Contestaţie decizie de pensionare

Acord global. Lipsa menţiunilor din adeverinţă că veniturile au fost realizate în acord global. Respingerea acţiunii.

Prin sentința civilă nr. 457 pronunţată la data de 16.06.2016 de către Tribunalul Arad în dosarul cu nr.  , a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul XXXXXX, în contradictoriu cu intimatele Casa Judeţeană de Pensii Arad şi Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti – Comisia Centrală de Contestaţii, ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, prin cererea nr.30445/01.10.2015, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei prin luarea în calcul a veniturilor sub formă de acord dovedite cu adeverinţa nr.1278/08.09.2015.

Prin decizia nr.285368 din data de 14.12.2015, pârâta i-a respins cererea reclamantului şi a arătat că veniturile realizate sub formă de retribuire în acord nu se pot lua în calcul întrucât nu reprezintă sporuri cu caracter permanent.

Instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art.10 din Legea nr.3/1977 veniturile în acord global nu se regăsesc printre sporurile care au făcut  parte din baza de calcul a pensiei, iar în conformitate cu dispoziţiile art.164 alin.1, 2 şi 3 din Legea nr.19/2000 (în prezent art.165 din Legea nr.263/2010) la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, pe lângă salariile înregistrate în carnetul de muncă se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislaţiei anterioare.

În interpretarea acestor dispoziţii legale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr.19/2011 pronunţată în recurs în interesul legii, a hotărât că „în interpretarea dispoziţiilor art.2 lit. e), art.78 şi art.164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 … şi ale art.1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005…, stabileşte că: Formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin.1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr.57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.

Această decizie fiind obligatorie, potrivit art.517 alin.4 din Codul de procedură civilă, ea trebuie aplicată în litera şi în spiritul ei, astfel încât atât din conţinutul ei cât şi din dispozitivul ei, a rezultat că trebuiesc îndeplinite cumulativ două condiţii pentru a putea fi luate în considerare la calculul pensiei formele de retribuire în acord, şi anume: „1) dacă au fost incluse în salariul brut şi, 2) pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.

Din adeverinţa nr. 1278/08.09.2015, nu a rezultat cuantumul veniturilor realizate în acord global, iar din adeverinţa nr.2084/26.05.2016, a rezultat că reclamantul a obţinut venituri în acord individual.

De asemenea, din cele două adeverinţe nu a rezultat temeiul juridic în baza cărora sumele respective au fost plătite.

Pentru verificarea modalităţii în care sporurile ce s-au adăugat salariului tarifar, răspund exigenţelor prevăzute de lege în vederea valorificării la calculul pensiilor, a fost  necesar ca adeverinţele care le atestă să îndeplinească toate condiţiile de formă enumerate prin Anexa 15, pct.VI la Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011, adică să conţină, pe lângă denumirea unităţii; perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat. În caz contrar, valorificarea veniturilor care exced retribuţiei tarifare de încadrare pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu a putut fi posibilă.

Or, particularizând consideraţiile teoretice mai sus expuse la situaţia speţei de faţă, s-a observat că pentru veniturile brute din adeverinţa nr.1278/08.09.2015, nu a fost identificat care a fost câştigul obţinut în acord global şi care a fost temeiul de drept al acordării acestuia, astfel încât, la momentul emiterii deciziei de recalculare contestată, nu s-a putut stabili cu certitudine dacă drepturile astfel atestate au fost achitate potrivit art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, la care a făcut referire Decizia nr.19/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, instanţa a constatat că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de decizia nr.19/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu s-a putut şti dacă veniturile brute au fost obţinute în acord global şi care a fost temeiul de drept al acordării acestuia, astfel încât veniturile din adeverinţa nr.1278/08.09.2015 nu au putut fi luate în considerare la calculul pensiei reclamantului.

Prin decizia civilă nr.1342/25.10.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, a for respins apelul formulat de reclamant şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe reţinându-se că în cazul veniturilor obţinute în acord, trebuie aplicată Decizia 19/2011 a ICCJ, dar în cauza de faţă, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, din adeverinţa nr. 1278/08.09.2015 nu a rezultat cuantumul veniturilor realizate în acord global, iar din adeverinţa nr.2084/26.05.2016 a rezultat doar că reclamantul a obţinut venituri în acord individual.

În ceea ce priveşte adeverinţa nr. 2541/20.07.2016, Curtea nu poate analiza conformitatea acestea cu Decizia nr. 19/2011 a ÎCCJ şi cu dispoziţiile art. 127 din HG nr. 257/2011 privind forma adeverinţelor, deoarece obiectul acestui litigiu îl constituie contestaţie împotriva deciziei de pensionare nr. 285368/14.12.2015, pentru nevalorificarea adeverinţei nr. 1278/08.09.2015 emisă de SC Grandtex S.R.L Arad, iar instanţa nu se poate pronunţa prin analizarea unor înscrisuri ce nu au fost depuse în procedura administrativă la casa judeţeană de pensii, şi care nu au făcut obiectul deciziei de pensionare nr. 285368/14.12.2015.

În ceea ce priveşte speţele similare invocate de către reclamant, Curtea constată că admiterea unor acţiunii cu obiect identic, nu este un motiv de admitere al acestei acţiuni, deoarece în acest caz este vorba de mijloacele probatorii ce nu sunt apte să dovedească acţiunea reclamantului, iar deşii speţele sunt identice, mijloacele probatorii sunt specifice fiecărei, reclamantul fiind cel care nu a depus o adeverinţă conformă cu dispoziţiile legale la Casa Judeţeană de Pensii Arad în vederea recalculării pensiei.

Domenii speta

Spete similare