sesizarea comisiilor locale şi judeţene şi emiterea unor hotărâri de către acestea.

În raport de art. 5 lit . a ) din  5 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 890/2005, revine Subcomisiei Sectorului 1 Bucureşti competenţa legală de a analiza de reconstituire a dreptului de proprietate privată, de a face propuneri Comisiei Municipiului Bucureşti, căreia în temeiul art. 6 lit. e din acelaşi Regulament în revine competenţa de a valida sau invalida propunerile Subcomisiei Sectorului 1 Bucureşti.

Pârâta B constituie o structură funcţională din cadrul primăriei conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale în domeniul pentru care a fost înfiinţată prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 287/18,09,2017, fără ca prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 287/18.09.2017 prin care a fost înfiinţat să se aducă modificări disp. art.  12 din Legea nr. 18/1991

Ca urmare, atribuţii în analizarea şi soluţionarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 are Subcomisia pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar, nu pârâta B, urmând pe cale de consecinţă să admită excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtei B şi să respingă cererea formulată în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Deliberând asupra excepţiei tardivităţii formulării cererii de chemare în judecată, excepţie de procedură, absolută şi peremptorie, instanţa o reţine ca fiind neîntemeiată, motivat de faptul că termenul pentru depunerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul legilor de reparaţie sunt termene de decădere de drept substanţial, nu termene de decădere de drept procesual, astfel că mijlocul prin care se invocă de pârâtă sancţiunea decăderii din dreptul procesual, respectiv excepţia tardivităţii este neîntemeiată, impunându-se a se analiza din perspectiva temeiniciei cererii de chemare în judecată.

Pe fond, instanţa reţine că:

La data de 15.03.21991, numiţii …………, moştenitori ai defunctului E au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 2,99 ha teren arabil cu care defunctul a fost înscris în CAP Grădiştea în anul 1960 (f. 89).

Potrivit Registrului Agricol ţinut la Primăria Comunei Grădiştea (f. 100), autorul reclamantului, E, de profesie agricultor, în anul 1960 folosea efectiv 2,86 ha teren arabil şi 13 ari vii hibrizi, în total o suprafaţă de teren de 2,99 ha.

Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Judeţul Ilfov a emis titlul de proprietate nr. 70101/16.05.2004 pentru suprafaţa de 2 ha şi 8.800 mp prin reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr 169/1997 şi Legii nr. 1/2000, din care 1920 mp arabil şi 482 mp curţi construcţii (f. 31).

 La data de 06.03.2017, reclamantul A formulează cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 3004,35 mp situat în .... (f. 67), înregistrată la Primăria Sectorului 1 Bucureşti sub nr. 8591.

Prin adresa nr. 8591/29112017 (f. 65), Primăria Sectorului 1 Bucureşti emite răspunsul la cererea reclamantului din 06.03.2017, prin care arată că ultimul termen pentru depunerea cererilor în baza Legilor Fondului Funciar a fost până în data de 30.11.2005, respectiv Legea nr. 247/2005, iar pentru Legea nr. 10/2001 termenul de depunere al cererilor a fost până la data de 14.08.2001. S-a mai arătat în acest răspuns că Legea nr. 165/2013 nu prelungeşte termenul de depunere a cererilor în temeiul Legilor fondului funciar , că din verificările efectuate în arhiva Subcomisiei Sectorului 2 privind cererile formulate în temeiul Legilor fondului funciar, a rezultat că nicio cerere nu a fost depusă  de reclamant prin care să solicite reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului situat în ..... S-a mai arătat în adresă că cererea reclamantului urmează a fi analizată de Subcomisia Sectorului 2 pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor conform art. 32 din Legea nr. 165/2013.

În drept, potrivit art. III din Titlul VI privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 din Legea nr. 247/2005, persoanele fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Potrivit art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificări ulterioare, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi foştii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverinţele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înştiinţând despre acest lucru şi persoanele îndreptăţite. Persoanele fizice şi persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 şi de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv. În cazul formelor asociative prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege, aflate în curs de constituire, cererea poate fi formulată de comitetul ad-hoc de iniţiativă.

Instanţa reţine că legiuitorul a stabilit, succesiv, anumite termene de depunere a cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi, conform art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin art. I din O.U.G. nr. 127/2005 şi prin Titlul VI art. I din Legea nr. 247/2005, ultimul termen de depunere a cererilor a fost 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Astfel, prin apariţia Legii nr. 247/2005 s-a dat posibilitatea tuturor persoanelor îndreptăţite să formuleze cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care nu s-au reconstituit în baza Legilor nr. 18/1991, nr. 169/1997 şi nr. 1/2000.

Contrar susţinerilor reclamantului, Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România nu prevede un alt termen de depunere a cererilor menţionate.

Dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 165/2013, la care se face referire în cuprinsul adresei de răspuns nr 8591/29.11.2017 (f. 65) vizează exclusiv situaţia în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile învestite de lege în termenul de decădere în procedura administrativă instituit de 120 de zile, în cauză, nefiind făcută proba de către reclamant a depunerii în termen, respectiv până la data de 30.11.2005 a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra imobilului teren intravilan situat în sector 1, str. ..... 

De altfel, potrivit art. 3 pct. 2 din Legea nr. 165/2013 legiuitorul a şi definit noţiunea de persoană care se consideră îndreptăţită la care face referire art. 32 din Legea nr. 165/2013, ca fiind persoana care a formulat şi a depus, în termen legal, la entităţile învestite de lege cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1, care nu au fost soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Împrejurarea că la data de 15.03.1991 s-a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unui teren arabil în suprafaţă de 2,99 ha cu care defunctul E a fost înscris în CAP Grădiştea în anul 1960 nu realizează condiţia legii de a se fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul prezentei cauze, între cele două suprafeţe de teren nefiind nicio legătură de fapt şi nici juridică, iar obiectul cererii de reconstituire din 1991 formându-l exclusiv teren arabil extravilan situat în circumscripţia teritorial-administrativă a Comunei Grădiştea adus în Cooperativa de Producţie în 1964, cerere care nu viza şi suprafaţa de teren din sectorul 1.

Instanţa ia act că reclamantul a formulat şi înregistrat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului agricol intravilan situat în str. ...., deţinut de autorul său, la data 06.03.2017 (f. 67), cerere înregistrată la Primăria Sectorului 1 Bucureşti sub nr 8591, după împlinirea termenului prevăzut de art. 33 din Legea 1/2000, astfel cum a fost modificat.

Din interpretarea corelativă a prevederilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 şi ale art. 33 din Legea 1/2000, dar şi din finalitatea Legii nr. 18/1991, reiese că termenul în care puteau fi depuse cererile sus-menţionate are natura juridică a unui termen de decădere de drept substanţial, astfel cum s-a reţinut anterior.  Termenele imperative de decădere de drept material, care au început să curgă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, nu sunt susceptibile de întrerupere ori suspendare, curgând încontinuu. Împlinirea lor, fără ca titularul dreptului să îl valorifice, are ca efect stingerea dreptului, fără a exista posibilitatea de a se dispune repunerea în termen, câtă vreme legea nu prevede dreptul la repunerea în termen într-o astfel de situaţie. Efectul decăderii îl constituie stingerea dreptului subiectiv civil de reconstituire a dreptului de proprietate privată. Astfel, prin împlinirea termenului prevăzut de art. 33 din Legea 1/2000, astfel cum a fost modificat, reclamantul a pierdut însuşi dreptul de a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor deţinute de autorii săi.

Întrucât în activul patrimonial al reclamantului nu se mai regăseşte dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate privată, reclamantul nu mai are calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituire în sensul Legii nr. 18/1991.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge cererea de reconstituire, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtei B.

Respinge cererea formulată în contradictoriu cu această pârâta B, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge excepţia tardivităţii formulării cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Respinge cerere de chemare în judecată formulată de reclamantul A, având CNP ….., cu domiciliul în ….., în contradictoriu cu C, cu sediul în ……, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 21.08.2019.

PREŞEDINTEGREFIER

Domenii speta

Spete similare