Neîndeplinirea condiţiilor legale pentru instituirea unui drept de abitaţie şi de retenţie asupra unui imobil

Prin acţiunea civilă înregistrată la nr. 185/329/2016 din data de 1 februarie 2016, reclamanţii C. M. şi C. V., ambii domiciliaţi în comuna S., judeţul T. au chemat în judecată pe pârâta N. E. domiciliată în comuna .T M., sat D., str.M. V., nr.31, judeţul O., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa aceasta să fie obligată la plata sumei de 25.000 lei reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor aduse de ei la imobilul casă de locuit al pârâtei situat în comuna S., judeţul T. şi instituirea în favoarea reclamanţilor a unui drept de abitaţie şi a unui drept de retenţie asupra imobilului, până la plata efectivă de către pârâtă a îmbunătăţirilor aduse la imobil, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat, în esenţă, că pârâta este proprietara unui imobil casă de locuit cu teren aferent situat în comuna S., judeţul T., imobil ce a intrat în proprietatea acesteia conform sentinţei civile nr.578/16.09.2015 a Judecătoriei T. M., pârâta fiind succesoarea defunctului P. M., decedat la data de 23.05.1998, în acest imobil locuind ei reclamanţii împreună cu copiii lor.

Reclamanţii au arătat că după decesul defunctului P. M. ei au efectuat mai multe îmbunătăţiri, reclamanta fiind crescută de acesta şi soţia acestuia P. V. de la vârsta de 6 ani, dar nu au existat acte de înfiere sau testament pe numele reclamantei. După ce reclamanta s-a căsătorit în anul 1997 aceasta a locuit împreună cu reclamantul şi cei doi, respectiv P. M. şi .P V, în imobilul în cauză, gospodărind împreună. Cei doi au fost îngrijiţi şi înmormântaţi de către reclamanţi, pârâta nefiind prezentă nici măcar la înmormântarea acestora.

Reclamanţii au mai precizat că locuiesc de peste 30 de ani în imobil, iar pârâta a introdus acţiune pentru evacuarea lor, litigiu ce face obiectul dosarului nr.34/329/2016 al Judecătoriei T. M., îmbunătăţirile efectuate la imobilul în litigiu fiind următoarele: reparat colţurile casei de locuit; turnat şapă de ciment în cinci camere, pe balcon şi în hol; gletuit cinci camere; reparat balconul, fiind transformat în cameră de locuit, unit cu o altă cameră printr-o arcadă; montat ferestre la balcon pe ramă metalică; schimbat toată tâmplăria interioară, uşi interioare;  schimbat tâmplăria la ferestre; reparat holul care s-a gletuit şi a fost închis cu ferestre montate pe ramă metalică, iar la intrare au montat uşă metalică; transformat coşarea în bucătărie care s-a gletuit, s-a turnat şapă de ciment, zugrăvit; montat parchet într-o cameră; refăcut o sobă; o cameră a fost izolată cu celuloză pe interior, inclusiv tavanul; trei camere au fost placate cu celuloză pe exterior; refăcut pragurile la toate ieşirile din casă, construindu-se aplecători metalice; turnat bordura de ciment în jurul casei; reparat holul pe exterior; zugrăvit toată casa pe interior şi exterior; schimbat scheletul acoperişului; construit o cocină pentru doi porci din ciment acoperită cu azbociment; înlocuit sageacul de la casă şi hol.

Reclamanţii au învederat că aceste îmbunătăţiri le-au efectuat după decesul defunctului P. M., astfel încât nu intră în masa succesorală a acestuia iar dacă ar intra de drept în proprietatea pârâtei ar opera o îmbogăţire fără just temei.

În drept, au invocat disp.art.750 şi urm  Cod civil şi art.1345 şi urm. Cod civil, art.2495 şi urm. Cod civil.

În dovedirea acţiunii, reclamanţii au depus la dosar copii conforme cu originalul de pe: acte de identitate, sentinţa civilă nr.578/16.09.2015 a Judecătoriei T. M., definitivă prin neapelare, certificate deces P. V.şi P. M., notificarea pârâtei către reclamanţi, audierea martorilor  P. Ţ., M. G. şi M. J., precum şi efectuarea unei expertize de specialitate construcţii şi evaluare proprietăţi imobiliare având ca obiective: identificarea lucrărilor şi îmbunătăţirilor la imobilul în litigiu, menţionate de reclamanţi în acţiune, urmând a se evalua aceste lucrări defalcat cu valoare distinctă pentru fiecare cu un onorariu final în sumă de 1000 lei ce a fost achitat de către reclamanţi conform chitanţelor depuse la dosar.

Odată cu cererea de chemare în judecată reclamanţii au formulat cerere şi pentru acordare ajutor public judiciar, admisă prin încheierea din 17 martie 2016, instanţa acordând acestora ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 1375 lei(fila 45).

În cauză, pârâta a formulat întâmpinare solicitând admiterea în parte a acţiunii în sensul de a fi obligată să plătească pârâţilor o sumă de bani ce reprezintă contribuţia lor efectivă la realizarea unor îmbunătăţiri şi renovări la imobilul proprietatea sa exclusivă.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că reclamanţii au locuit şi gospodărit împreună cu defuncţii, dar ei nu au obţinut venituri din salarii sau alte surse, bazându-se în exclusivitate pe veniturile defuncţilor, în ultima parte a vieţii acestora veniturile provenind din pensiile lor, condiţii în care renovările şi îmbunătăţirile la imobilul situat în comuna S., judeţul T. nu s-au realizat cu contribuţia lor exclusivă, aceştia având doar o cotă parte care constă în munca lor fizică, pe care o apreciază la 25% din valoarea îmbunătăţirilor, diferenţa de cotă de 75% aparţinând defuncţilor P. M. şi P. Vi., constând în sumele de bani cu care aceştia au contribuit la cumpărarea materialelor şi cu munca lor fizică.

Cu privire la renovările şi îmbunătăţirile la imobilul situat în comuna S, judeţul T, pârâta a arătat că ea are cunoştinţă de următoarele: la casa de locuit s-a reparat un colţ, în sensul că s-a turnat ciment la temelia colţului casei şi s-a reparat crăpătura din zid pe o suprafaţă de circa 2-3 m.p.; camerele casei de locuit sunt pardosite cu duşumea iar în hol şi balcon exista turnată şapă de ciment, aceste lucrări fiind efectuate de părinţii ei; nu ştie dacă s-au gletuit cinci camere; s-a transformat balconul casei în cameră de locuit; s-au montat ferestre cu ramă metalică la balcon, lucrare ce face parte din transformarea balconului în cameră; nu s-au schimbat uşile interioare; s-au schimbat trei ferestre cu ramă din lemn, iar ferestrele nu erau noi; s-au făcut lucrări de reparaţie şi de închidere a holului cu fereastră pe ramă metalică şi uşă metalică; nu ştie dacă s-a transformat coşarea în bucătărie, dacă s-a montat parchet într-o cameră(ea cunoaşte că exista în camerele de locuit duşumea din lemn), dacă s-a refăcut o sobă, dacă o cameră s-a izolat cu celuloză pe interior, inclusiv tavanul, dacă s-a turnat bordură de ciment în jurul casei de locuit, dacă s-a zugrăvit întreaga casă la interior, însă la exterior s-a aplicat o tencuială uşoară pe suprafaţa unde s-a montat celuloza, dar nu s-a vopsit exteriorul casei; s-a placat zidul din faţa casei cu celuloză; nu s-au refăcut pragurile de la ieşirea din casă; existau dinainte; s-au refăcut reparaţii la hol pe exterior; nu s-a schimbat nimic la acoperişul casei, este acelaşi acoperiş făcut de părinţii ei, atât învelitoarea cât şi scheletul din lemn; s-a construit o cocină din ciment; casa nu are sageac.

În ceea ce priveşte dreptul de retenţie cerut de reclamanţi a solicitat respingerea acestui capăt de cerere având în vedere că acesta este o garanţie a plăţii de către ea, a contravalorii contribuţiei lor la lucrările de renovare a casei de locuit, dar nu există nici un risc în a-şi primi suma ce o datorează cu acest titlu, atât timp cât are în proprietate imobilul în cauză, cerea ce face să fie solvabilă în condiţiile unei eventuale executări silite.

În dovedirea întâmpinării, pârâta a solicitat chemarea reclamanţilor la interogatoriu şi proba cu martorii T M şi C M.

Acţiunea civilă este întemeiată în parte.

Astfel, potrivit disp.art.1345 Cod civil: „Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă parte, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri”

 Totodată, potrivit  disp.art.1347 alin 2 Cod civil: „Cel care s-a îmbogăţit este obligat la restituire, în condiţiile prevăzute la art.1639 şi următoarele.”

Coroborând susţinerile reclamanţilor cu  probele administrate în cauză, respectiv depoziţiile martorilor audiaţi la propunerea părţilor, răspunsurile la interogatoriu ale reclamantului(fila 90), concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză(filele 113-123), instanţa constată că reclamanţii s-au căsătorit în anul 1997, stabilindu-şi domiciliul comun în locuinţa familiei P, reclamanta fiind crescută de defunctul P M şi soţia acestuia, defuncta P V de la o vârstă mică. După decesul lui P M, respectiv în anul 1998,  reclamanţii şi P V s-au apucat de renovări şi de îmbunătăţiri la casa de locuit, lucrările fiind efectuate de reclamant care muncea ca ziler, a avut şi serviciu, de reclamantă care contribuia cu muncă fizică, în gospodărie existând şi un solar unde se plantau roşii, castraveţi şi ardei din care aceştia reuşeau să se întreţină şi unde munceau, reclamantul fiind cel care se ocupa cu vânzarea produselor obţinute din solar. Şi reclamanta lucra cu ziua pe la diferite persoane în curte şi la câmp.

Totodată, la aceste lucrări la imobil a participat şi P V care avea pensie de 800 lei şi ceva şi muncea şi ea la solar, însă la un moment dat a devenit bolnăvioară şi nu putea efectua activităţi grele. Până să moară aceasta nu mai muncea de vreo 2-3 ani cum muncea înainte, ci doar avea grijă de nepoţi şi de păsări(depoziţii martori M J – fila 91, T M – fila 92, C M – fila 93, P Ţ – fila 107, M G – fila 108).

La răspunsurile la interogatoriu luat de către pârâtă, reclamantul a recunoscut că pe timpul cât au trăit defuncţii au gospodărit cu aceştia, veniturile fiind comune, a arătat că în anul 1998 a murit P M, recunoscând că renovările s-au făcut în comun cu P V care avea pensie şi care muncea şi la solar, soţia sa şi P. V. făcând mâncare pentru meseriaşi, precizând că ei reclamanţii au contribuit şi cu bani şi cu muncă fizică, banii fiind obţinuţi din solar, din serviciile lui şi ale soţiei sale(fila 90).

După decesul defunctului P. M. şi după decesul defunctei P. V., prin sentinţa civilă nr.578/16.09.2015 a Judecătoriei T. M. s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P. M. revine în întregime pârâtei, constatându-se că defuncta P. V. nu are moştenitori legali(filele 23-16).

În raportul de expertiză întocmit de expert D. N., la unele îmbunătăţiri menţionate de reclamanţi în acţiune, acesta a adus o titulatură nouă exprimării reclamanţilor, funcţie de ceea ce a găsit pe teren(cinci), restul îmbunătăţirilor aşa cum au fost descrise în acţiune nesuferind modificări(filele 114-115).

Aceste constatări ale expertului la faţa locului cu privire la îmbunătăţirile şi construcţiile noi realizate la casa de locuit în litigiu se coroborează cu depoziţiile martorilor mai sus menţionaţi, instanţa constatând că acestea au fost realizate de către reclamanţi, în integralitate şi nu parţial cum s-a specificat de apărătorul pârâtei în cadrul dezbaterilor.

Faţă de aceste probatorii instanţa va constata că îmbunătăţirile şi construcţiile noi aduse de reclamanţi la imobilul casă de locuit al pârâtei situat în comuna S., judeţul T.n au fost efectuate şi de defuncta P. V., astfel încât acestea  s-au efectuat  în cote egale de  33,3%, reclamanţii având o cotă realizată în timpul căsătoriei de 67% din aceste îmbunătăţiri şi construcţii noi.

De asemenea, instanţa constată că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile  art. 1345 Cod civil, astfel încât, în temeiul acestora şi văzând şi disp.art.1434 Cod civil, instanţa va admite în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de către reclamanţi, va omologa raportul de expertiză tehnică judiciară construcţii întocmit de expert D. N. şi în consecinţă va obliga pe pârâtă să plătească reclamanţilor, în solidar, suma de 11.785 lei reprezentând cota parte constând în contravaloarea îmbunătăţirilor şi construcţiilor noi realizate de reclamanţi la imobilul casă de locuit al pârâtei situat în comuna S., judeţul T.,(valoare totală de 17.590 lei) respectiv: reparat un colţ al casei, respectiv colţul de Sud-Vest aferent camerei A – valoare 74 lei; turnat şapă de ciment în cinci camere, pe balcon şi în hol – valoare 1794 lei; gletuit cinci camere – valoare 1683 lei; reparat balconul, fiind transformat în cameră de locuit, unit cu o altă cameră printr-o arcadă – fără valoare; închis balconul C cu uşă metalică şi trei ferestre, pe ramă metalică – valoare 1682 lei; montat o uşă între încăperile F şi H(hol) recuperată dintre încăperile B şi D – valoare 63 lei; schimbat tâmplăria la ferestre(încăperile A,D,F) – valoare 784 lei; reparat holul, gletuit, închis cu ferestre pe ramă metalică, iar la intrare montat uşă metalică – valoare 2953 lei: transformat coşarea în bucătărie: gletuit, turnat şapă de ciment, zugrăvit – valoare 599 lei; montat parchet într-o cameră(încăperea A) – valoare 431 lei; refăcut o sobă – valoare 94 lei; izolat o cameră cu celuloză, inclusiv tavanul – valoare 2083 lei; placat cu celuloză pe exterior trei camere – valoare 1919 lei; refăcut pragurile la toate ieşirile din casă şi construit aplecători metalice – valoare 204 lei; turnat trotuar de protecţie din beton în zona încăperilor A,C,D, (spre drum şi curte) precum şi trotuar rest curte – valoare 362 lei; glet tavan încăperea A pe suport trestie şi rabitz existent, gletuit tavane B, D, zugrăvit interior încăperile A,B,D, cu vopsea lavabilă(inclusiv tavanele)exteriorul casei nefiind zugrăvit – valoare 1195 lei; schimbat scheletul acoperişului – valoare 624 lei; construit o cocină pentru porci din ciment, acoperită cu azbociment – valoare 894 lei şi înlocuit sageacul de la casă şi hol – 152 lei.

În ceea ce priveşte capătul de cerere al acţiunii privind instituirea unui drept de abitaţie asupra imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei, instanţa constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit disp.art.750 Cod civil care reglementează dreptul de abitaţie:”Titularul dreptului de abitaţie are dreptul de a locui în locuinţa nudului proprietar împreună cu soţul şi copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia, precum şi cu părinţii ori alte persoane aflate în întreţinere”, iar conform disp.art.751 Cod civil: „ Uzul şi abitaţia se constituie în temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prevăzute de lege”, or în cauză nu s-a făcut dovada faptului că abitaţia s-ar fi constituit în condiţiile dispoziţiilor civile antemenţionate.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenţie asupra imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei, instanţa constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit disp.art.2495 alin.1 Cod civil: „Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl reţină cât timp creditorul nu-şi execută obligaţia sa izvorâtă din acelaşi raport de drept sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.”

În interpretarea acestor dispoziţii legale trebuie să se aibă în vedere criteriul proporţionalităţii, ţinând cont de faptul că atât capătul de cerere al acţiunii în pretenţii cât şi capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenţie asupra imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei, sunt soluţionate în acelaşi timp, cuantumul pretenţiilor la care a fost obligată pârâta să-l plătească către reclamanţi fiind cunoscut de aceasta doar în momentul rămânerii definitive a sentinţei de faţă.

Pârâtei trebuie să i se dea posibilitatea să execute obligaţia de a achita cuantumul despăgubirilor şi numai dacă nu înţelege să despăgubească pe reclamanţi ar fi posibilă instituirea unui drept de retenţie asupra imobilului casă de locuit.

În ultimă instanţă, dreptul reclamanţilor privind achitarea pretenţiilor poate fi realizat şi prin procedura executării silite a pârâtei în cazul în care aceasta nu înţelege să execute de bună voie obligaţia de plată impusă prin prezenta sentinţă civilă.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge ca nefondate capetele de cerere formulate de către reclamanţi privind instituirea unui drept de abitaţie şi de retenţie asupra imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei.

Potrivit disp.art.451-453 Cod procedură civilă şi văzând şi disp. art.1434 Cod civil, instanţa va obliga pe pârâtă să plătească reclamanţilor, în solidar, suma de 1674 lei cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare onorariu expert şi taxă judiciară de timbru.

În temeiul disp.art.502 din OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, instanţa va obliga pe reclamanţii C. M. şi C. V. să restituie statului suma de 674 lei reprezentând taxă judiciară de timbru calculată la valoarea admisă de 11.785 lei(din suma totală de 1375 lei), cu titlu de ajutor public judiciar, acordat prin încheierea din data de 17 martie 2016.

Domenii speta

Spete similare