Ordonanță președințială

Prin formularul de cerere înregistrat pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 01.09.2016 reclamantul LD a formulat cerere de ordonanţă preşedenţ1ală în contradictoriu cu pârâţii PM- şi MM, Auto¬ritatea tutelară din cadrul Primăriei Comarnic, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se stabilească domiciliul minorului MM născut la data de 8 mai 2008, la domiciliul său situat în oraşul ... ... jud. ..., până la soluţionarea fondului în dosarul nr......

În motivarea cererii reclamantul arată că este prieten cu părinţii minorului şi de la vârsta de 1 an şi jumătate copilul rămânea peste noapte la el, aproape în fiecare week-end, iar de la vârsta de 4 ani, adică de cea 4ani de zile a locuit permanent la domi¬ciliul său, cu el şi prietena sa, ....

Mai arată reclamantul că prin procura autentificată sub nr. 1281/12august 2015 ambii părinţi ai minorului l-au abili¬tat să-i reprezinte în raporturile minorului cu 2 instituţii de învăţământ şi I.J.P Prahova în vederea obţinerii paşaportului individual al copilului, amândoi fiind plecaţi din ţară, tatăl în Cipru şi mama în Germania.

Susţine reclamantul că la jumătatea lunii iulie pârâta a venit la domiciliul său împreună cu un bărbat pe care nu-l cunoştea, aflând că este cetăţean ger¬man şi că se numeşte ...., şi i-a cerut să ia minorul la domiciliul ei. Pentru că era târziu, au plecat în seara aceea fără copil, dar a doua zi personal s-a deplasat la locuinţa acesteia şi i-a dus minorul.

Menţionează reclamantul că l-a surprins foarte tare atitudinea pârâtei, în sensul că după ce i-a înapoiat copilul, aceasta nu i-a mai permis reclamantului nici un contact cu minorul, încercând să-1 înde¬părteze de reclamant.

Precizează că în perioada în care minorul s-a aflat la el s-a ocupat permanent de copil, contribuind la cheltuielile de creştere, îngrijire şi educare ale acestuia, fără să le ceară părinţilor bani pentru cheltuielile şi serviciile făcute.

În ultimii 3 ani copilul, deşi a avut domiciliul stabilit la mama sa, a locuit zi şi noapte la el, îl ducea la grădiniţă, apoi la şcoală, la Clubul copiilor pentru a studia limba engleză şi informatica, la Casa de cultură din Breaza unde a studiat canto şi dans sportiv, a participat atât ia grădiniţă, cât şi la şcoală la toate serbările, şedinţele cu părinţii etc.

Susţine că minorul are rezultate foarte bune fiind primul din clasă.

Mai învederează reclamantul că pe rolul instanţei de judecată se află dosarul nr...., cu termen la data de ..., prin care tatăl minorului ... a solicitat schimbarea domiciliului minorului la domiciliul mamei sale, bunica paternă, ....

Mai arată reclamantul că în data de 30 august 2016, în timp ce a ieşit din sediul B.R.D din oraşul Comarnic, i-a apărut în faţă minorul însoţit de mama lui. Copilul a aler-gat imediat în braţele reclamantului, a început să plângă şi să-i ceară să-l ia acasă şi, printre lacrimi, i-a reproşat că şi-a schimbat numărul de telefon şi că nu a mai putut să comunice cu el, deoarece l-a sunat tot timpul şi nu i-a răspuns, condiţii în care i-a spus copilului că are acelaşi număr de telefon, dar că ma¬ma sa i-a restricţionat accesul la numărul de telefon. Susţine că minorul a insistat să-l ia urgent de la domiciliul mamei sale şi că nu doreşte să stea cu mama lui, precizând că nu ar fi formulat această cerere dacă nu s-ar fi întâmplat cele de mai sus şi dacă nu ar fi fost încredinţat de suferinţele psihice şi probabil şi fizice prin care trece minorul.

Condiţiile de viaţă pe care le-a asigurat minorului până în prezent com¬parativ cu cele din locuinţa mamei sale sunt mult mai bune, astfel că, în opinia sa, minorul trebuie obişnuit cu ideea că va avea condiţii mai puţin bune ca la reclamant, (toaletă în grădină etc) şi nu să fie smuls şi ţinut izolat atât de reclamant, cât şi de tatăl său, care, deşi a stat 3 săptămâni în ţară, în concediu şi deşi i-a lăsat pârâtei bani pentru întreţinerea minorului, aceasta nu i-a permis să aibă legă¬turi personale cu minorul.

Mai arată reclamantul că minorul urmează să înceapă şcoala şi consideră că este în interesul acestuia (văzând şi trauma încercată de minor din cauza ruperii fără nici un fel de pregătire din locuinţa sa, de lângă tot ce-l înconjura zilnic pe copil) ca până la soluţionarea fondului, copilul să locuiască în domiciliul obişnuit şi cunoscut acestuia şi care pentru el reprezintă casa părintească.

De asemenea, învederează că locuinţa în care se află minorul cu reclamanta, la bunica maternă se poate prăbuşi în orice moment deoarece este fisurată şi are o înclinaţie de cca.20% spre vale.

Reclamanta de când a luat minorul la ea, acesta nu a mai luat parte la nici o activitate extraşcolară din cele la care participa până acum.

Recunoaşte reclamantul că pârâta a dorit să ia copilul la mare anul acesta la începutul lunii iulie şi nu i l-a dat, pentru că tatăl copilului, care era la lucru în Cipru, i-a interzis categoric acest lucru, relatându-i că a avut un vis cu câteva zile înainte, în care l-a visat pe băiat cu nisip în urechi şi în nas şi cu pietricele în slip, lucru care i-a creat şi lui o stare de temere, mai ales pentru că pârâta a mai avut un alt copil, Petre-Gabriel, care a murit înecat în mare anul trecut cam în aceeaşi perioadă şi pentru că a venit şi cu un bărbat necunoscut şi nu ştia unde îl duce, în ce anturaj. Din acest motiv, pârâta s-a supărat pe el şi a cerut să-i dea copilul, ceea ce a şi făcut.

Mai precizează reclamantul că în litigiul prin care urmează să se soluţioneze fondul nu a formu¬lat nici o cerere de intervenţie, prin care să se stabilească domiciliul minorului la el, având numai calitatea de martor, însă doreşte, în interesul minorului, să rămână copilul la domiciliul său până la soluţionarea fondului pentru a nu-i afecta sănătatea, rezultatele şcolare, echilibrul psiho-emoţional prin schimbarea brusca a domiciliului, în general a modului cotidian de viaţa.

În drept:art.996 şi urm. Cpr.civ.

Pârâta PM a formulat întâmpinare la cererea de ordonanţa preşedinţiala, prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanţa preşedinţiala, in principal, ca inadmisibila si, in subsidiar, ca neîntemeiata; cu cheltuieli de judecata

Relativ la inadmisibilitatea cererii se arată de pârâtă că în raport de condiţiile de admisibilitate pe care trebuie sa le îndeplinească cererea de ordonanţa preşedinţiala, astfel cum sunt prevăzute in disp. art 996 C.pr. civila, instanţa va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Reclamantul nu arata care este dreptul sau care trebuie păstrat prin ordonarea acestei masuri. De unde rezida urgenta unei astfel de masuri in condiţiile in care minorul se afla cu mama sa, la domiciliul acesteia, domiciliu la care a fost stabilita locuinţa minorului, in mediul in care si-a petrecut copilăria si alături de bunica materna.

Se mai arată că reclamantul invoca măsura urgenţei in raport de un eveniment petrecut la data de 30.08.2016, data la care, reclamantul a agresat-o pe strada, i-a adresat injurii in prezenta minorului, cu intenţia de a-1 deruta pe minor si de a o pune pe pârâtă intr-o lumina nefavorabila. In urma acestui incident a intervenit Politia or. Comarnic, existând in prezent o plângere împotriva reclamantului înregistrata sub nr. 896603/2016.

Se mai arată că reclamantul solicita stabilirea locuinţei minorului la domiciliul sau pana la soluţionarea dosarului nr. 1250/310/2016, al cărui obiect il constituie suplinirea acordului tatălui minorului pentru ca minorul sa poată iesi din tara împreuna cu mama sa, iar prin cererea reconvenţionala formulata de paratul MM, acesta a solicitat stabilirea locuinţei minorului la domiciliul mamei sale. Nu exista o cerere distincta a reclamantului LD, prin care acesta sa solicite in fond stabilirea locuinţei minorului la domiciliul sau .

Apreciază pârâta că cererea reclamantului nu îndeplineşte cerinţa vremelniciei in sensul că nu face dovada existenţei unei acţiuni de drept comun care să pună în discuţie aceleaşi obiective ca şi ordonanţa preşedinţială şi de a cărei soluţionare depinde limita maximă de aplicabilitate a efectelor ordonanţei preşedinţiale.

Cu privire la netemeinicia cererii reclamantului, pârâta arată ca a fost căsătorita cu numitul MM, iar prin certificatul de divorţ nr. ... încheiat la ... căsătoria a fost desfăcuta prin acordul lor de voinţa.

Prin convenţia încheiata in procedura divorţului cu copii minori, autentificata sub nr. 1619/23.09.2013 la BNP ..., foştii soţi au fost de acord asupra stabilirii locuinţei minorului MM-Cristian, ns. la data de 8 mai 2008 rezultat din căsătorie, la domiciliul pârâtei, in oraşul Comarnic, str. Şipotului nr. 9 jud. Prahova.

Dupa divorţ, fostul său soţ, MM, s-a reîntors in Cipru, unde lucra inca din anul 2007, iar pârâta a rămas împreuna cu minorul la domiciliul său, unde a fost îngrijit exemplar, fiind ajutata si de către bunica materna.

In anul 2015, pârâta arată că a găsit un loc de munca in Germania si a considerat ca pentru a-i putea asigura minorului condiţii mult mai bune de creştere si dezvoltare este bine sa plece pentru o perioada de timp de un an sau doi, motivaţia fiind determinata si de împrejurarea ca fostul soţ nu mai trimitea pensia de întreţinere de 200 euro la care se obligase printr-o alta convenţie notariala.

In sprijinul susţinerii de mai sus, sta faptul ca a formulat in anul 2014 plângere penala împotriva fostului soţ MM, înregistrata sub nr. 880/P/2014 pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, plângere pe care ulterior a retras-o la rugăminţile si promisiunile acestuia.

Se mai arată că în timpul căsătoriei, soţii au legat o relaţie de prietenie cu numitul LD - relaţie pe care acum o regretă - care in timp a devenit foarte strânsa, fiind bazata pe încredere si respect reciproc. Vizitele reciproce erau dese, astfel incat minorul s-a împrietenit cu familia numitului LD.

Reclamantul era foarte ataşat de minor, le făcea vizite destul de dese atat in timpul săptămânii, cat si in weekend, când, uneori, cu acordul lor, al părinţilor, minorul efectua si vizite la reşedinţa acestuia din or. Breaza.

Întrucât autoritatea părinteasca se exercita in comun cu fostul soţ, au decis împreuna ca in perioada in care pârâta nu se află in ţară minorul sa locuiască la familia Lupu, date fiind insistenţele reclamantului LD, precum si dorinţa expresa a minorului de a locui la familia acestuia in oraşul Breaza. De asemenea, aceasta decizie a fost determinate si de împrejurarea ca fratele mai mare al minorului decedase de curând si a vrut ca atmosfera dureroasa din casa sa nu îl afecteze pe minor.

Precizează pârâta că în luna august 2015 l-a împuternicit pe reclamant prin procura autentificata sub nr. 1281/12.08.2015 BNP ..., ca in numele lor si pentru ei sa reprezinte interesele minorului in raporturile cu Liceul " Simion Stolnicul"- Comarnic, sa întreprindă demersuri in vederea obţinerii paşaportului minorului si sa înscrie minorul la cursurile Scolii Populare de Arta din Mun. Ploieşti.

Pârâta arată că în perioada de un an cat minorul a locuit in or. Breaza la familia Lupu, a trimis prin intermediul mai multor persoane, lunar sume de bani aferente întreţinerii minorului si chiar peste necesităţile acestuia, suna aproape zilnic minorul, insa i se spunea ca acesta se afla aproape tot timpul in faţa calculatorului, astfel incat i-a solicitat reclamantului sa-i deschisa un cont de facebook pentru a comunica mai uşor.

Dupa un timp a observat ca nu mai putea comunica cu minorul, întrucât nu era disponibil telefonic, iar contul de facebook era restricţionat, cel care îi scria mesaje fiind LD.

De asemenea, numitul LD lua decizii in ceea ce-1 priveşte pe minor fara a le cere acordul părinţilor acestuia, solicitându-le diverse sume de bani pentru a cumpăra instrumente muzicale pentru copil, pentru a-l înscrie la diferite cursuri, mai puţin la cele pentru care fusese împuternicit.

Pârâta precizează că în data de 2 iulie 2016 a revenit in tara si s-a dus direct la minor, dupa ce in prealabil a luat legătura cu LD si l-a anunţat ca se prezintă la minor si vrea ca împreuna sa meargă la mare.

Spre stupoarea sa, numitul LD i-a interzis accesul in domiciliul sau si i-a comunicat ca minorul nu doreşte sa meargă cu pârâta la mare si nici sa stea cu ea. Ulterior, a reuşit sa comunice telefonic cu minorul care i-a relatat ca dorea sa o vadă si sa meargă la mare împreuna cu pârâta, insa LD 1-a ameninţat ca daca merge cu ea, atunci il părăseşte.

In zilele următoare l-a convins pe reclamant sa-i încredinţeze minorul, pentru o scurta vizita la domiciliul său, iar după mai multe discuţii si ameninţări a fost de acord ca minorul sa o viziteze, numai in schimbul promisiunii de a readuce minorul la domiciliul sau. Minorul a mers împreuna cu pârâta si a rămas la domiciliul său, unde se afla si in prezent.

Susţine pârâta că, deşi şi-a stabilit reşedinţa in Germania, in data de 2 iulie 2016 a revenit in tara si a renunţat la contractul de munca pe care il avea valabil încheiat pana in anul 2017, pentru a fi alături de minor si a-i asigura afecţiunea si condiţiile necesare unei bune dezvoltări fizice si intelectuale,

A constatat ca in perioada de un an in care minorul a locuit reclamant, acesta din urma 1-a influenţat sistematic pe minor, încercând sa il îndepărteze de pârâtă, oferindu-i bunuri costisitoare, i-a cumpărat fara acordul ei un ATV etc, il recomanda pe minor pe strada ca fiind fiul sau, a încercat sa il determine să o desconsidere, afectând in acest fel voinţa minorului, care este la o vârsta frageda, poate fi uşor manipulat si i se pot inocula lucruri neadevărate care sa il îndepărteze de pârâtă. De asemenea, a aflat de la minor ca in timpul excursiei in Germania cu LD, acesta din urma 1-a îmbrăcat cu o geaca dintr-un magazin, fara a o plăti.

Pârâta învederează că susţinerea reclamantului în sensul ca minorul a locuit timp de patru ani permanent la domiciliul sau, este neadevărată si este susţinută prin simplele declaraţii extrajudiciare luate de la anumite persoane pe care nu le cunoaşte. Aspectul nereal al acestei observaţii rezulta si din faptul ca i-a fost data procura reclamantului in anul 2015, de unde rezulta ca pana la acel moment minorul a fost in permanenta cu pârâta, ea fiind cea care il înscria la scoală, se interesa de situaţia şcolara etc. Mai arată pârâta ca reclamantul i-a solicitat sa-i lase doua coli de hârtie semnate in alb, motivând ca acestea ar putea fi necesare pentru minor, iar acum îşi pune anumite semne de întrebare cu privire la adevăratele intenţii ale reclamantului.

Învederează pârâta ca atitudinea reclamantului cu privire la refuzul de a-1 lăsa pe minor sa vina la domiciliul său face obiectul plângerii penale aflate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, iar procura autentificata sub nr. ... a fost revocată (filele 91-96).

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei PM, prin care a învederat următoarele:

- temeiul legal al cererii de chemare în jude¬cată din art.996 şi urm.Cpr.dv în art. 997 şi urm. C.pr.civ.

- cu privire la inadmisibilitatea cererii invocate de pârâtă arată că, într-adevăr, după evenimentul petrecut în data de 30.08.2016, în care pârâta l-a agresat pe el şi nu invers, precum şi din modul în care disperat minorul a început să plângă şi să-l roage să-l ia acasă, a considerat că, în interesul minorului este ca acesta să revină în domiciliul în care a fost crescut, îngrijit şi educat şi pe care chiar pârâta aşa cum rezultă din sms-urile dintre aceasta şi tatăl minorului îl recomandă, înainte de a interveni ruptura dintre ei, ca fiind cel mai bun pen¬tru dezvoltarea minorului.

În locuinţa mamei minorul este ţinut fără voia sa, izolat complet, atât de tatăl său, cât şi de reclamant.

Menţionează reclamantul faptul că, prin schimbările în viaţa copilului, realizate de mamă (doar în urma unor ambiţii infantile alimentate de prietenul acesteia din Germania şi de refuzul său şi al pârâtului de a le da minorul la mare) este afectat dreptul la sănătate/integritate fizică şi psihică şi se produce cu siguranţă o alterare a tuturor componentelor care definesc viaţa de zi cu zi a minorului, deci nivelul de trai al acestuia. Nu are baie, toaletă în casă, trebuie să meargă de la şcoală până acasă peste 4 km. pe jos zilnic etc., (în paranteză arată că aproape toate bunurile existente şi în locuinţa mamei sunt achiziţionate de el cu banii săi pentru că a vrut nu numai ca minorul să se bucure de nişte condiţii excelente în domiciliul său, dar şi acesteia a dorit să-i facă viaţa mai uşoară şi mai plăcută).

Precizează că pârâta fumează foarte mult în aceeaşi cameră cu minorul, fapt de care era nemulţumit şi celălalt fiu al acesteia, punându-i în opinia sa, în pe¬ricol sănătatea copilului.

Mai arată pârâta că "nu există o cerere distinctă a reclamantului LD prin care acesta să solicite în fond stabilirea locuinţei minorului la domiciliul său". Potrivit art.997alin.4 Cpr.civ., ordonanţa poate fi dată chiar şi atunci când există judecată asupra fondului. Per a contrario, ordonanţa poate fi dată cu atât mai mult când nu există judecată asupra fondului. Din modul de regle¬mentare rezultă că regula o constituie situaţia în care nu există judecată asupra fondului, iar excepţia când există judecată asupra fondului. Aceasta înseamnă că şi dacă nu exista o judecată asupra fondului, cererea de ordonanţă putea fi promovată de către reclamant. Că nu are la acest moment o cerere de inter¬venţie asupra fondului este adevărat; asta nu înseamnă că nu o poate introduce până la încheierea dezbaterilor asupra fondului, aşa cum prevede art.62 C. pr.civ.

În ceea ce priveşte vremelnicia, legiuitorul are în vedere caracterul provi¬zoriu al măsurii (pe care a solicitat-o până la soluţionarea fondului) alegaţiunile pârâtei neavând nici o legătură cu această condiţie de admisibilitate.

- Cu privire la netemeinicie, menţionează următoarele:

Prima dată reclamanta a plecat în Germania în anul 2014, la data de 4 aprilie, la familia ...., Germania cu firma .... Nord, situată pe Nurbergher str.nr.2 din Nurenberg. După 3 luni a revenit în ţară cu Viorel din Oradea, la care a stat o săptămână la întoarcerea în ţară şi apoi a venit şi la copil, care se afla la domiciliul său şi nu al bunicii mater¬ne. La începutul lunii septembrie 2014, a plecat din nou în Germania la Frankfurt pentru a îngriji de o bătrână. Peste aproximativ 6-8 luni a revenit în ţară cu autocarul de la firma "Pletl”, iar în Câmpina, din benzinăria Petrom unde opreşte autocarul a preluat-o împreună cu minorul şi cu LS şi a dus-o acasă. După 2 săptămâni reclamanta a plecat din nou în Germania şi a revenit în ţară la decesul fiului ei, PG (zis Puiu).

În toate aceste pe¬rioade scurte de timp în care reclamanta a stat acasă, minorul nu a dormit nici o noapte cu mama lui (si pentru că minorul nu a dorit), aceasta afirmând că "la Doruleţul tău acasă îţi este cel mai bine şi nu vreau să te deranjez din cuibuleţul tău."( A se vedea în acest sens şi sms-urile dintre pârâţi). Dacă nu era nevoită să vină la parastasul de un an al lui Puiu, probabil că reclamanta ar fi fost şi în prezent în Germania.

Se mai afirmă că tatăl copilului a trimis bani în ţară, aşa cum rezultă din înscrisurile în probaţiune. Reclamanta nu avea nici un venit în acea perioadă şi pentru că pârâtul întârziase câteva zile( a trimis mai mult în luna următoare) a şi promovat plân¬gerea pentru abandon.

În ceea ce priveşte perioada la care se referă pârâta în întâmpinare că minorul ar fi locuit la Breaza la domiciliul său, numai după ce s-a întâmplat ac¬cidentul cu celălalt fiu, susţine că nu este adevărat, minorul locuind la el cu mult timp înainte, chiar din perioada anterioară divorţului.

Sumele de bani pe care pretinde pârâta că le-a trimis minorului reprezintă o datorie de 1000 de euro a acesteia către pârât, sumă de bani cu care acesta a ajutat-o la decesul fiului său Puiu şi pe care a restituit-o în rate dându-i minorului în locul tatălui său aceste sume de bani fragmentat, deoarece i-a spus reclamantului că nu are cum să-i restituie toţi banii o dată şi atunci s-au înţeles astfel. ( a se vedea suma de 1000 de euro trimisă de pârât fostei sale soţii, prin Western Union la data de ... cu ocazia acelui trist eveniment.)

Pârâta nu suna zilnic la telefon, suna doar când îşi aducea aminte, mai mult dacă o suna el, îi trimitea mesaje că nu poate vorbi ,că are telefonul sus¬pendat pentru neplată. Referitor la facebook, contul l-a făcut pentru copil care ştia parola, pentru că avea acolo multe joculeţe pentru vârsta lui şi nu pentru ea; copilul era cel ce nu vroia să vorbească la telefon cu mama lui, tot aşa proceda şi cu tatăl său, nu pentru vreun resentiment anume, ci pentru că aşa este felul lui. Cât priveşte contul facebook susţine că pârâta l-a închis deşi este ilegal şi nu el. Când a luat minorul la ea, i-a cerut parola, minorul i-a spus-o şi a închis contul. Totodată, a şters peste 200 de postări în care era minorul în diferite ipostaze şi locaţii.

Se mai afirmă de reclamant că atunci când lua deciziile, întotdeauna avea în vedere interesul minorului. A achiziţionat orga muzicală cu acordul ambilor părinţi, care i-au trimis amândoi bani pentru a achiziţiona un instrument mai performant, deoarece copilul studia acest instrument de aproximativ 2 ani de zile pe o orgă mai puţin performantă cumpărată de reclamant. Referitor la înscrierea la diferite cursuri, mama trebuia să-şi manifeste nemulţumirea atunci şi nu acum după 2 ani după ce s-a mândrit cu copilul, care a participat la multe spectacole în Comarnic, Breaza, Buşteni şi care în prezent a abandonat totul pentru nişte simple ambiţii ale ei.

Se mai arată că în 2 iulie 2016 reclamanta a revenit în ţară, dar mai întâi a stat la Sibiu vreo 3 zile (la sora lui Iohann Theil şi apoi a ajuns la Comarnic a patra zi în jurul orelor 10, când l-a sunat, i-a spus că este în Comarnic, că vrea să mănânce ciorbă de burtă şi să se întâlnească seara la restaurant. Mai normal era să viziteze copilul întâi şi nu restaurantul. Seara s-au întâlnit cu toţii la terasa "Regali". În opinia reclamantului în alte locuri trebuia să te întâlneşti cu un copil de 8 ani şi jumătate, după un an de zile şi nu într-o terasă unde se fumează şi se consumă alcool. Din spusele copilului a înţeles că atunci când era mai mititel a mai fost cu mama sa acolo, chipurile, pentru a juca biliard.

Când i-a dus minorul mamei nu a insistat să-l ia acasă, ci copilul i-a cerut să vin să-l ia şi a hotărât să-l sune la ora la care va dori să se reîn¬toarcă acasă. Nu l-a mai sunat de atunci pentru că reclamanta i-a restricţionat numărul de telefon şi oricât l-a sunat acesta nu l-a mai găsit. Mai mult, i-a spus că reclamantul s-a mutat la Bucureşti şi că din cauza aceasta l-a dus la pârâtă şi că a vrut să scape de el.

Din sms-urile trimise între soţi (cele din iunie şi iulie până a intervenit inci¬dentul cu plecarea la mare a minorului) nu rezultă că reclamanta s-a întors în ţară pentru „a fi alături de minor şi a-i asigura afecţiunea şi condiţiile necesare unei bune dezvoltări fizice şi intelectuale”, ci rezultă că a venit în ţară pentru parastasul de l an al lui Puiu, urmând ca să-şi reînnoiască procura pentru încă un an şi apoi să se întoarcă în Germania. Dar pentru că nici minorul nu a vrut să-şi însoţească mama cu concubinul la mare şi pentru că nici el şi nici tatăl său nu au fost de acord, s-au deteriorat atât relaţiile dintre reclamant şi pârâtă ,dar şi între reclamant şi copil.

Cu privire la ATV precizează că pârâta l-a văzut la vecinul din faţa casei lor, i-a spus acestuia că ar dori să-l cumpere pentru minor şi atunci el l-a cumpărat. După ce l-a reparat, i-a montat un dispozitiv ca să nu prindă viteză şi apoi l-a învăţat pe băiat să meargă pe el, dar numai în prezenţa sa. Reclamanta s-a bucurat de acest lucru timp de câţiva ani, l-a filmat pe minor şi l-a postat pe facebook, a fost totul în regulă, iar acum nu-i mai convine. Cât despre geaca copilului, aceasta i-a făcut-o minorului cadou şi nu i-a spus cât costă, glu¬mind pur şi simplu cu el (filele 138-139).

La rândul său, pârâtul MM a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea cererii de ordonanţa preşedinţiala formulata de reclamantul LD.

În motivare se solicită respingerea inadmisibilităţii cererii, precizându-se că urgenţa cauzei este perceputa întotdeauna in cauzele care vizează minorii si, de principiu, nu trebuie dovedita, insa ea exista, tocmai datorita comportamentului destul de neadecvat al mamei in raport de copil.

Se susţine că pârâta a luat in mod brutal copilul din mediul in care era obişnuit sa trăiască in mod civilizat si înconjurat de tandreţe si 1-a dus intr-un loc in care copilul nu mai este obişnuit sa trăiască si in care conştientizează ca nu îi este la fel de bine.

In condiţiile in care se pune in discuţie buna dezvoltare mentala si fizica a unui minor, urgenţa este evidenta.

Se afirma la aceeaşi apărare a inadmisibilităţii ca prezenta cerere de ordonanţa preşedinţiala nu are "aceleaşi obiective" ca si acţiunea de drept comun, în condiţiile în care pârâtul consideră că nici nu are cum sa aiba acelaşi obiect cererea de ordonanţa cu acţiunea de drept comun, întrucât una din condiţiile de admisibilitate a unei cereri de ordonanţa preşedinţiala este tocmai neprejudecarea fondului; or, daca ele ar coincide ar invoca inadmisibilitatea pe acest aspect.

In condiţiile in care pana la acest moment, cu acordul paratei, copilul a locuit la reclamant, asa cum ea însăşi precizează, cel puţin un an de zile, cererea apare ca absolut admisibila.

Afirmaţiile reclamantului cu privire la legăturile strânse pe care le-a avut cu minorul, sunt absolut reale.

Atat el, cat si mama copilului au fost de acord ca minorul sa meargă des si foarte des in casa reclamantului, pentru ca in ultimii trei ani sa locuiască efectiv la acesta, fiind crescut si întreţinut de către acesta.

Pârâtul arată că este real ca la divorţ a fost stabilita locuinţa minorului la mama acestuia, insa a fost o înţelegere scriptica pentru ca nu aveau cum sa stabilească locuinţa minorului la reclamant, dar in realitate minorul a locuit la reclamant.

Exista o puternica legătura de afecţiune intre reclamant si minor, motiv pentru care parata a fost de acord sa-1 împuternicească pe reclamant si nu o alta persoana din familia ei pentru a se îngriji de minor in perioada in care a fost plecata.

Pârâtul precizează că şi el şi-a manifestat acordul ca minorul sa rămana la reclamant, tocmai prin prisma faptului ca tot ceea ce nu i-au putut oferi ei ca părinţi si, in special, parata ca mama, i-a oferit reclamantul, necondiţionat.

Învederează pârâtul că a solicitat intr-o acţiune separata modificarea locuinţei minorului prin prisma dezinteresului manifestat de mama faţă de copil, a posibilităţii punerii in pericol a integrităţii si sănătăţii copilului datorata neglijentei faţă de el, urmare a deselor aventuri cu diverşi bărbaţi.

Copilul, cat a fost in îngrijirea si îndrumarea reclamantului a avut o dezvoltare fizica si mentala ireproşabila, condiţii in care mama nu ar putea sa le ofere copilului si de aceea a optat ca minorul sa rămână în mediul in care si-a petrecut copilăria, adică la reclamant, nu la bunica materna.

Consideră pârâtul ca, pentru binele si in interesul copilului, pana la soluţionarea definitiva a fondului, trebuie sa rămână in domiciliul reclamantului (filele 135-137).

Excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială, excepţie ce vizează chiar fondul acestei cereri, se va face de instanţă prin raportare la întregul material probator administrat în cauză, cu privire la care instanţa a reţinut următoarele:

Din relaţiile de căsătorie ale pârâţilor PM şi MM s-a născut la data de 08 mai 2008 minorul MM.

La data de ...3 cei doi soţi pârâţi au divorţat, căsătoria fiind desfăcută prin acordul lor notarial, potrivit certificatului de divorţ nr. 10549/23.09.2013 eliberat de BNP ... din Comarnic (fila 33).

Prin convenţia încheiata in procedura divorţului cu copii minori, autentificata sub nr. 1619/23.09.2013 de BNP Onea Lucia-Comarnic, foştii soţi au fost de acord asupra stabilirii locuinţei minorului MM-Cristian, rezultat din căsătorie, la domiciliul pârâtei PM, in oraşul ... (filele 34-35).

Încă înainte de naşterea minorului, tatăl acestuia, pârâtul MM a fost plecat la muncă în străinătate, în Cipru, de unde venea, de regulă, în ţară de 2 ori pe an, câte două-trei săptămâni, perioadă în care lua legătura cu minorul la locuinţa mamei copilului, unde stătea câte 2-3 ore, astfel cum menţionează martora Berteanu Elena (filele 150-151), vecină gard în gard cu locuinţa mamei copilului.

De altfel, în Cipru pârâtul şi-a întemeiat o nouă familie, din care s-a născut un alt copil.

Pe fondul absenţei figurii parentale, reclamantul LD (care avusese o relaţie personală cu sora pârâtului MM) s-a apropiat de minor, pe care-l solicita deseori pentru a-i fi lăsat în grijă, la sfârşit de săptămână, uneori şi peste noapte.

După plecarea în cursul anului 2015 şi a mamei minorului, pârâta PM, la muncă în Germania, minorul MM Cristian a fost lăsat în grija cotidiană a reclamantului LD, minorul locuind împreună cu reclamantul, în permanenţă, la locuinţa acestuia din or. ..., str. ... jud. Prahova.

La începutul lunii iulie 2016, când mama copilului a revenit în ţară şi s-a deplasat la domiciliul reclamantului din or. Breaza, acesta a refuzat să-i permită copilului să o însoţească într-o scurtă vacanţă pe litoral, reproşându-i că îi arde de distracţie, deşi i-a murit un alt copil, major, că nu-l duce pe copil la doctor, deşi reclamantul îi spusese că îi făcuse programare copilului în luna august, că i-a crescut copilul, astfel cum declară martora Mitroi Ioana Luminiţa (filele 156-160), naşa de botez a copilului, care a asistat personal la această discuţie telefonică purtată între reclamant şi mama băiatului.

Ulterior, pârâtul a justificat această conduită prin faptul că i-ar fi interzis tatăl copilului, pârâtul MM, să-l lase la mare, întrucât îl visase urât pe copil şi astfel se temea de vreo nenorocire.

Aceeaşi martoră declară însă că tatăl copilului nu avea nicio treabă cu acesta, întrucât nu a avut niciodată grijă de el, ci doar îi trimitea pensia de întreţinere atunci când pârâta în mai presa.

După ce l-a convins pe reclamant să-i înapoieze copilul, pârâta l-a păstrat, locuind în prezent în casa mamei sale din or. Comarnic, împreună cu minorul, l-a înscris la o altă şcoală aflată în imediată apropriere de locuinţă, de circa 10 minute de mers pe jos, astfel cum a menţionat şi copilul, audiat fiind în camera de consiliu, iar reclamantului i-a fost interzis contactul cu minorul, după ce descoperise că reclamantul începuse să-i limiteze mamei accesul la copil, în timpul în care aceasta a fost plecată la muncă în Germania, în sensul restricţionării apelurilor, a contactului pe reţeaua de socializare Facebook, deşi acest cont i-a fost deschis copilului tocmai pentru a facilita comunicarea dintre cei doi, că a provocat un incident în centrul oraşului Comarnic, în timpul unei întâlniri întâmplătoare între cei trei, când reclamantul a intervenit în forţă, înfigându-şi mâna în braţul copilului şi spunând că va merge cu el, circumstanţe în care copilul a început să ţipe şi să plângă.

Ulterior a intervenit chiar Poliţia or. Comarnic pentru a aplana acest conflict, astfel cum rezultă din depoziţia martorei Mitroi Ioana Luminiţa, care a fost martor ocular la întregul incident, petrecut în faţa magazinului Vodafone din Comarnic, unde martora este angajată.

Potrivit art.996 alin.1 Cod proc.civilă, „instanţa de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenţa de drept, va putea sa ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Dispoziţiile art.996 Cod proc.civilă reglementează o procedură specială pentru admisibilitatea căreia trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii, şi anume: aparenţa dreptului, caracterul provizoriu al măsurii, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului dreptului.

Pe calea ordonanţei preşedinţiale se pot lua doar măsuri provizorii, vremelnice, grabnice, necesare pentru păstrarea unui drept sau pentru prevenirea unei pagube iminente care nu poate fi înlăturată în alt mod.

Prin prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială, reclamantul LD a solicitat stabilirea locuinţei minorului MM Cristian, născut la data de 08 mai 2008, la domiciliul său situat în or. Breaza.

Instanţa reţine că potrivit disp. art.2 alin.4. din Legea 272/2007, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Stabilirea locuinţei copiilor minori, atât vremelnică, cât şi cea definitivă este guvernată de principiul ocrotirii interesului superior al copilului, potrivit art. 400 din Codul civil.

Mai mult, stabilirea locuinţei minorului se face, de regulă, la unul dintre părinţi, la care minorul locuieşte în mod statornic, şi doar în mod excepţional, şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, astfel cum dispune art. 400 alin.3 Cod civil, dispoziţie legală aplicată prin analogie nu doar în caz de divorţ, ci şi ori de câte ori se pune problema stabilirii locuinţei copilului minor.

De asemenea, potrivit art. 496 Cod civil, copilul minor locuieşte la părinţii săi, dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili de comun acord locuinţa copilului, iar în caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte asupra acesteia.

Nu sunt de neglijat nici prevederile art. 35 alin.1 din Legea 272/2004, potrivit cu care copilul are dreptul să crească alături de părinţii săi, cât şi ale art. 38, care prevăd: copilul nu poate fi separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului.

Examinarea sumară a probelor administrate în prezenta cauză configurează faptul că aparenţa dreptului este în favoarea pârâtei PM şi nu a reclamantului LD, întrucât pârâta este mama minorului, iar în urma procedurilor administrative prin care a fost desfăcută căsătoria sa de tatăl minorului locuinţa copilului a fost stabilită la domiciliul mamei.

Împrejurarea că pe timpul cât ambii părinţi s-au aflat la muncă în străinătate, aceştia, de comun acord fiind, au stabilit locuinţa minorului la reclamantul LD, astfel că minorul MM Cristian a locuit vreme de aproape un an de zile la locuinţa reclamantului, nu conferă acestuia din urmă vreo aparenţă a dreptului, întrucât în prezent mama minorului a revenit din Germania, a renunţat la contractul de muncă pe care-l avea în această ţară, a luat minorul la locuinţa sa, unde a şi fost stabilită locuinţa copilului, astfel că nu se mai justifică împrejurările excepţionale care au determinat stabilirea locuinţei copilului la reclamant.

Interesele minorului MM Cristian sunt bine ocrotite prin menţinerea locuinţei acestuia la locuinţa mamei, nefiind necesară stabilirea provizorie a locuinţei minorului la domiciliul reclamantului din oraşul Breaza, până la soluţionarea fondului în dosarul nr.1250/310/2016 al Judecătoriei Sinaia.

De altfel, obiectul dosarului nr....al Judecătoriei Sinaia îl constituie neînţelegerea dintre părinţii minorului cu privire la stabilirea locuinţei acestuia la mama plecată în Germania, dosar în care tatăl copilului a formulat cerere reconvenţională prin care solicită stabilirea locuinţei minorului la bunica paternă din or. Comarnic (filele 29-31, 37-38), astfel că nu se justifică, o dată în plus, stabilirea provizorie a locuinţei minorului la domiciliul unui terţ, măsură ce poate fi luată, după cum prevăd dispoziţiile legale invocate anterior, doar în situaţii excepţionale, în care interesul copilului prevalează.

Împrejurările că locuinţa mamei din or. Comarnic nu are amenajată o baie în casă sau că minorul nu este dus cu maşină la şcoală nu constituie motive suficiente, de natură a afecta interesul superior al copilului sau de a primejdui buna sa dezvoltare psihică sau fizică, pentru a justifica ruperea minorului de mamă şi stabilirea locuinţei acestuia la o terţă persoană, chiar dacă există relaţii de afectivitate reciprocă între respectiva persoană şi minor.

De asemenea, deşi se afirmă de reclamant că locuinţa actuală a minorului este în pericol de prăbuşire, ancheta socială efectuată în cauză nu a relevat astfel de condiţii de locuit care să pună în pericol integritatea fizică a copilului (fila 128).

Relativ la existenţa unei urgenţe, reclamantul nu afirmă şi nici nu dovedeşte o astfel de urgenţă, ci doar se mărgineşte a susţine că se impune stabilirea provizorie a locuinţei minorului la domiciliul său, deoarece condiţiile de viaţă pe care le-a asigurat minorului până în prezent com¬parativ cu cele din locuinţa mamei sale sunt mult mai bune, că urmează să înceapă şcoala şi este în interesul acestuia să locuiască la domiciliul său obişnuit şi cunoscut.

Reclamantul nu a probat în cauză existenţa unui pericol iminent pentru dezvoltarea copilului, care să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin schimbarea locuinţei acestuia. Măsura schimbării temporare a locuinţei copilului trebuie să aibă un caracter excepţional şi să fie temeinic justificată, simpla împrejurare că locuinţa reclamantului este mai spaţioasă şi că are baie amenajată în casă nefiind suficientă.

Faţă de neîndeplinirea condiţiilor anterior detaliate, pentru cele ce preced, instanţa nu poate considera întemeiată cererea reclamantului, motive pentru care va fi respinsă ca atare, cu consecinţa obligării acestuia, în temeiul art. 451-453 Cod proc.civilă, la plata cheltuielilor de judecată către pârâta  PM în cuantum de 700 lei, reprezentând onorariul avocatului ales, dovedit cu chitanţa depusă la dosar (fila 149).

Domenii speta

Spete similare