Plangere impotriva ordonantei procurorului

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR-ORADEA

SECŢIA PENALĂ

ÎNCHEIERE PENALĂ NR.188/Î/CP/2016

Şedinţa camerei de consiliu din 29 noiembrie 2016

Judecător de cameră preliminară

Grefier

Ministerul Public este reprezentat de procuror P din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

Şedinţa de judecată este înregistrată cu mijloace tehnice audio potrivit dispoziţiilor art.369 Cod procedură penală.

Pe rol soluţionarea plângerii formulată de petenta MAL, cu domiciliul in O… împotriva  Ordonanţei  procurorului  din  21 iunie  2016 dată în  dosarul penal nr…./P/2016 a Parchetului Tribunalului B. şi a Ordonanţei din 1 august  2016  dată în dosarul penal nr. ../II.2/2016  a prim procurorului  Parchetului de pe lângă Tribunalul B..

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu se prezintă petenta M. A., fiind asistată de avocat ales C. G., avocat ales C. P. şi avocat ales K. A., potrivit împuternicirilor avocaţiale aflate la dosarul cauzei, lipsă fiind intimaţii B. D. C. şi M. A..

Procedura de citare este legal îndeplinită, iar cu intimatul MAv prin afişare la uşa instanţei, potrivit filei 105 din dosar. Au fost ataşate dosarele penale nr. ../P/2016 şi ../II.2/2016  ale  Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

Grefierul de şedinţă face referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Judecătorul de cameră preliminară păşeşte la identificare petentei MAL potrivit dispoziţiilor legale.

Nefiind invocate chestiuni prealabile, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul asupra plângerii formulată în cauză.

Avocat ales C G, pentru petenta MAL, solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată  şi infirmarea ordonanţei de clasare pronunţată în dosar nr.../P/2010 a Tribunalului Bihor emisă la data de 21.06.2016, precum şi infirmarea ordonanţei prim-procurorului emisă în data de 01.08.2016 în dosar nr. …/II.2/2016  a Parchetului de pe lângă Tribunalul .. şi, în consecinţă,  în baza art.341 alin.6 lit. b Cod procedură penală, solicită trimiterea cauzei la procurorul de caz pentru punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva intimaţilor B. D. şi M. A. în vederea completării urmăririi penale şi administrarea  probelor astfel cum le-a indicat în plângere în scris.

În continuare face referire la probele pe care le solicită a fi administrate în cazul dispunerii unei soluţii de trimitere a cauzei la procurorul de caz potrivit dispoziţiilor art. 341 alin.6 lit.b Cod procedură penală, astfel cum a indicat în scris şi în plângere.

Astfel, o primă probă solicitată a fi efectuată este expertiza grafologică. Astfel, solicită a se observa că în prezenta cauză a fost adoptată iniţial o soluţie de clasare, soluţie care a fost infirmată ca urmare a admiterii plângerii. Arată că anterior acestei date s-a emis ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel O.ca urmare a admiterii plângerii împotriva soluţiei procurorului de caz de către clienta sa M.A. şi de către petentul de atunci R.C. şi s-a dispus de către procurorul general ca urmare a infirmării soluţiei procurorului de caz reluarea cercetărilor, începerea urmăririi penale in rem şi administrarea mai multor probe, printre care s-a dispus efectuarea unei constatării tehnico ştiinţifice grafologice cu privire la o serie de semnături care erau şi sunt contestate, care de altfel au format unul dintre obiectele respectivei cauze.

Avocat C.G. apreciază că raportat la această situaţie, organul de urmărire penală avea obligaţia ulterior emiterii acestei ordonanţe de a administra aceste probe care au fost administrate. Adaugă faptul că în opinia sa acestea au autoritate de lucru judecat şi face referire la practica CEDO în ceea ce priveşte autoritatea de lucru judecat, inclusiv la principiul non bis in idem  respectiv: acest principiu se aplică conform conform practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu privire la soluţiile dispuse de către procuror şi rămase definitive. Consideră că aceste soluţii nu se aplică limitativ la cele dispuse de către judecător , ci şi la soluţiile dispuse de către procurorul de caz sau procurorul ierarhic rămase definitive.

Susţine în continuare că procurorul ierarhic inferior care instrumenta dosarul avea obligaţia să administreze aceste probe, respectiv cele care au fost trasate de procurorul ierarhic superior. În acest sens dă următorul exemplu: este ca şi cum o decizie a unei instanţe de apel retrimite o cauză la prima instanţă în vederea administrării anumitor probe şi prima instanţă nu respectă această decizie a organului superior.

Consideră că organul de urmărire penală avea obligaţia de a indeplini cele dispuse de către procurorul ierarhic superior.

Mai mult, procurorul general a apreciat la acel moment că se impune efectuarea unei constatări tehnico ştiinţifice. Organul de urmărire penală emite ulterior ordonanţa din 02.06.2014 prin care dispune efectuarea unei expertize grafologice din oficiu , apreciind că este utilă, pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei. Ulterior acestui moment, în anul 2016 , la o distanţă de timp de 2 ani după ce dispunerea efectuării acestei expertiză, este invitat doar petentul R.C., unul dintre autorii plângerii penale, având în vedere durata excesiv de lungă a dosarului, având în vedere că se apropie termenul de prescripţie specială a răspunderi penale, solicită ca în locul efectuării unei expertize grafologice de către RIET T, a cărei durată de efectuare a expertizelor că îndelungată este de notorietate, solicită efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către specialistul din cadrul organului de cercetare penală. Procurorul de caz a respins solicitarea petentului R.C.  şi consideră că petentul R.C. a renunţat la efectuarea expertizei grafologice.

Avocat C.G. susţine că dacă organul de urmărire penală, din oficiu apreciază şi dispune efectuarea unei expertize, nu înţelege cum o parte dintr-un dosar să aibă aptitudinea legală să revină asupra unei probe dispuse de către procuror. Procurorul de caz a apreciat că petentul R.C. a renunţat la efectuarea expertizei pe care a dispus-o procurorul de caz din oficiu.

Totodată, adaugă faptul că clienta sa, coautoarea plângerii penale, M.A., nu a fost întrebată de către organele de urmărire penală dacă insistă în efectuarea respectivei expertize grafologice, mai mult nu i s-a adus la cunoştinţă dispunerea efectuării expertizei grafologice, formularea de obiective sau achitarea contravalorii acesteia. Dacă s-a apreciat că domnul R.C., cosemnatarul plângerii penale, a renunţat la expertiză, consideră că trebuia să î se ceară şi clientei sale, M.A., punctul de vedere în legătură cu privire la acest aspect.

În continuare,avocat C.G. face referire la efectuarea celorlalte acte de urmărire penală, trasate de către procurorul ierarhic superior, dispuse de către procurorul de caz,  neefectuate în cauză.  Arată că este vorba despre expertiza  medico legală psihiatrică , aceasta fiind dispusă a fi efectuată în cauza, iar optica organului de urmărire penală în acest caz apreciază ca fiind o dispunere a unei probe  pentru a se verifica dacă  semnarea celui contract de către clienta sa a fost făcută în deplinătatea facultăţilor mintale sau nu având în vedere starea medicală a clientei sale de la acel moment.

De asemenea, arată că în ceea ce priveşte confruntările, ca alt mijloc de probă, procurorul de caz prin ordonanţa din 02.10.2014, a dispus efectuarea de confruntări, sens în care a emis o delegare Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice prin care deleagă organului de cercetare penală administrarea acestor probe, care însă nu se administrează.

Mai mult, procurorul de caz a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţi, de unde rezultă faptul că procurorul de caz a avut indicii că fapta a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege de către cei doi suspecţi.

Procurorul de caz a dispus efectuarea de confruntări între petentul R.C. şi numitul D B.şi P.T. şi M A , confruntări care însă nu au fost efectuate niciodată.

Avocat C.G. susţine că a depus o cerere la organul de urmărire penală în acest sens, însă nu au fost administrate aceste probe. Arată că s-a încercat efectuarea altor confruntări. Totodată, menţionează că petenta M.A. a insistat în efectuarea expertizei grafologice. Organul de cercetare penală a dorit efectuarea acelor confruntări pentru a stabili aspecte legate de actele false sau presupus a fi false prin contrafacerea semnăturii. În acest sens, poziţia clientei sale, M.A. ,a fost exprimată în cuprinsul procesului verbal întocmit cu ocazia efectuării confruntărilor care nu s-au mai efectuat. Poziţia clientei sa a fost aceea ca după efectuarea expertizei grafologice prin care să se stabilească cui aparţin semnăturile să se efectueze confruntările în situaţia în care există nelămuriri. Arată faptul că clienta sa, M.A., nu a refuzat efectuarea confruntărilor, ci doar a cerut ca acestea să aibă loc după efectuarea expertizei grafologice.

Un alt mijloc de probă pe care avocat C.G. solicită a fi efectuat este dispunerea efectuării unui supliment la expertiza contabilă efectuată în cursul urmăririi penale pentru a se stabili dacă există un prejudiciu şi cuantumul acestuia. Solicită judecătorului de cameră preliminară să aibă în vedere faptul că organul de urmărire penală,  a trecut foarte uşor peste această expertiză contabilă efectuată în cauză deoarece la obiectivul numărul 11, expertul a stabilit că nu este competenţa dumnealui să se pronunţe cu privire la crearea vreunui prejudiciu. Avocat C.G. susţine că nu expertul stabileşte  prejudiciul în cauză şi este ilogic. Acest prejudiciu se presupune a fi efectuat prin acte false, iar dacă organul de urmărire penală nu a stabilit că un act este un fals, cum să stabilească dacă există sau nu prejudiciu. Obiectul plângerii a fost extragerea unor sume de bani din conturile personale şi ale societăţilor celor doi petenţi de către funcţionari ai băncii. Arată că dacă nu se stabileşte în mod concret cine a semnat acele ordine de plată, cine a dispus ridicarea sumelor de bani, nu se poate stabili dacă există sau nu prejudiciu. Procurorul de caz a afirmat că nu a exista prejudiciul în cauză pentru ca asta a fost concluzia expertului contabil, doar că expertul contabil nu a spus că nu este prejudiciu în cauză, ci doar că nu poate stabili sau constata existenţa unui prejudiciu în cauză.

Avocat C.G. susţine că în plângerea scrisă aflată la dosarul cauzei, pe lângă probele enumerate mai sus, a făcut referire şi la aprecieri de nelegalitate şi netemeinicie.

Avocat ales C P  , pentru petenta M.A., susţine că punctează doar câteva dintre aspectele arătate pe larg de către avocat C.G..

Astfel, solicită admiterea prezentei plângeri. Arată că nu în mod aleatoriu s-a făcut referire inclusiv la  nemotivarea temeiului juridic , în concret de ce s-a făcut referire doar la at.16 lit. b Cod procedură penală. Consideră că în concret se antama oarecum incidenţa termenului de prescripţie specială a răspunderii penală, şi pe cale de consecinţă apreciază că trebuie suspus analizei şi acest aspect sub aspectul oportunităţii prezentei plângeri.

În continuare arată că s-a început urmărirea penală, s-a dispus continuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu cu reţinerea art.308 şi 309 Cod penal. Solicită în acest sens a se avea în vedere decizia penală nr.1/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe dezlegarea unei probleme de drept care stabileşte în mod imperativ faptul că limitele de pedeapsă sub aspectul analizei prescripţiei vor fi analizate cu reţinerea acestor cauze de majorare sau micşorare a limitelor de pedeapsă. Pe cale de consecinţă, dacă se va admite prezenta plângere, nu se va pune in discuţie ulterior oportunitatea a se da în cauză o soluţie strict raportată la termenul de prescripţie.

Susţine că în mod total eronat s-a evidenţiat în această ordonanţă că nu s-ar fi produs un prejudiciu, că nu s-ar fi cauzat o pagubă, aceasta în condiţiile în care nicăieri în expertiza încuviinţată şi efectuată în cauză, expertul nu a statuat acest lucru, ci doar că nu se poate pronunţa cu privire la acest aspect.

Iar în ceea ce priveşte acea expertiză grafoscopică, arată că nu este vorba despre o renunţare expresă , ci s-a făcut oarecum o renunţare condiţionată, strict pe criterii ce ţin de timp. Mai mult, niciodată doamna R.nu a fost întrebată în ce măsură îşi însuşeşte expertiza, în ce măsură doreşte să o susţină, în ce măsură doreşte să o plătească sau dacă are alte obiective în ceea ce priveşte această expertiză.

Pe cale de consecinţă, singura soluţie care se impune în prezenta cauză este cea prevăzută de art. 341 alin.6 lit. b Cod procedură penală, respectiv admiterea plângerii, a se dispune ulterior punerea în mişcare a acţiunii penale , efectuarea acestor probe solicitate în cele ce preced, şi, ulterior, dispunerea unei soluţii legale.

Avocat ales KA  , pentru petenta M.A., arată că repunctează soluţiile dispuse de către colegi săi, respectiv de retrimitere a dosarului la organul de urmărire penală pentru reînceperea urmăririi penale , continuarea urmăririi penale cu efectele pe care în urma administrării probelor , soluţia poate să fie temeinică.

Susţine că rezultă din cele expuse de către colegii săi şi din actele de la dosar că ordonanţele date de către procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel O.au rămas inutile, ineficiente, fiind ignorate practic de către procurorul de caz, sens în care consideră domnul avocat că s-a încălcat principiul aflării adevărului , precum şi principiul conform căruia orice persoană are dreptul la o anchetă efectivă şi invocă practica CEDO, cauza Pleşca contra României referitoare la dreptul oricărei părţi de a beneficia de o anchetă efectivă şi nu una formală în care principiul obligativităţii actului de justiţie de către stat să fie respectat.

Arată că s-a pus în discuţie faptul că domnul R.C. a renunţat la o expertiză sau nu şi-a mai exprimat dorinţa de a fi făcută. Solicită judecătorului de cameră preliminară să aibă în vedere că administrarea probelor se face cu respectarea principiului oficialităţii potrivit art.98 Cod procedură penală care stabileşte obiectul probaţiunii, mai ales dacă priveşte o dispoziţie obligatorie. Organul de urmărire penală era obligat ca să ducă la îndeplinire pentru că numai că există o ordonanţă superioară, acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu. Iar odată pusă în mişcare acţiunea penală, nu se mai poate reveni asupra ei. Arată că sunt infracţiuni grave, infracţiuni de abuz în serviciu în formă gravă, delapidare şi toate celelalte care au fost reclamate împotriva reprezentanţilor băncii. Organele de urmărire penală au fost obligate să administreze probele dispuse. Organul de urmărire penală a revenit prin ordonanţă şi a considerat că respectivele probe sunt inutile. Arată că de ce o probă pe care procurorul general a dispus a fi efectuată , considerând-o utilă, atunci când trebuie administrată efectiv devine inutilă. De ce există această percepţie asupra probelor emisă de către procurorul general şi efectul pe care procurorul de caz îl dă acelei obligaţii şi acelei probe. Organul de urmărire penală trebuie să administreze probe, în caz contrar rolul acestuia s-ar reduce doar la a lua declaraţii părţilor.

Susţine că în spatele acestui dosar se află fapte foarte grave. Nu poate fi disjunsă problema doamnei M de cea a fostului său soţ, R.C., acesta din urmă fiind obiectul dosarului respectiv, cel care a coordonat până la un anumit punct mersul acestei anchete, a avut legătura directă cu poliţiştii şi cu procurorii. Arată că s-au întâmplat fapte foarte grave şi s-a ajuns la un conflict cu domnul poliţist, în urma căreia s-a făcut plângere penală împotriva acesteia. Fiind provocat însă de către o persoană care s-a prezentat în numele unui magistrat cu o propunere de mituire care să ajungă la un anumit procuror, a formulat o plângere penală şi împotriva acestuia, iar dosarul împreună cu plângerea penală este la Parchetul DNA. Când s-a aflat acest lucru, s-au dispus soluţii de infirmare a rezoluţiei iniţiale de efectuare a probaţiunii şi apoi soluţia de clasare. O reacţie emoţională de răzbunare  nu poate înlocui rolul instanţei sau rolul organului de urmărire penală. S-au formulat cereri de recuzare, tot felul de demersuri care însă nu au dus la obiectul care trebuia să asigure continuarea procedurii în acest dosar.

Avocat KA solicită să i se permită să se retragă, fapt încuviinţat de către judecătorul de cameră preliminară.

Reprezentanta Ministerului Public, procuror P , solicită respingerea ca nefondată a plângerii formulată împotriva ordonanţei de clasare emisă de procuror şi a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor care a soluţionat acea plângere împotriva ordonanţei.

Referitor la toate probleme supuse discuţiei în ansamblul lor, arată că ideal este intr-adevăr ca în fiecare cauză în care un procuror o are de instrumentat , să se administreze toate probele apte să asigure respectarea principiului aflării adevărului şi, de asemenea, ideal este ca orice act procesual, incluzând aici şi ordonanţele  procurorului, inclusiv cele de clasare să satisfacă toate exigenţele procedurale care să stea la baza unei motivări adecvate. Susţine că acest lucru este ideal, dar nu întotdeauna se regăseşte şi în practica organelor judiciare.

În ceea ce priveşte speţa concretă, arată că s-a afirmat şi s-a susţinut în scris că neindicarea în concret a temeiului de drept pentru care s-a dispus soluţia de clasare constituie un motiv de nelegalitate a ordonanţei procurorului.

Procuror P  susţine că temeiul juridic care fundamentează soluţia de clasare în această cauză , indicat în mod expres de către procuror este art.16 lit. b din Codul de procedură penală. Ceea ce nu s-a indicat în această cauză nu este temeiul juridic care fundamentează soluţia de clasare, ci teza ca parte componentă a acelui temei juridic. Acest lucru constituie un viciu procesual, care însă nu poate să antreneze de la sine o nelegalitate a soluţiei de clasare. Apreciază că nu este tocmai adecvat să aştepţi ca partea sau participanţii procesuali să descopere ei înşişi între rândurile unei ordonanţe care anume este motivaţia efectivă ce stă la baza soluţiei. Dar nici nu se poate consideră,în cealaltă extremă, pentru că s-a realizat acea omisiune să se arunce anatema pe ansamblul actului procesual emis de către procuror.

Menţionează în continuare că este de remarcat în legătură cu celelalte aspecte invocate în cuprinsul plângerii împotriva ordonanţei , un aspect frapant , chiar şi pentru o persoană care nu este implicată activ în sistemul de justiţie. În opinia sa, ceea ce frapează în această cauză penală ţine de conduita procesuală a petentei şi de către soţul acesteia în calitate de autori ai plângerii penale.

Susţine că rar se întâmplă să se sesizeze astfel de aspecte în contextul de administrare a unor probe într-o cauză penală.

Consideră că ceea ce este de remarcat sunt acele solicitări, dar solicitări succesive de extindere mereu a cercetărilor penale spre alte persoane , în cu totul şi cu totul altă direcţii, astfel încât canalizarea spre aspectele esenţiale ale cauzei ajunge să se dilueze.

Pe de altă parte, susţine că în această cauză s-a asistat la o revenire asupra solicitărilor de probaţiune, aspect care este dublat mai apoi de solicitări succesive venite din partea petentei de prorogare a administrării unor probe şi a condiţionării participării la anumite acte de procedură până la momentul la care se vor efectua în prealabil alte acte de procedură. Arată că această conduită procesuală a petentei nu trebui pusă pe seama organului de urmărire penală, ci pe seama petenţilor. Nu totul din această cauză este imputabil organului de cercetare penală şi in această situaţie are in vedere strict acea parte care a condus la o tergiversare a soluţionării acestei cauze.

În ceea ce priveşte referirea la autoritatea de lucru judecat, consideră că în cazul soluţiilor date de procuror, este exclus să se invoca autoritatea de lucru judecat , ordonanţa procurorului ca şi at procesual de dispoziţie  nu pate să fie asimilată nicicând hotărârii judecătoreşti. Doar hotărârea judecătorească este aptă să poată fi analizabilă din perspectiva autorităţii de lucru judecat.

Susţine că s-a criticat aspru organul de urmărire penală, de cercetare penală care nu s-a conformat intrutotul dispoziţiilor procurorului ierarhic superior. În acest sens, consideră că dispoziţiile procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorul din subordine, dar şi aici trebuie să existe o nuanţare. Dacă la momentul la care se emite ordonanţa de infirmare a soluţiei de către procurorul ierarhic superior, se are în vedere  o anumită stare de fapt atestă probatoriu la nivelul unor mijloace de probă care au fost administrate până la acel moment, iar ulterior momentului la care ajunge dosarul  la procuror, se constată în baza mijloacelor de probă care sunt administrate în cauză că sunt relevate elemente de fapt privite ca probe care fac inutilă pe mai departe urmarea acelei dispoziţii a procurorului ierarhic superior, nu generează o nelegalitate a soluţiei dispuse.

Arată că susţine aceste aspecte în contextul în care devine incident art.100 Cod procedură penală care se referă la administrarea probelor. În realitate, poartă asupra adminsitrării mijloacelor de probă care evidenţiază elementele de fapt care constituie probe.

Apreciază că orice probă, chiar dacă iniţial ea a fost dispusă fie de procurorul de caz sau de cel ierarhic, poate să comporte o reevaluare din punct de vedere a oportunităţii a administrării ei pe mai departe, oportunitate care se analizează la un alt moment procesual decât cel iniţial în care s-a dispus de către procurorul ierarhic superior sau de către procuror administrarea probei. Acest lucru al reevaluării oportunităţii administrării probei este generat de contextul procedural nou, creat prin administrarea mijloacelor de probă care , la un anumit moment dat , pot să confere caracter de suficienţă acelor elemente de fapt relevate prin intermediul mijloacelor de probă. Arată că acesta este şi motivul pentru care în mod justificat un procuror poate să revină asupra propriei decizii şi chiar asupra administrării unui mijloc de probă care devine ineficient ulterior momentului la care acesta se dispune.

În consens cu actele procesuale de dispoziţie atacate, apreciază că o coroborare a întregului material probatoriu administrat până la  un anumit moment procesual final este aptă să susţină adoptarea unei soluţii de clasare cu toate acele precizări vis-a-vis de îndeplinirea şi a altor exigenţe procedurale incidente în materie de motivare.

Avocat C.G. solicită cuvântul în replică, însă nu i se acordă.

Avocatul C.G. solicita un termen pentru concluzii scrise dar judecatorul de camera preliminara respinge solicitarea.

JUDECATORUL DE CAMERA PRELIMINARA

DIN CADRUL TRIBUNALULUI

DELIBERAND,

Prin plangerea contra actelor procurorului depusa la instanta, la data de 18,08,2016  petenta  M L critica ca nelegale si netemeinice ordonatele procurorului  din  21 iunie  2016 data in  dosar  …/P/2016 a Parchetului Tribunalului Bihor, si a ordonanta din 1 august  2016  data in dosarul  …./II.2/2016  a procurorului  sef a Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor,solicitand ca efect al incalcarii drepturlui la aparare admiterea plagerii si restituirea dosarului PT BIHOR  in vederea completarii urmaririi penale.

Din ordonantele atacate rezulta ca :

În dosarul penal cu nr.  de mai sus au fost efectuate cercetări cu privire la săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, faptă prev. şi ped. de art. 297 al. 1 din N.C. Pen., cu aplic, cu art. 308 şi art. 309 din N.C.Pen., precum și a infracțiunilor prev. de art. 288, 291, 213, 256 din Codul penal din 1968.

Prin plângerea penală din data de 18 martie 2010, înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel O.în dosarul nr. …./P/2010, persoanele vătămate R.C. şi soţia R. A.-L. au solicitat cercetarea Băncii I şi a reprezentanţilor acesteia, B.D C şi M A  V pentru infracţiunile de „fals, uz de fals, dispunere de bunul altuia, delapidare, abuz de încredere, art. 213 şi art. 256 Cod penal”. În fapt, persoanele vătămate au arătat că la datele de 09.11.2007, 21.03.2008 şi 28.05.2008 au încheiat convenţii de credit cu banca şi că „au dispărut din contul personal sume semnificative de ordinul milioanelor de euro, s-au radiat ipoteci care ulterior s-au contestat, s-au semnat acte adiţionale ignorând art. 35 din codul familiei, s-a intrat în contul personal virându-se banii încasaţi după bunul plac, înainte de termen fără vreun acord scris, încălcându-se prevederile contractuale”.

În aceeaşi dată de 18 martie 2010, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel …, în dosarul nr. …./P/2010, a fost înregistrată o altă plângere penală formulată de R.C., în calitate de administrator special al SC R C SRL, împotriva Băncii I şi a reprezentanţilor acesteia, B.D C şi M A  V pentru infracţiunile de „fals, uz de fals, dispunere de bunul altuia, delapidare, abuz de încredere, art. 213 şi art. 256 Cod penal”. 

La data de 30.03.2010 procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel O.a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, cauza fiind înregistrată sub nr. ...../P/2010, ulterior la data de 21.06.2010 în cauză s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, cauza nou formată fiind înregistrată sub nr. ../P/2010.

Prin Rezoluţia din data de 25.10.2011, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul .., s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, pe considerentul că faptele reclamate nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. şi ped. de art. 288 V. C. Pen., uz de fals, faptă prev. şi ped. de art. 291 V. O Pen., abuz de încredere, faptă prev. şi ped. de art. 213 V. C.pen., delapidare, prev. şi ped. de art. 215/1 din V. C. Pen., înşelăciune, faptă prev. şi ped. de art. 215 al. 1, 2, 3 şi 5 din V. C. Pen. şi primirea de foloase necuvenite, faptă prev. şi ped. de art. 256 din V. O Pen. rap. la art. 5 al. 1 din Legea nr. 78/2000.

Persoana vătămată R.C. a formulat plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. ../P/2010 din data de 25 octombrie 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, plângerea fiind admisă prin ordonanţa nr. .../II.2/2011 din data de 19 decembrie 2011 a prim-procurorului parchetului, dispunându-se infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din data de 25 octombrie 2011 şi repartizarea dosarului unui alt procuror, stabilindu-se totodată efectuarea următoarelor acte:

-Reaudierea detaliată a persoanei vătămate R.C., pentru a preciza în concret, în ce constă ilicitul penal reclamat, insistându-se în mod deosebit pe fapt prevăzută de art. 256 V. C.pen., rap. la art. 5 al. 1 din Legea 78/2000,

-Efectuarea unei expertize financiar contabile cu referire la creditele acordate de BANCA I şi modul de folosire a acestora,

-Stabilirea cu exactitate a prejudiciului cauzat,

-Audierea martorilor propuşi de R.C. şi R A.

În continuarea cercetărilor, fiind audiat în cauză, la data de 07.03.2013, numitul R.C. a declarat că, în legătură cu fapta prev. şi ped. de art. 256 din V. O Pen. rap. la art. 5 al. 1 din Legea nr. 78/2000, renunţă la această acuzare si că nu doreşte să o mai susţină în cadrul acestui dosar penal.

Prin Ordonanţa din 21.03.2014, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus clasarea cauzei, în ceea ce priveşte faptele prev. de art.215/1 v. C. pen., art.215 al.1,2,3 şi 5 v. C. pen, art. 288 v. C. pen, art.291 v. C. pen, art.213 v. C. pen. şi art. 256 v. O pen. rap. la art.5 al.l din Legea nr.78/2000, art.29 al.l lit.b din Legea nr.656/2002.

Împotriva acestei Ordonanţe, în termen legal, numiţii R.C. şi R A, prin Cabinetul Individual al avocatului K A au formulat plângere împotriva soluţiei care a fost admisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel O.care, prin Ordonanţa nr. ../11.2/05.05.2014, a dispus şi efectuarea următoarelor:

- începerea urmăririi penale în cauză cu privire la faptă(fapte), conform art. 305 al. 1 din N.c.p.p.

- efectuarea unui supliment de expertiză pentru a se lămuri pentru fiecare contract de credit în parte şi în mod cronologic, sumele rambursate, sub ce modalitate, cu luarea în considerare a costurilor creditului (dobândă, cheltuieli de administrare, comisioane etc), conform calendarului şi scadenţarului întocmit de bancă şi totalizarea sumelor rambursate din care cât reprezintă costurile creditului, pentru a se clarifica dacă banca a încasat sau nu sume în plus faţă de cele stipulate în fiecare contract(convenţie) de creditare în parte şi dacă sumele rambursate cu toate costurile lor au fost reflectate în mod real în evidenţele băncii creditoare,

- realizarea unei confruntări între R.A. L. şi operatorul bancar M S L pentru a se elucida, prin eliminarea ambiguităţilor, realitatea operaţiunii bancare cu privire la suma de 160.000 lei, din data de 14.08.2008, clarificarea inadvertenţelor dintre semnăturile aflate pe originalul înscrisurilor de la f.. 13-14, voi. II şi cele aflate pe copia acelor înscrisuri aflate la f. 164-165, voi. II privind aceeaşi operaţiune bancară şi dacă este cazul efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice grafologice cu privire la acele semnături.

Drept urmare, prin Ordonanţa din 02.06.2014, s-a dispus, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, delegarea lucrătorilor operativi din cadrul I.P.J. Bihor, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, în vederea efectuării următoarelor acte de cercetare:

-un supliment de expertiză pentru a se lămuri pentru fiecare contract de credit în parte şi în mod cronologic, sumele rambursate sub ce modalitate, cu luarea în considerare a costurilor creditului (dobândă, cheltuieli de administrare, comisioane etc.) conform calendarului şi scadenţarului întocmit bancă şi totalizarea sumelor rambursate din care cât reprezintă costurile creditului pentru a se clarifica dacă banca a încasat sume în plus faţă de cele stipulate fiecare contact (convenţie) de creditare în parte şi dacă sumele rambursate cu tc costurile lor au fost reflectate în mod real în evidentele băncii creditoare;

-se va realiza o confruntare între R A L şi operatorul bancar M S L pentru a se elucida, prin eliminarea ambiguităţi realitatea operaţiunii bancare cu privire la suma de 160.000 lei, din data 14.08.2008, clarificarea inadvertenţelor dintre semnăturile aflate pe original; înscrisurilor de la f. 13 -14, voi. II şi cele aflate pe copia acelor înscrisuri aflat f. 164 - 165, voi. II privind aceeaşi operaţiune bancară şi dacă este cazul efectuarea unei constatări tehnico - ştiinţifice grafologice cu privire la acele semnături, pr importantă pentru aflarea adevărului în cauză;

-efectuarea unei expertize grafologice care să ateste că semnătura de pe anexa nr. 5 şi de pe solicitarea de informaţii de la O.C.P.I. referitor la imobilul nr. topo. …/1 înscris în C.F. …. referitor la constituirea nr. cadastral ......  îi aparţin sau nu petentului sau fostei sale soţii M.A. (fostă R. ). De asemenea, să se stabilească cu ocazia acestei expertize dacă chitanţele ce atestă ridicarea de către petent şi fosta sa soţie a totalului sumelor 300.980 euro, respectiv 901176 lei au fost semnate de către aceştia. în vederea stabilirii acestor presupuse falsuri se impune ridicarea de la bancă a tuturor chitanţelor privind aceste sume şi a altora din 2006 până în prezent, precum şi ordinele de ridicare de numerar din conturile petentului şi ale soţiei sale ca persoane fizice, precum şi ale persoanelor juridice …………;

-efectuarea unei expertize topografice din care să rezulte dacă la formarea nr. cadastral ….. era posibilă alipirea cotelor de ….din C.F. nr. … cu nr. topo. …cu cota de …… din acelaşi C.F. ambele ipotecate, deşi între aceste două loturi mai exista un lot cu cota de …. neipotecat şi …. m/…. neipotecat, şi … m/….. neipotecat. De asemenea, s-a solicitat anexarea de la O.C.P.I. a tuturor actelor necesare acestor alipiri;

-efectuarea unei expertize medico - legale psihiatrice din care să rezulte dacă fosta sa soţie R. A., actualmente M avea discernământul necesar pentru încheierea contractului nr. …/13.12.2007 ţinând cont de faptul că aceasta ei reanimare la obstetrică - ginecologie, întrucât aceasta a suferit o operaţie naştere cu cezariană;

-efectuarea unei confruntări între R.C. şi numitul D. B., între acesta şi P.T. (fostă D.), precum şi între acesta şi M A .

La data de 09.01.2015, având în vedere plângerea formulată de către R.C. precum şi probatoriul administrat, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză, in rem, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. şi ped. de art. 288 al. 1, 2 din V. C. Pen., uz de fals, faptă prev. şi ped. de art. 291 din V.c.pen., abuz de încredere, faptă prev. şi ped de art. 213 din V. C. Pen., delapidare, faptă prev. şi ped. de art. 215/1 al. 1 şi 2 din V. C. Pen., înşelăciune, faptă prev. şi ped. de art. 215 al. 1,2,3,5 din V. C. Pen. iar prin Ordonanţa din data de 26.10.2015, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, faptă pev. şi ped. de art. 297 al. 1 din N.C. Pen., cu aplic, cu art. 308 şi art. 309 din N.C.Pen.

La data de 27.10.2015, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de :

1.B.D.C., …. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, faptă pev. şi ped. de art. 297 al. 1 din N.C. Pen., cu aplic, cu art. 308 şi art. 309 din N.C.Pen.,

2.MAV, …., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, faptă pev. şi ped. de art. 297 al. 1 din N.C. Pen., cu aplic, cu art. 308 şi art. 309 din N.C.Pen.

Prin referatul din data de 16 iunie 2016 al organelor de cercetare penală din cadrul I.P.J. Bihor – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice s-a propus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. b şi d C. pr. pen.

Prin ordonanţa din data de 21 iunie 2016 a procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. b C. pr. pen. faţă de suspecţii B.D-C şi MAv pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 N. C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 N. C. pen., iar la pct. 2 s-a dispus clasarea în ceea ce privește celelalte infracțiuni, soluția fiind comunicată petentei la data de 28.06.2014, conform dovezii de primire de la dosar.

La data de 14.07.2016, în termen legal, partea vătămată M (fostă R) A L a formulat, în temeiul art. 339, 336 și urm. C.pr.pen., plângere împotriva soluției dispusă de către procurorul de caz, considerând că soluția adoptată este netemeinică și nelegală, solicitând admiterea plângerii formulate, infirmarea soluției, iar în urma reexaminării probelor administrate în cauză dar și administrării de probe noi: efectuarea expertizei grafologice sau a unei constatări tehnico-științifice grafologice, efectuarea unei completări la expertiza financiar contabilă sau a unei noi expertize în vederea calculării sumelor de bani care reprezintă prejudiciul produs, precum și efectuarea de confruntări între numitul R.C. și numiții D B.și P Tr, să se dispună redeschiderea urmăriri penale, reluarea cercetărilor, punerea în mișcare a acțiunii penale și, de asemenea, trimiterea în judecată a celor vinovați pentru faptele reclamate.

Motivele de nelegalitate şi netemeinicie invocate de către petentă se referă la neindicarea în concret a temeiului de drept pentru care s-a dispus clasarea, precum şi încălcarea dispoziţiilor dispuse imperativ în cauză de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel O prin ordonanţa nr. …/II.2/2014, prin care a fost admisă plângerea petentei şi s-a dispus infirmarea soluţiei şi redeschiderea urmăririi penale.

În cauză, ulterior infirmării, au fost efectuate mai multe activităţi: astfel, în data de 8 mai 2014, prin ordonanţa procurorului de caz s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunile prev. de art. 320, 323, 238, 295, 244 şi 289 N. C. pen.

În data de 9 ianuarie 2015,  s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunile prev. de art. 288 alin. 1 şi 2 C. pen. 1968, art. 291 C. pen. 1968, art. 213 C. pen. 1968, art. 2151 alin. 1 şi 2 C. pen. 1968, art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C. pen. 1968.

Prin ordonanţa din data de 26 octombrie 2015 a organelor de cercetare penală s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 297 alin. 1 rap. la art. 308 şi 309 CN. C. pen., reţinându-se că în perioada 2007 – 2009, prin încălcarea prevederilor contractuale, reprezentanţii Băncii I.R.S – Agenţia O., nu au redus corespunzător cuantumul debitelor, deşi au fost efectuate plăţi de către R.C. şi SC R. C. SRL, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.000.000 lei. 

Prin ordonanţa din data de 27 octombrie 2015 a procurorului de caz s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de B.D. C. şi MAv pentru infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 297 alin. 1 rap. la art. 308 şi art. 309 N. C. pen.

În data de 3 iunie 2010, organele de cercetare penală l-au audiat pe persoana vătămată R.C. în dosarul nr. ..../P/2010, ocazie cu care acesta a arătat că în completare solicită efectuarea de cercetări şi cu privire la infracţiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C. pen. 1968.

Prin referatul din data de 16 iunie 2011 al organelor de cercetare penală din cadrul I.P.J. Bihor – Serviciul de Investigare a Fraudelor s-a propus în temeiul art. 10 lit. d C. pr. pen. 1968 neînceperea urmăririi penale faţă de B.D.-C., MAv, P. (D.) T.-C. şi Banca I. pentru infracţiunile prev. de art. 288, 291, 213, 214, 2151 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C. pen. 1968, propunându-se şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul B cu privire la infracţiunea prev. de art. 256 C. pen. 1968 rap. la art. 5 alin. 1 din legea nr. 78/2000.

Prin rezoluţia din data de 25 octombrie 2011 a procurorului de caz s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de B.D-C, MAv, P (D) TC şi Banca I.R.S pentru infracţiunile prev. de art. 288, 291, 213, 214, 2151 art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C. pen. 1968 şi art. 256 C. pen. 1968 rap. la art. 5 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

Prin ordonanţa nr. 459/II.2/2011 din data de 19 decembrie 2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul B a fost admisă plângerea formulată de R.C. şi infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din data de 25 octombrie 2011, dosarul fiind repartizat cu aceeaşi dată altui procuror.

Prin referatul din data de 30 ianuarie 2012, organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. Bihor – Serviciul de Investigare a Fraudelor au propus declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul B, dat fiind că, pe lângă infracţiunile prev. de art. 288, 291, 213, 2151, 215 alin. 1, 2 3 şi 5 C. pen. 1968, era reclamată de către R.C. şi infracţiunea prev. de art. 256 C. pen. rap. la art. 5 din legea nr. 78/2000, care este la urmărirea penală proprie a procurorului. 

În data de 11 octombrie 2012, persoana vătămată R.C. s-a prezentat la sediul I.P.J. Bihor – SIF iar din procesul-verbal întocmit de organul de cercetare penală, scms. M C rezultă că, după ce a discutat timp de 2 ore aspecte generale, în momentul în care s-a intenţionat la consemnarea declaraţiei, persoana vătămată a afirmat că nu mai doreşte să facă nicio declaraţie şi a plecat, după ce i s-a comunicat că încă nu s-a dispus o expertiză contabilă. 

În data de 27 martie 2013, organele de cercetare penală au audiat-o pe persoana vătămată R.C., asistat de avocat ales, ocazie cu care persoana vătămată a arătat că „renunţă” la acuzaţia de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 C. pen. rap. la art. 5 alin. 1 din Legea nr. 78/2000. De asemenea, persoana vătămată a făcut precizări cu privire la prejudiciul cauzat de către funcţionarii Băncii I.R.Spa şi a solicitat dispunerea unei expertize contabile pentru „lămurirea şi clarificarea legalităţii transferurilor din conturile bancare, sens în care mă angajez să suport costurile expertizei şi să depun până în data de 15.03.2013 la dosarul cauzei o cerere de probaţiune cuprinzând obiectivele propuse pentru expertiză”. 

Prin ordonanţa din data de 17 aprilie 2013 a organelor de cercetare penală s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize contabile judiciare.

În data de 25 aprilie 2013, persoana vătămată R.C. a solicitat organelor de cercetare penală să ceară de la Banca I.R.mai multe înscrisuri aferente conturilor persoanei vătămate.

Raportul de expertiză contabilă judiciară a fost finalizat la data de 3 iulie 2013.

În data de 25 iunie 2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul B a solicitat Băncii I.R.S să comunice în original ordinul de plată din data de 14.08.2008 şi declaraţia privind identitatea beneficiarului real.

În data de 11 iulie 2013, Banca I.R.a comunicat parchetului mai multe documente originale solicitate şi înscrise în procesul-verbal de predare-primire încheiat la aceeaşi dată de 11 iulie 2013 între bancă şi organul de cercetare penală.

În data de 1 august 2013, organul de cercetare penală i-a predat expertului contabil obiecţiunile formulate de Banca I.R.S la raportul de expertiză contabilă judiciară, urmând ca răspunsurile la obiecţiuni să fie depuse la dosar până în data de 9 august 2013.

În data de 13 august 2013 persoana vătămată R.C. a depus un memoriu, prin care a exprimat un punct de vedere cu privire la aspecte de fapt ale cauzei.

În data de 13 august 2013 persoana vătămată R.C. a formulat o completare la plângerea penală, solicitând să se efectueze cercetări pentru a se verifica dacă anumite persoane din cadrul O.C.P.I. Bihor se fac vinovate de „săvârşirea anumitor fapte care întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracţiuni prevăzute de Codul penal sau de alte legi speciale”. Persoana vătămată indică apoi aspectele de fapt cu privire la care solicită să se efectueze cercetări, fiind vizate în special acte (adrese de radiere ipotecă) din data de 11.05.2009, 29.02.2008 (încheiere a OCPI Bihor), care ar fi false.

În data de 9 octombrie 2013, organele de cercetare penală au audiat-o pe persoana vătămată M (R. ) A-L, în prezenţa avocatului ales, ocazie cu care aceasta şi-a menţinut plângerea penală şi a arătat că în termen de 7 zile se va pronunţa cu privire la actul de lotizare autentificat nr. 3623/03.10.2008 la BNP D  şi cu privire la un ordin de plată din data de 14.04.2008.

În data de 31 octombrie 2013, organele de cercetare penală au reaudiat-o pe persoana vătămată M.A.-L, în prezenţa avocatului ales, ocazie cu care aceasta a contestat că a semnat un act din data de 14.04.2008 (ordinul de plată) şi a recunoscut că a semnat actul de lotizare autentificat nr. …./03.10.2008.

În data de 31 octombrie 2013, au fost audiaţi olograf SL, BAB, CA, CRL.

În data de 4 noiembrie 2013, organele de cercetare penală au audiat-o pe persoana vătămată R.C., asistat de avocat ales, ocazie cu care persoana vătămată a declarat că nu a semnat ordinul de plată din data de 14.04.2008 şi nici soţia sa M (R. ) A. L. şi nici actul de lotizare autentificat sub nr. …../03.10.2008. Persoana vătămată a solicitat organelor de urmărire penală să ceară de la Banca I.R.chitanţele de depunere şi ridicare numerar din contul său de persoană fizică lei/Euro, precum şi extrasele de cont.

În data de 14 noiembrie 2013 persoana vătămată R.C. a formulat o cerere de extindere a plângerii penale, solicitând cercetarea faptelor comise de către numiţii B.DC, M AV, D T pentru infracţiunile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu, fals şi uz de fals şi extinderea cercetărilor faţă de persoana juridică Banca I.R.Spa, cu sediul în I, pentru infracţiunea de spălare de bani, reclamând că din contul persoanei vătămate au fost sustrase şi distribuite sume de bani. De asemenea, persoana vătămată solicită extinderea cercetărilor faţă de persoana juridică O.C.P.I. Bihor (instituţie publică) şi persoanele fizice „C” şi „P” pentru infracţiunea de abuz în serviciu, solicitând să fie audiat în legătură cu această cerere de extindere.

În data de 14 noiembrie 2013, organul de cercetare penală a dispus efectuarea unei investigaţii poligraf privind-o pe făptuitoarea M S-L.

În data de 14 noiembrie 2013, I.P.J. B – Serviciul criminalistic a întocmit raportul de constatare tehnico-ştiinţifică asupra comportamentului simulat privind pe M S-L.

În data de 6 ianuarie 2014, Banca I.R.S a comunicat parchetului toate chitanţele de depunere/ridicare numerar şi extrasele de cont euro/lei aparţinând persoanei vătămate R.C., enumerate în procesul-verbal de predare primire din data de 6 ianuarie 2014.

Prin ordonanţa din data de 21 martie 2014 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul B s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. a, b şi c C. pr. pen. în ceea ce priveşte infracţiunile prev. de art. 2151, 215 alin. 1, 2, 3 şi 5, art. 288, art. 291, art. 213 C. pen. 1968 şi art. 256 C. pen. 1968 rap. la art. 5 alin. 1 din Legea nr. 78/2000. 

În data de 15 aprilie 2014¸ persoana vătămată R.C. a formulat plângere împotriva ordonanţei de clasare nr. …./P/2010 din data de 21 martie 2014, înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. …/II.2/2014 şi înaintată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel O.pentru competentă soluţionare.

În data de 28 aprilie 2014¸persoana vătămată R.C. depune un memoriu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel O, prin care completează plângerea împotriva ordonanţei de clasare din data de 21 martie 2014.

Prin ordonanţa nr. …/II.2/2014 din data de 5 mai 2014 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel O.a fost admisă plângerea formulată de R.C. şi M (fostă R. ) A. împotriva ordonanţei de clasare nr. …/P/2010 din data de 21 martie 2014 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care a fost infirmată ca fiind nelegală.

În data de 8 mai 2014, prin ordonanţa procurorului de caz s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunile prev. de art. 320, 323, 238, 295, 244 şi 289 N. C. pen.

În data de 13 mai 2014¸persoana vătămată R.C. depune un memoriu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel O, trimis apoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul B.

În data de 2 iunie 2014¸ procurorul a audiat pe persoana vătămată R.C..

Prin ordonanţa din data de 2 iunie 2014, procurorul de caz a dispus ca organele de cercetare penală să efectueze actele de urmărire penală indicate în ordonanţa nr. …./II.2/2014 din data de 5 mai 2014 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel O.(efectuarea unui supliment de expertiză contabilă, în vederea lămuririi, pentru fiecare contract de credit în parte, ce sume au fost rambursate, sub ce modalitate ş.a.; efectuarea unei confruntări; efectuarea unei expertize „grafologice” a semnăturii; efectuarea unei expertize topografice; efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice privind-o pe persoana vătămată R.A), stabilindu-se termen de 30 de zile.

Prin ordonanţa din data de 9 ianuarie 2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunile prev. de art. 288 alin. 1 şi 2 C. pen. 1968, art. 291 C. pen. 1968, art. 213 C. pen. 1968, art. 2151 alin. 1 şi 2 C. pen. 1968, art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 C. pen. 1968.

În data de 27 mai 2015 a fost reaudiată persoana vătămată R.C., ocazie cu care acesta a indicat ca fiind false mai multe înscrisuri ridicate de la Banca I.R.S.

În data de 27 iulie 2015, V B SCPA – Agenţia O.a comunicat organelor de urmărire penală documentele originale solicitate, acestea fiind consemnate într-un proces-verbal de predare-primire din aceeaşi zi (3.083 file).

În data de 6 octombrie 2015, organul de cercetare penală a solicitat Biroului local de expertize de pe lângă Tribunalul Bihor a solicitat să comunice o listă cu 10 experţi judiciari în domeniul topografiei, primindu-se răspuns la data de 16 octombrie 2015.

În data de 13 octombrie 2015 a fost audiat martorul R.O-P, iar la aceeaşi dată, organele de cercetare penală au ridicat probe de scris de la persoana vătămată R.C..

În data de 16 octombrie 2015 a fost audiată persoana vătămată M (fostă R. ) A-L.

Prin ordonanţa din data de 26 octombrie 2015 a organelor de cercetare penală s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 297 alin. 1 rap. la art. 308 şi 309 CN. C. pen., reţinându-se că în perioada 2007 – 2009, prin încălcarea prevederilor contractuale, reprezentanţii Băncii I.R.SPA – Agenţia O, nu au redus corespunzător cuantumul debitelor, deşi au fost efectuate plăţi de către R.C. şi SC R, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.000.000 lei. 

În data de 14 octombrie 2015 a fost reaudiată persoana vătămată R.C. cu privire la obiectivele expertizei grafice.

În data de 16 octombrie 2015, organul de cercetare penală a ridicat probe de scris de la persoana vătămată M.A.-L.

În data de 22 octombrie 2015, organul de cercetare penală a ridicat probe de scris de la M Sorina-Luminiţa, P.T.-C, GS.

În data de 26 octombrie 2016, organul de cercetare penală i-a comunicat prin adresă persoanei vătămate R.C. ca până la data de 3 noiembrie 2015 să indice în scris obiectivele pentru expertizele solicitate.

Prin ordonanţa din data de 27 octombrie 2015 a procurorului de caz s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de B.D C şi MAv pentru infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 297 alin. 1 rap. la art. 308 şi art. 309 N. C. pen.

În data de 4 noiembrie 2015, persoana vătămată R.C. solicită procurorului de caz un termen de 7 zile pentru a depune obiectivele de expertize, având în vedere că nu a primit de la OCPI toate actele solicitate.

În data de 11 noiembrie 2015, persoana vătămată R.C. depune la parchet obictive pentru expertiza topografică.

În data de 11 noiembrie 2015, persoana vătămată R.C. a depus un obiectiv la expertiza psihiatrică ce propune a fi efectuată asupra soţiei sale R.A, pentru a se stabili dacă avea discernământ la data de 14.12.2007, când aceasta era internată la secţia reanimare a Spitalului de Obstetrică Ginecologie, unde a semnat o convenţie de credit fără aparţinător al familiei.

În data de 11 noiembrie 2015, persoana vătămată a depus obiectivele la expertiza criminalistică grafică.

În data de 19 noiembrie 2015, organul de cercetare penală dispune prin ordonanţă efectuarea unei expertize topografice, stabilind termen de finalizare 24.12.2015.

În data de 23 noiembrie 2015, organul de cercetare penală i-a predat expertului tehnic topo mai multe înscrisuri.

În data de 27 noiembrie 2015, persoana vătămată R.C. depune la parchet un memoriu în legătură cu expertizarea psihiatrică a soţiei sale.

În data de 3 decembrie 2015, persoana vătămată R.C. depune la parchet completare la obiectivele expertizei topografice.

În data de 14 decembrie 2015, expertul tehnic topi solicită organului de cercetare plata unui avans pentru finalizarea raportului de expertiză.

În data de 21 decembrie 2015, prin ordonanţă, procurorul de caz dispune completarea obiectivelor expertizei topografice şi, în aceeaşi zi, a respins cererea de efectuare a unei expertize grafice privind anumite acte.

În data de 22 decembrie 2015 a fost reaudiată persoana vătămată R.C. cu privire la obiectivele expertizei grafice.

În data de 22 decembrie 2015, organul de cercetare penală a consemnat că s-au prezentat părţile şi expertul desemnat să efectueze expertiza topografică.

În data de 14 ianuarie 2016, expertul tehnic topo solicită organului de cercetare penală să i se comunice chitanţa de plată şi solicită amânarea termenului de finalizare a expertizei, dat fiind că nu a primit răspuns la adresa depusă la Primăria P în data de 9 ianuarie 2016.

În data de 16 ianuarie 2016, organul de cercetare penală a ridicat probe de scris de la suspectul MAv.

În data de 21 ianuarie 2016, organul de cercetare penală a ridicat probe de scris de la suspectul B.D-C.

În data de 29 ianuarie 2016, procurorul de caz a admis participarea expertului suspecţilor la efectuarea expertizei criminalistice grafice.

În data de 2 februarie 2016, organul de cercetare penală a comunicat Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice …. ordonanţa prin care s-a dispus efectuarea expertizei criminalistice grafice şi documentele în litigiu.

În data de 11 februarie 2016, suspecţii B.D şi M A  au depus un memoriu prin care solicită efectuarea unei expertize contabile.

În data de 22 februarie 2016, Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice …. comunică organului de cercetare penală să pună la dispoziţie originalele actelor pentru efectuarea expertizei criminalistice şi completarea materialului de comparaţie, indicând şi că se impune achitarea tarifului de expertiză în sumă de 19.440 lei şi trimiterea chitanţei doveditoare.

În data de 26 februarie 2016, persoana vătămată R.C. a depus o cerere de audiere a expertului tehnic topo.

În data de 8 martie 2016, expertul tehnic topo depune la dosar raportul de expertiză tehnică judiciară.

În data de 15 martie 2016 a fost reaudiată persoana vătămată R.C., ocazie cu care i s-a adus la cunoştinţă adresa nr. …./22.02.2016 a Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice …….., acesta arătând că va face în cel mai scurt timp precizări cu privire la plata tarifului de expertiză.

În data de 11 aprilie 2016, persoana vătămată R.C. s-a prezentat la sediul IPJ B – Serviciul de Investigare a Fraudelor iar din procesul-verbal întocmit de cms. şef PG şi a.s.a MR rezultă că persoana vătămată a refuzat să dea declaraţie şi a plecat.

În data de 12 aprilie 2016 a fost reaudiată persoana vătămată R.C., ocazie cu care acesta a solicitat actele care urmează să fie expertizate. Persoana vătămată a solicitat eliberarea extraselor sale de cont şi întocmirea unei adrese către Laboratorul de Expertize Criminalistice ….. pentru a comunica dacă se poate efectua o expertiză în urma căreia să se stabilească dacă semnătura şi ştampila au fost copiate de pe actul original, de comparaţie, angajându-se că achite contravaloarea expertizei, indiferent de cuantumul acesteia.

În data de 18 aprilie 2016, persoana vătămată R.C. formulează o cerere de ridicare a unor acte de la Banca I.R.S şi o cerere de emitere a unei noi ordonanţe de efectuare a expertizei criminalistice grafice.

Tot la data de 20 aprilie 2016, persoana vătămată R.C. a formulat o cerere de emitere a unei noi ordonanţe de efectuare a expertizei grafice.

În data de 21 aprilie 2016, persoana vătămată R.C. a predat organului de cercetare penală mai multe contracte de creditare din anii 2008 – 2009.

În data de 26 aprilie 2016 a fost reaudiată persoana vătămată R.C., ocazie cu care acesta a declarat că renunţă la efectuarea expertizei grafice de către Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice …. şi solicită efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice grafice de către I.P.J. B. – Serviciul criminalistic. 

În data de 5 mai 2016, Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice …. a restituit organului de cercetare penală actele.

Ordonanta data in dosarul de plangere …/II/P/2016 nu este motivata in fapt si in drept.

Analizand actele si lucrarile dosarului judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului va constata ca;

 Urmarirea penala in cauza este vadit incompleta cu consecinta incalcarii dreptului la aparare a tuturor partilor atat a suspectilor cat si a persoanei vatamate.

Bunaoara desi se incepe urmarirea penala  si cu privire la infractiunea de abuz in serviciu  cu consecinte deosebit de grave art 297 cu retinerea art 309 cod penal, procurorul si politia judiciara nu efectueaza cercetari minimale.Ordonata procurorului  nu este motivata in fapt si in drept. Desi in ordonanta in cauza sunt folositi termeni foarte duri:’” au devalizat conturile personale”, acestra sustinere nu este motivata si nu se fac trimitere la probe sau indici temeinice.

Procurorul  consemneaza in ordonanta  de  efectuare in continuare  a urmaririi penale  (f 13) ca suspectii B.D.C si M A V au incalcat  prevederile contractuale  din  acordurile incheiate cu institutia bancara .

Nici la acel moment, dar nici ulterior organele de urmarire penala nu au fost interesate sa identifice norma juridica primara care se pretinde a fi incalcata de catre cei doi suspecti in contextul in care pe parcurusl solutionarii dosarului penal a fost publicata Decizia  Curtii Constitutionale  privind infractiunea de abuz in serviciu.

Curtea Constituțională a apreciat în decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517/08.07.2016, paragrafele 55 -61) că „sintagma îndeplinește în mod defectuos din cuprinsul dispozițiilor art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează „prin încălcarea legii”. Aceasta este singura interpretare care poate determina compatibilitatea normelor penale criticate cu dispozițiile constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.  (...) Examinând jurisprudența în materie referitoare la legislația la care organele judiciare se raportează în determinarea actului ce intră în sfera atribuțiilor de serviciu a subiectului activ al infracțiunii de abuz în serviciu și, în consecință, a stabilirii neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a acestuia, judecatorul de camera  reține că acestea au în vedere o sferă largă. Curtea observă că, în stabilirea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, organele judiciare au în vedere, pe lângă prescripțiile normative ale legii, și încălcarea anumitor obligații prevăzute prin hotărâri ale Guvernului; încălcarea anumitor ordine de zi pe unitate care prevedeau expres activitățile pe care trebuia să le execute militarii; încălcarea eticii și a deontologiei profesionale. (...) Curtea  observă că practica judiciară s-a întemeiat pe dispozițiile art.246 și 248 din Codul penal din 1969, precum și pe cele ale art.297 din Codul penal, care folosesc o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acțiunile sau omisiunile prin care se săvârșește această infracțiune. Chiar dacă, din punct de vedere practic, o astfel de enumerare limitativă nu este posibilă prin dispozițiile care incriminează abuzul în serviciu, având în vedere consecința pe care reglementarea unei atribuții de serviciu o are în materia incriminării penale a acestei fapte, Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară — legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă61. Curtea reține că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare și predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art.73 alin.(1) din Constituție, precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art.115 din Constituție, respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.”

Cerinţă esenţială ataşată elementului material constă în aceea ca acţiunea sau omisiunea să se realizeze în exercitarea atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public prevăzute de legislația primară. Față de considerentele deciziei Curții Constituționale (paragrafele 60 și 61) atât acțiunea cât și omisiunea incriminată ca abuz în serviciu trebuie să se raporteze la atribuţii de serviciu prevăzute de legislația primară.

Organele de urmarire penala au facut aprecieri eronate neindicand explicit atributiile functionarilor bancari ,si ce norme  au incalcat acestia . De asemenea organele de urmarire penala nu a indicat functionarii din cadrul OCPI  raspunzatori de infractiunea de abuz in serviciu si care sunt normele pe care le-au incalcat.

Se impune ca organele de urmarire penala sa identifice persoanele la care au facut referire  din cadrul OCPI, care ar fi savarsit infractiunea de abuz in servicu.

Desi se retine existenta unui prejudiciu, in ordonanta de incepere a urmaririi penale, nu se arata probele din care este intuit cunatumul acestuia si mai mult criteriul in baza caruia se face incadrarea la art 309 cod penal.

Se  mai  are in vedere ca organele de urmarire penala nu au  respectat dispozitia  data de  Procurorul general al Curtii de Apel O. in  ordonanta  …/II.2/05.05.2014 prin care punea in vedere efectuarea unei expertize grafologice cu privire la semnatura de pe anexa  nr. 5 si de pe solictarea de informatii de la OCPI , referitor la imobilul  cu nr topo.  …../1 inscris in Cf  ….. P.  referitor la constituirea  nr . cadastral  ...... .

 Mai mult, petentei i s-a incalcat dreptul la aparare garantat de Conventia Europena a Drepturilor Omului, prin nemotivarea atat a solutiei date de prim-procurorul parchetului de pe langa Tribunalul B. cat si prin faptul ca nu au fost administrate probe pentru lamurirea situatiei de fapt si de drept.

Or judecatorul de camera preliminara nu pierde din vedere nici atitudinea petentei care a fost oscilanta in cursul cercetarilor aceasta refuzand efectuarea unei confruntari pana la momentul la care ar avea loc efectuarea expertizei . Judecatorul invedereaza ca este obligatia peroanei vatamate sa se supuna masurilor si dipozitiilor date de organul de urmarire penala, si nu invers, sens in care in cursul cercetarii actele se efectueaza in ordinea in care sunt dispuse de procuror sau organul de urmarire. Situatia nu ar fi fost aceasta daca procurorul luand act de atitudinea persoanei vatamate ar fi dat curs prevederilor art  283 alin 4 lit a) cod procedura penala si ar fi sanctionat atitudinea acesteia pentru „impiedicarea  in orice mod  a exercitarii  in legatura cu procesul  a atributiilor ce revin  organelor judciare”

 Judecatorul de camera preliminara  constata din verificarea programului ECRIS, ca pe rolul Tribunalului B. se afla in faza de drepturi si libertati dosarul …./111/2016, avand ca parti  BANCA I.R.si MR.A. Dosarul susmentionat se refera la un dosar de urmarire penala  …/P/2014 al Parchetului de pe langa Tribunalul B.[declinat de DNA] in care calitatea de persoana vatamata o are  de data aceasta Banca I.R..

Lecturand sumar incheirea data in acest dosar de judecatorul de drepturi si libertati in materia contestarii sechestrului asigurator  se constata ca Banca pagubita,a  depus o plangere penala impotriva sotilor R.pentru un potential  prejudiciu de 3 milioane euro,  care se pretinde a fi fost produs prin radierea din cartea funciara a mai multor ipoteci asupra unor imobile vandute de catre acestia.

Judecatorul conchide ca toate infractiunile economice reclamate intre fosti parteneri contractuali au o singura sursa si anume contractele comerciale de finantare in baza carora sotii R.au primit fonduri de la Banca I.R.

Or in aceasta situatie se impune pe cale de consecinta pentru solutionarea unitara si aflarea adevarului ca parchetul sa procedeze la conexarea celor doua dosare pentru a exista o unica viziune asupra operatiunilor desfasurate.

Astfel se impune ca parchetul sa continue cercetarile in prezentul dosar  urmand sa desfasoare urmatoarele activitati de cercetare:

a) va reaudia persoana vatamata pentru a indica  parchetului daca a atacat in instanta civila, conventia …...12.2007 semnata cu  BANCA I.R.SPA, de asemenea i se va pune in vedere sa comunice organului de urmarire penala de urgenta documente din care sa rezulte ca in perioada post natala a fost tratata pentru depresie sau ca a fost internata.

b) se va emite o adresa  la Spitalul de Neuropsihiatrie din O.pentru a se comunica organului de urmarire penala daca  persoana vatamata a fost internata sau figura in evidenta la aceasta unitate spitaliceasca in cursul anului 2008.

c)va fi audiat medicul ginecolog  Dr PC, si eventual rezidentul acestuia care a parafat foaia de observatie ,  pentru a contura starea post operatorie a persoanei vatamate R.MA. dupa nastere.

d) dupa primirea acestor documente se va efectua o expertiza psihiatrica/psihologica [dupa caz] a numitei Mos R. A. , pentru a se stabili daca la momentul semnarii contractului …./14.12.2007 a avut discernamant sau nu, raportat la faptul ca la data de 13.12.2007 a nascut-o pe fiica sa  R.R (f 52).Temeiul legal in baza caruia va fi efectuata expertiza este art 100 alin 1-3 raportat la art 172 cod procedura penala, si nu art 184 cod procedura penala cum gresit a retinut procurorul, articolul susmentionat referindu-se la expertizarea psihiatrica  obligatorie a suspectului sau inculpatului.

e) va fi testata poligraf, de urgenta  persoana vatamata R.A( f 122)  , avand in vedere neconcordanta declaratiilor sale cu ale fratelui persoanei vatamate numitul R.P (f 124)  si cu rezultatul confruntarii celui din urma cu martora M S ( f 129).

f)se vor identifica de catre organele de urmarire penala fisele posturilor cu trimitere la atributiile normative clare in vigoare la momentul 2006-2010, cu privire la cei doi suspecti. Se vor ridica de la  V B S , instructiunea  9/2008.

g)se va efectua o constatare tehnico-stiintifica  grafologica  care sa identifice cu apartine semnatura de pe anexa  nr. 5 si de pe solictarea de informatii de la OCPI , referitor la imobilul  cu nr topo.  ……./1 inscris in Cf  …..  referitor la constituirea  nr . cadastral  ...... . In concluziile acelei constatari se va verifica  cui apartin semnaturile de pe chitantele ce atesta ridicarea  de numerar de catre R. Csi anume [numitului R.C, numitei MA. sau numitului R.P. Costul constatarii  tehnice grafologice va fi achitat de catre petenta M R.A. sub sanctiunea aplicarii unei amenzi judiciare.

h)Se va efectua o completare la  expertiza contabila dispusa , cu referire la creditele acordate  de  B I.R.S prin care sa se stabileasca daca in cauza s-a produs un prejudiciu, iar in caz afirmativ sa se indice valoarea acestuia. Taxa aferenta completarii lucrarii de expertiza va fi achitata de catre petenta , avand in vedere ca aceasta a insistat in efectuarea ei, tot sub sanctiunea aplicarii unei amenzi judiciare.

Expertul va lămuri pentru fiecare contract de credit în parte şi în mod cronologic, sumele rambursate, sub ce modalitate, cu luarea în considerare a costurilor creditului (dobândă, cheltuieli de administrare, comisioane etc), conform calendarului şi scadenţarului întocmit de bancă şi totalizarea sumelor rambursate din care cât reprezintă costurile creditului, pentru a se clarifica dacă banca a încasat sau nu sume în plus faţă de cele stipulate în fiecare contract(convenţie) de creditare în parte şi dacă sumele rambursate cu toate costurile lor au fost reflectate în mod real în evidenţele băncii creditoare. Se va stabili asa cum am aratat daca in cauza s-a produs un prejudiciu in sarcina peroanei vatamete, iar in caz afirmativ sa se indice valoarea acestuia.

i)Sub sanctiunea unei amenzi judiciare pentru comiterea unui abuz de drept se va  efectua o confruntare intre petenta  MA. si  R.O,  M S si MS, urmand a se clarifica ambiguitatile legate de ridicare sumelor de bani din conturi de catre  martorul  R.O, numarul acestor ridicari,identificarea fiecarei operatiuni de ridicare de numerar efectuata de acesta.

Avand in vedere ca  de la momentul inregistrarii plangerii  penale la parchet si anume 18 martie 2010, au trecut mai mult de 6 ani, se impune ca toate cerectarile in cauza sa fie desfasurate cu celeritate, pentru a nu fi incalcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art 6 din Conventie. In vederea solutionarii cu celeritate  a cauzi organele de urmarire penala vor putea emite mandate de aducere si vor putea proceda la sanctionarea oricarui abuz de drept potrivit art 283 cod procedura penala.

In ceea ce priveste temeiul clasarii judecataorul de camera preliminara apreciaza ca procurorul nu a indicat in concret  care este temeiul in baza careia a aplicat  solutia de clasare, insa acest aspect nu mai este de actualitate atat timp cat solutia de clasare a fost aplicata fara a se efectua minimale cercetari.

In baza art 341  alin 6 lit b) cod procedura penala, judecatorul de camera preliminara  va  admite  plangerea contra actelor procurorului formulata de  petenta M (R. ) A.  , impotriva  Ordonantei  procurorului  din  21 iunie  2016 data in  dosar  …P/2016 a Parchetului Tribunalului B., si a ordonantei din 1 august  2016  data in dosarul  ../II.2/2016  a procurorului  sef a Parchetului de pe langa Tribunalul ….

 Totodata va desfiinta ordonatele procurorului  din  21 iunie  2016 data in  dosar  ../P/2016 a Parchetului Tribunalului .., si a ordonanta din 1 august  2016  data in dosarul  …../II.2/2016  a procurorului  sef a Parchetului de pe langa Tribunalul …,  si  va  trimite dosarul Parchetului de pe langa Tribunalul .. in vederea completarii urmaririi penale, cu privire la faptele: abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave  prev la art  297 al 1 din  codul penal cu aplicarea art  308 si 309  cod penal,  precum si cu privire la infractiunile prevazute  la art  288, 291, 213, 256 cod penal de la 1968/

In baza art 275 alin 3 cod procedura penala,  cheltuielile  judiciare vor  ramane in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

In baza art 341  alin 6 lit b) cod procedura penala, admite  plangerea contra actelor procurorului formulata de  petenta M( fosta R. ) A. dom. in .., impotriva  Ordonantei  procurorului  din  21 iunie  2016 data in  dosar  …P/2016 a Parchetului Tribunalului .., si a ordonantei din 1 august  2016  data in dosarul  ../II.2/2016  a procurorului  sef a Parchetului de pe langa Tribunalul ...

Desfinteaza ordonatele procurorului  din  21 iunie  2016 data in  dosar  ../P/2016 a Parchetului Tribunalului …, si a ordonanta din 1 august  2016  data in dosarul  …/II.2/2016  a prim -procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul …,  si trimite dosarul Parchetului de pe langa Tribunalul … in vederea completarii urmaririi penale, cu privire la faptele: abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave  prev la art  297 al 1 din  codul penal cu aplicarea art  308 si 309  cod penal,  precum si cu privire la infractiunile prevazute  la art  288, 291, 213, 256 cod penal de la 1968.

In baza art 275 alin 3 cod procedura penala,  cheltuielile  judiciare raman in sarcina statului

DEFINITIVA.

Pronuntata in camera de consiliu la 29.11.2016.

Domenii speta

Spete similare