Stabilire domiciliu minor

Sentinţă civilă 6110 din 14.07.2022


Cod ECLI ECLI:RO:JDBRV:2022:001.###############

Dosar nr. ########

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BRAŞOV

CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ########

Şedinţa publică din data de 14.07.2022

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: ########

GREFIER: ########

Pe rol se află judecarea cauzei de Minori şi familie având ca obiect “stabilire domiciliu minor“, formulată de către reclamantul ########, în contradictoriu cu pârâţii, ######## şi ########.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.06.2022, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 07.07.2022, iar mai apoi pentru astăzi, 14.07.2022, când a pronunțat următoarea hotărâre:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov, la data de 11.01.2022, sub dosar numărul ########, reclamantul ########, în contradictoriu cu pârâții ########și ########, a solicitat instanței stabilirea locuinței copiilor minori ########, născut în data de 15.04.2010 și ########, născută în data de 11.12.2007, la pârâți, bunicii materni, precum și exercitarea autorității părintești de către aceștia.

În motivare, pe scurt, reclamantul a arătat că a avut o relație de concubinaj cu mama minorilor, numita ######## timp de 5 ani, după care s-au despărțit, copiii rămânând în grija mamei lor și a bunicilor materni.

A susținut că în data de 07.09.2021 mama minorilor a decedat, iar copiii au rămas exclusiv în grija bunicilor materni, menționând și că pârâta este asistentul personal al minorei.

A precizat reclamantul că minorii au dezvoltat sentimente părintești față de bunicii materni, că nu sunt obișnuiți cu persoana lui, deoarece nu a locuit niciodată cu aceștia, copiii adresându-li-se bunicilor cu apelativul „mama” și „tata”.

Reclamantul a mai arătat că nu se poate ocupa de întreținerea și educarea copiilor.

Cererea nu a fost întemeiată în drept, iar în probațiune au fost depuse înscrisuri (f.4-9).

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 40 lei, conform art. 15 lit. e din O.U.G. 80/2013 (f.14).

Legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare, însă s-au prezentat la judecarea cauzei la termenul din 16.05.2022, ocazie cu care au arătat, pe scurt, că sunt de acord cu cererea formulată de reclamant  (f.29).

Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri.

Urmare a adresei instanței, Primăria Municipiului Săcele - Compartimentul Autoritate Tutelară și Protecția Copilului a înaintat la dosarul cauzei raportul de anchetă psihosocială întocmit la domiciliul minorilor (f.22-24).

Urmare a adresei instanței, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov a înaintat lan dosarul cauzei o adresă de răspuns prin care a arătat pe scurt, că nu se impune instituirea măsurii de protecție socială – plasament familial cu privire la cei doi minori, față de situația constatată cu privire la minori (f.33-34).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din susținerile părților, coroborate cu datele din raportul de anchetă psihosocială întocmit în cauză (f.22-24), instanța reține că între reclamantul ########și numita ########, decedată în prezent, a existat o uniune consensuală ce s-a finalizat în anul 2011.

Din relația dintre reclamant și numita ######## s-au născut în data de 15.04.2010 minorul ######## și în data de 11.12.2007 minora ########, minorii având filiația legal stabilită față de ambii părinți, după cum rezultă din certificatele de naștere ale acestora (f.4-5).

După separarea părinților, minorii au rămas în grija mamei lor, defuncta ########, iar după decesul acesteia (din data de 07.09.2021, conform certificatului de deces seria ########nr. 510640 - f.6), minorii au rămas în îngrijirea bunicilor materni, pârâții ########și ########, la locuința acestora din urmă.

Potrivit raportul de anchetă psihosocială întocmit în cauză, bunicii materni realizează venituri lunare salariale și prezintă garanții morale pentru creșterea minorilor, iar minorii sunt înscriși la medic de familie, minora ######## fiind încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, asistentul personal fiind bunica maternă, pârâta ########. Totodată, se mai arată că la locuința bunicilor materni condițiile de igienă și locuit sunt bune, pârâții se ocupă corespunzător de creșterea și îngrijirea minorilor, iar minorul ######## urmează cursurile Școlii Gimnaziale nr. 5 din mun. Săcele.

Din cuprinsul procesului-verbal de asculatare a minorului ######## (f.31), instanța reține că minorul are o relație pozitivă, de atașament față de bunici și față de sora sa, bunicii minorilor ocupându-se de asigurarea nevoilor acestora.

Conform raportului de anchetă psihosocială, tatăl minorilor nu s-a implicat niciodată în creșterea și îngrijirea acestora, iar din anul 2011 nu a mai ținut legătura cu familia. Minorul ######## a relatat cu ocazia ascultării sale că are legături cu tatăl său, pe care îl vizitează uneori.

În drept, privitor la cererea reclamantului de stabilire a locuinței minorilor la domiciliul pârâților, bunici materni, instanța reține că potrivit art. 400 alin. 3 Cod procedură civilă, În mod excepţional, şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora, ori la o instituţie de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura sa.

De asemenea, instanța are în vedere şi dispozițiile art. 2 alin. 1, art. 3 şi art. 6 lit. a din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, din cuprinsul cărora rezultă că orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului se subordonează cu prioritate interesului superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.  În același sens, instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 6 lit. i din Legea nr. 272/2004, conform cărora unul dintre principiile care guvernează materia analizată constă în asigurarea stabilității şi continuității în îngrijirea, creșterea şi educarea copilului.

În speță, instanța reține că se impune stabilirea locuinţei minorilor ########, născut în data de 15.04.2010 și ########, născută în data de 11.12.2007, la domiciliul pârâților, bunici materni, față de faptul că minorii au locuit cu bunicii materni încă de la momentul nașterii, iar ulterior decesului mamei lor, respectiv ulterior datei de 07.09.2021, minorii au rămas în grija bunicilor materni, la același domiciliu.

Probațiunea administrată în cauză dovedește că bunicii materni sunt în măsură să împlinească nevoile minorilor de stabilitate în ceea ce privește mediul locativ, dar și nevoia de continuitate în privința relațiilor cu persoanele care reprezintă figurile de atașament primar, care le pot conferi confortul emoțional necesar unei dezvoltări armonioase (în speță, aceste persoane fiind bunicii materni).

Astfel, în considerarea interesului superior al minorilor, dar şi a faptului că pârâții sunt în măsură să asigure minorilor condiții locative satisfăcătoare, precum şi supraveghere şi ocrotire permanentă, în conformitate cu dispozițiile art. 400 alin. 3 Cod civil, instanța va stabili locuinţa minorilor ########, născut în data de 15.04.2010 și ########, născut în data de 11.12.2007, la domiciliul pârâților, bunici materni, urmând ca pârâții să exercite supravegherea copiilor şi să îndeplinească toate actele obișnuite privind sănătatea, educația şi învățătura lor.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect exercitarea autorității părintești în privința minorilor de către pârâți, instanța reține că, potrivit art. 505 alin.1 și 2 Cod civil, (1) În cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv faţă de ambii părinţi, autoritatea părintească se exercită în comun şi în mod egal de către părinţi, dacă aceştia convieţuiesc. (2) Dacă părinţii copilului din afara căsătoriei nu convieţuiesc, modul de exercitare a autorităţii părinteşti se stabileşte de către instanţa de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispoziţiile privitoare la divorţ. Totodată, potrivit art. 397 Cod civil, După divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel, iar potrivit art. 398 alin. 1 Cod civil, Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.

Prin urmare, regula în materia exercitării autorității părintești este aceea că exercițiul autorității revine în comun ambilor părinți, iar, pentru motive întemeiate, se poate dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.

Instanța subliniază că în mod excepțional, exercitarea autorității părintești poate reveni altor persoane decât părinții minorului, art. 399 Cod civil, statuând că (1)În mod excepțional, instanţa de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană, cu consimţământul acestora, sau într-o instituţie de ocrotire. Acestea exercită drepturile şi îndatoririle care revin părinţilor cu privire la persoana copilului. (2) Instanţa stabileşte dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinţi în comun sau de către unul dintre ei.

Astfel, din cuprinsul prevederilor art. 399 Cod civil rezultă că numai în situația în care se ia măsura de protecţie specială constând în plasamentul copilului (în condițiile Legii nr. 272/2004) se poate dispune ca drepturile şi îndatoririle care revin părinților cu privire la persoana copilului (componentă a autorității părintești) să fie exercitate de alte persoane, deci nu şi în situația în care locuinţa copiilor se stabilește la alte persoane decât părinții, caz în care aceste persoane exercită supravegherea copiilor şi îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația şi învățătura lor, potrivit art. 400 alin. 3 teza finală Cod civil.

În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind exercitarea autorității părintești asupra minorilor de către pârâți, bunicii materni, reclamantul fiind singurul îndreptățit să exercite autoritatea părintească în privința minorilor, față de prevederile legale anterior evocate și de situația de fapt reținută în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul ########, cu domiciliul în jud. Braşov, mun. Săcele, ########,  în contradictoriu cu pârâții ########, și ########, ambii cu domiciliul în jud. Braşov, mun. Săcele, ########.

Stabilește locuinţa minorilor ########, născut în data de 15.04.2010 și ########, născut în data de 11.12.2007, la domiciliul pârâților, bunici materni.

Pârâții vor exercita supravegherea copiilor şi vor îndeplini toate actele obișnuite privind sănătatea, educația şi învățătura lor.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind exercitarea autorității părintești asupra minorilor de către pârâți.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de apel se va depune la Judecătoria Brașov.

Pronunțată prin punerea la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 14.07.2022.

PREŞEDINTE  GREFIER

######## ########