Lovituri cauzatoare de moarte, schimbarea încadrării juridice din art. 188 Cod penal cu aplicarea art. 177 alin 1 lit. a) Cod penal, întrucât nu s-a dovedit faptul că cei doi inculpaţi au acţionat cu intenţia de a suprima viaţa victimei.

Lovituri cauzatoare de moarte, schimbarea încadrării juridice din art. 188 Cod penal cu aplicarea art. 177 alin 1 lit. a) Cod penal, întrucât nu s-a dovedit faptul că cei doi inculpaţi au acţionat cu intenţia de a suprima viaţa victimei.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BRAŞOV

-SECŢIA PENALĂ -

DOSAR NR.3654/62/2014

SENTINŢA PENALĂ NR. 126/S

Şedinţa publică din data de 14.05.2015

PREŞEDINTE: (…) -  judecător

GREFIER: (…)

 Cu participare procuror: (…) - Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea judecării cauzei penale  privind pe inculpaţii TS şi GI, trimişi în  judecată pentru comiterea infracţiunii de omor prev. de art. 188 alin 1 Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză  au fost înregistrate conform art. 369 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 22.04.2015, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea cauzei pentru data de 06.05.2015, respectiv, 14.05.2015 . 

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă reţine următoarele:

Prin rechizitoriul Ministerul Public Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov din data de 02.07.2014 au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv inculpaţii TS şi GI acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 alin 1 Cod penal.

În rechizitoriu se arată că probele strânse în cursul urmăririi penale au conturat următoarea stare de fapt:

În data de 15 aprilie 2014, în jurul orelor 07 dimineaţa, martorul ANI s-a întâlnit cu victima TCL în proximitatea grajdului de animale ce aparţine familiei T, situat pe terenul amplasat în partea de est a teritoriului administrativ aparţinând comunei Bran, la limita cu teritoriul aparţinând oraşului Râşnov. La acel moment victima nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici nu prezenta urme de violenţă pe faţă sau pe membrele superioare (vizibile martorului ANI).După ce convorbirea de aproximativ 5 minute s-a finalizat între cele două persoane, victima TCL a intrat direct în imobilul folosit în mod curent ca şi locuinţă în momentele efectuării muncilor specifice îngrijirii animalelor, la scurt timp sosind şi inculpaţii TS (mama victimei) şi GI (unchiul victimei).Cei doi inculpaţi se aflau într-o stare de surescitare nervoasă şi aveau asupra lor bâte. TS şi GI au intrat în locuinţa respectivă şi pe parcursul unei ore (aproximativ) au exercitat violenţe asupra lui TCL. Agresiunile au fost exercitate prin aplicarea de lovituri cu ajutorul bâtelor, posibil ca inculpatul G să fi imobilizat victima, iar inculpata T să fi aplicat loviturile.

Victima a fost transportată de rudele sale cu o căruţă până la domiciliul situat în Bran, sat Sohodol, strada Muchia Hotarului nr.21 unde a şi decedat la scurt timp, cadavrul fiind pregătit în grabă de înmormântare.

Martora TI (cumnata lui TCL), în urma unei convorbiri telefonice cu inculpata TS, părându-i-se suspect decesul victimei a anunţat organele de poliţie din Bran.

La data de 02 iunie 2014, a fost întocmit raportul de expertiză medico – legală nr. 142/Aut. din 16.04.2014 (f. 154 – 170 dup) din care rezultau următoarele: cadavrul victimei prezenta o serie de urme de violenţă; moartea lui TCL a fost violentă şi s-a datorat şocului traumatic consecinţă a unui politraumatism cu multiple hematoame extinse la nivelul membrelor, trunchiului şi fracturi costale; leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, decesul fiind consecinţa directă a acestor violenţe, factorii concuratori constând în intoxicaţia acută cu alcool etilic şi metilic.

ISTORICUL CAUZEI

La data de 15 aprilie 2014, organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Staţiunii Bran s-au sesizat din oficiu cu privire la decesul suspect al victimei TCL.

La data de 15 aprilie 2014 s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii de către autor necunoscut a infracţiunii de ucidere din culpă, dosarul aflându-se la acea dată în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zărneşti (f. 2).

Prin ordonanţă, organele de cercetare penală au început urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin 1 Cod penal, în aceeaşi zi dispunându-se efectuarea unei constări medico-legale.

Prin ordonanţa procurorului din data de 18 aprilie 2014 s-a dispus preluarea cauzei nr. 532/P/2014 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti (f. 4 dup ).

La data de 03 iunie 2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice, reţinându-se comiterea infracţiunii de omor prev. de art. 188 al. 1 Cod penal (f. 5 dup).

Prin ordonanţa procurorului din data de 11 iunie 2014 s-a dispus continuarea cercetărilor faţă de TS şi GI în calitate de suspecţi sub aspectul comiterii infracţiunii de omor prev. de art. 188 alin 1 Cod penal (f. 14 dup).

La data de 12 iunie 2014 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale (f. 17 dup).

Inculpaţilor le-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege la data de 12 iunie 2014 despre aceasta încheindu-se proces verbal (f.15 – 16, 18 – 19 dup).

Cei doi inculpaţi au conferit declaraţii în cursul urmăririi penale.

În data de 12.06.2014 inculpatul GI ( f. 119 dup) a arătat că pe data de 15 aprilie 2014 împreună cu sora sa TS s-au deplasat la şură unde nepotul său TCL ţinea animalele. TS avea asupra ei un băţ de aproximativ un metru, rotund. Au ajuns amândoi la locuinţa lui TCL pe care l-au găsit culcat în pat sub plapumă. Au intervenit reproşuri şi TS l-a lovit pe fiul ei cu băţul la nivelul picioarelor de 3-4 ori, timp în care el l-a ţinut de mâini. Ulterior, l-au dus pe TCL acasă cu căruţa şi au intrat în casă unde, în jurul orelor 13,00 acesta a decedat. GI a arătat că pentru a nu se întări membrele cadavrului, l-au schimbat în hainele de înmormântare.

În faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cu ocazia examinării propunerii de arestare preventivă, GI  a declarat:

„Am 79 de ani, sunt în relaţii foarte apropiate cu sora mea, de un an de când i-a decedat soţul am ajutat-o foarte mult. De asemenea am ajutat-o şi după decesul fiului acesteia. Eram în relaţii bune cu victima, când acesta era însă în stare de ebrietate avea un comportament violent verbal şi agresiv. În 14 aprilie 2014 am fost sunat la telefon de sora mea care mi-a spus că s-a dus în locul unde erau duse animalele, duse spre grijă împreună cu fiul ei şi acolo a constatat că fiul ei nu avusese grijă de animale, acestea erau singure. Am înţeles de la sora mea că animalele erau încuiate în şură, ea a spart lacătul cu o piatră, a intrat în interior şi a lăsat oile afară pentru ca acestea să păşuneze. Am înţeles de la sora mea că a venit singură cu oile acasă. Seara târziu m-am dus fără sora mea pentru a scoate caii, am aşteptat acolo venirea nepotului meu C însă acesta nu a venit. Nu am spart lacătul de la cai. M-am dus acasă la sora mea unde am stat până dimineaţă. În 15 aprilie în jurul orelor 7 împreună cu sora mea ne-am reîntors în erau animalele. De la domiciliul ei la locul unde se aflau animalele sunt aprox.3-4 km. Când am ajuns acolo l-am găsit pe nepotul meu care era întins în pat şi se văieta destul de rău. Sora mea 1-a certat pentru faptul că nu a avut grijă de animale. Când am ajuns acolo el nu s-a ridicat din pat pentru că nu putea. Sora mea a avut un beţişor de 1 metru şi ceva, mai gros  decât un deget, pe care 1-a luat de acasă ca să se apere de câinii de la stânele aflate în drumul pe care noi l-am urmat de acasă la şură. Victima  era nemulţumită că era dojenit iar sora mea la un moment dat 1-a lovit de câteva ori cu acel băţ peste picioare, peste pătura cu care el era învelit, timp în care eu l-am ţinut de mâini. Iniţiativa de a-1 ţine de mâini mi-a aparţinut mie pentru a evita ca victima să lovească. Victima s-a ridicat uşor în şezut, nu am văzut să fi avut lovituri la cap. Nu am văzut să fi avut lovituri la ochi. Sprijinit de noi victima a fost pusă în căruţă şi culcat în căruţă a fost dus acasă. Nu era conştient când l-am suit în căruţă. Oricum eu apreciez că nu era conştient nici când ne-am dus dar aceasta din cauza alcoolului. Când am ajuns acasă victima ajutată de noi s-a dat jos din căruţaşi a fost  întins pe patul din cameră. Când a fost întins pe pat era conştient în sensul că m-a recunoscut şi pe mine şi pe sora mea. Am avut telefon dar acesta nu funcţiona pentru că nu era încărcat şi nu avea cartela în el. Sora mea la rândul ei avea telefon dar acesta nu era încărcat. Nu ştiam că pentru a apela 112 nu este necesar să ai credit la telefon. Mai întâi când am ajuns acasă am dezhămat animalele, ne-am dus apoi la C pentru a-1 dezbrăca şi a-1 spăla. La un moment dat sora mea s-a dus în camera unde se afla victima pentru a face focul şi când s-a întors mi-a spus „ C e gata" în sensul că acesta murise. Împreună cu sora mea am dezbrăcat victima, am spălat-o şi am îmbrăcat-o. În acest timp mâinile victimei se înţepeneau. Am văzut că victima avea ceva semne pe picioare de la băţul cu care sora mea 1-a lovit dar alte semne nu avea pe corp. Era înjur de orele 13 şi eram acasă doar eu cu sora mea. Sora mea nu a plecat de acasă însă la un moment dat nu ştiu de pe ce telefon a sunat-o pe nora ei TI şi i-a spus că C a decedat şi să vină şi ea cu soţul ei acolo. Au venit şi celelalte rude la domiciliul nostru. TI este cea care a anunţat organele de poliţie. Am înţeles de la sora mea că în data de 14 aprilie s-a întâlnit cu AN. În 15 aprilie noi nu ne-am întâlnit cu el. În imediata apropiere a casei sorei mele, la câteva sute de metri locuiesc şi alte familii cu care însă sora mea nu este în relaţii bune. Un cumnat al sorei mele locuieşte însă la aprox jumătate de km de casa ei şi cu această familie ea se află în relaţii bune”.

La întrebările procurorului de şedinţă inculpatul a menţionat că TC nu le-a spus că ar fi fost bătut ci doar că se simte rău.

A arătat că în data de 15 aprilie au ajuns la odaie în jurul orelor 8,00, plecând aproximativ la 7,00 dimineaţa de acasă şi au plecat înapoi spre domiciliu în jurul orelor 12. În timpul acesta a scos caii din şură, le-a dat să mănânce, adus apă pentru a adăpa caii, i-a legat la căruţă, a pus fân şi pături în căruţă pentru a duce victima la domiciliu. Victima nu voia să meargă acasă, se văieta că îl doare capul şi stomacul. A mai arătat că sora sa l-a bătut pe fiul ei în jurul orelor 9,00

În ceea ce priveşte relaţia cu AN, inculpatul a arătat că sora sa nu era în relaţii bune cu vecinul Aldea însă victima era prieten bun cu acesta

Inculpata TS, audiată în data de 12.06.2015 (f 124-125 dup) a arătat că fiul său lipsise de acasă câteva zile înainte de data 15 aprilie 2015, răstimp în care a vândut un berbec şi un miel, banii obţinuţi cheltuindu-i în interes personal. Pe data de 14 aprilie s-a dus la căsuţa de lângă şură unde ţineau animalele, a scos oile şi le-a lăsat să pască şi apoi le-a dus acasă. A doua zi s-a întors împreună cu fratele ei, GI la odaie, fiecare dintre ei aveau câte un băţ în mână dar GI l-a lăsat pe al său la intrarea în căsuţa de lângă odaie. TS a arătat că l-a lovit pe fiul ei de aproximativ 20 de ori peste picioare în zona dorsală menţionând că nu l-a lovit în cap. Inculpata a arătat că şi-a lovit fiul timp de 10-15 minute, perioadă în care GI l-a ţinut de mâini să nu o lovească, după care toţi trei au plecat cu căruţa acasă.

Ajunşi acasă, fiul său a afirmat că se simte rău şi în jurul orelor 13,00-13,30 a decedat. TS a arătat că după decesul fiului său şi-a sunat celălalt fiul TC, a răspuns nora sa TI care a anunţat organele de poliţie.

În faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cu ocazia examinării propunerii de arestare preventivă, inculpata TS a declarat: „ Am 67 de ani, sunt căsătorită şi am 2 copii. Victima a fost fiul meu. Am locuit cu victima în aceeaşi curte şi în acelaşi imobil. Eram în relaţii bune cu fiul meu cel mic - TCL. Nu ne-am certat, dar când era în stare de ebrietate m-a ameninţat că mă bate si mă omoară. De când a murit soţul meu, tatăl victimei, de aproximativ un an, fiul meu C Leonte a consumat frecvent băuturi alcoolice. Cu o săptămână înainte de 15.04.2014 CL era plecat cu animalele. În 14 aprilie m-am dus să văd ce face fiul meu şi animalele şi am constatat că acesta nu a prea avut grijă de animale fiind plecat cu prietenii săi. Am adus oile acasă, caii rămânând în locul în care se aflau. În 14 aprilie nu m-am întâlnit cu fiul meu. În 15 aprilie împreună cu fratele meu GI ne-¬am întors în locul unde se aflau animalele şi l-am găsit pe fiul meu bolnav, întins în pat sub plapumă. Acesta era lovit la ochi. Fiul meu s-a ridicat din pat atunci când am venit, vorbea coerent însă era în stare de ebrietate. După ce s-a ridicat s-a aşezat din nou în pat deoarece nu putea să stea în picioare. Fratele meu GI 1-a ţinut pe fiul meu de mâini pentru ca eu să îl pot lovi cu o nuia peste picioare. Nuiaua o foloseam eu la mers pentru a mă sprijini, avea lungimea de jumătate de metru şi era groasă mai puţin decât un deget. L-am lovit de câteva ori, respectiv de 5-6 ori, peste plapumă, victima fiind îmbrăcată şi având pantaloni lungi. I-am reproşat faptul că a vândut nişte animale şi că nu a avut grijă de cele rămase. După aceasta victima a urcat singură în căruţă, s-a întins şi am mers acasă. La domiciliu victima s-a dus în camera lui. După ce m-am ocupat de animale m-am hotărât să mă ocup de fiul meu, să îl dezbrac, să îl spăl şi să îl duc la spital ca să nu moară acasă. Când l-am dezbrăcat am văzut că acesta avea lovituri pe picioare, pe fund, pe şolduri. În timp ce îl spălam în sensul că îl ştergeam cu o cârpă, acesta a murit. Eu personal am reprezentarea că nu am nicio legătură cu moartea victimei. Nici fratele meu nu are nicio legătură cu moartea fiului meu. ÎI cunosc pe ANI, este vecin cu noi având şi el o şură în apropierea surei noastre. Doar în 14 aprilie ne-am întâlnit cu acesta. In 15 aprilie nune-am întâlnit. Declaraţia lui ANI se datorează faptului că acesta ne doreşte răul profitând foarte mult de fiul meu în trecut.

La întrebările ce i s-au pus ulterior, inculpata a arătat că în 15 aprilie când s-a întâlnit cu fiul său, au vorbit puţin, i-a spus ca îl doare stomacul şi că nu mai e bun de nimic. I-a spus că a fost bătut dar nu i-a spus de către cine. Inculpata a menţionat că personal are convingerea că fiul său a murit de la băutură A mai arătat că a bănuit că a vândut animalele pentru că nu le-am mai găsit, precum şi că nu a chemat salvarea pentru ca nu avea telefonul încărcat.

Inculpata a mai arătat că nora sa TI i-a spus că nu îl poate îngropa pe fiul său fără un act medical, precum şi că a sunat-o pe aceasta de pe telefonul fratelui său pentru a-i spune că fiul său a murit.

În final inculpata a arătat că are 7 clase, iar la cercetarea la faţa locului a spus poliţiştilor că fiul său a fost bătut.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Braşov în Camera Preliminară la data de 03.07.2014.

Prin încheierea de şedinţă nr.153/ CAMERĂ PRELIMINARĂ din data de 28.07.2014 în baza art. 346 alin 2 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriu nr.203/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, legalitatea administrării probelor şi actelor procurorului.

CERCETAREA JUDECĂTOREASCĂ

 Inculpaţii TS şi GI au consimţit să dea declaraţii în faţa instanţei.

Astfel, inculpata TS a arătat că nu-l mai văzuse pe fiul său de câteva zile şi ca urmare, în data de 14 aprilie 2014 a plecat către odaie (în zonă - locul în care se ţin animalele), aflată la 5 km de domiciliul său. Inculpata a arătat că pe drum s-a întâlnit cu AN care are odaia învecinată cu a lor şi l-a întrebat dacă l-a văzut pe C dar acesta i-a răspuns că îl mai văzuse pe acesta de 2 zile. Inculpata a arătat în continuare că a spart lacătul la  uşa odăii, a dat drumul la oi şi le-a păstorit timp de 2 ore, perioadă de timp în care şi-a dat seama că lipsesc un berbec şi un miel. Arată că îşi cunoştea fiul şi, de aceea, a bănuit că acesta a tăiat animalele şi le-a dus la prietenii cu care îşi petrecea timpul. Inculpata a menţionat că fiul său consuma mult alcool mai ales după moartea tatălui său survenită în anul 2013. În continuare, inculpata a arătat că a dus oile acasă în sat, ulterior l-a sunat pe fratele ei inculpatul GI şi l-a rugat să o însoţească la odaie pentru că nu reuşise să de-a drumul la caii care erau închişi într-o altă încăpere a odăii şi ea nu avusese putere să spargă lacătul de uşa aceea. Împreună au plecat la odaie însă nu au reuşit să scoată caii şi C nu venise, astfel că au hotărât să se întoarcă a doua zi dimineaţa, ceea ce au şi făcut. În jurul orelor 7,00 au plecat împreună la odaie şi inculpata a arătat că a intrat în căsuţa de lână odaie şi l-a găsit pe fiul său C sub plapumă, în pat vânăt la ochi. TS arată că s-a supărat foarte tare şi l-a certat pe fiul său întrebându-l unde a fost şi ce a făcut cu animalele (lipsă), iar acesta a ameninţat-o că o omoară dacă nu iese afară din căsuţă. Atunci fratele ei l-a prins pe acesta de mâini. TS a arătat că s-a supărat foarte tare şi l-a lovit pe fiul ei cu un băţ, lung ca o nuia, peste picioare, i-a luat cheile din buzunar, a descuiat uşa la odaie, a scos caii ajutată de fratele ei, apus hamul pe unul din cai şi a scos căruţa. Apoi l-a convins pe C să se urce în căruţă şi i-a spus că trebuie să meargă la doctor. Au ajuns acasă şi ajutat de ea şi fratele ei, C a coborât din căruţă au intrat în casă şi l-au aşezat pe un recamier. Inculpata a arătat că împreună cu fratele ei s-au dus să se ocupe de animale. Ulterior s-a întors în casă şi a încălzit apă pentru a-l spăla pe fiul său C şi, în timp ce îl spăla a văzut că are lovituri pe picioare, a afirmat că l-a întrebat pe acesta cine l-a lovit şi de asemenea, a afirmat că fiul său i-ar fi răspuns cerându-i să îl lase în pace. La scurt timp fiul său a murit a arătat TS - „ l-am văzut cum dă ochii peste cap, a făcut spume la gură şi a murit”. TS a arătat că a telefonat fiului de la Zărneşti şi acesta a anunţat poliţia echipajul sosind în jumătate de oră. Întrebată fiind, TS arătat că s-a gând că fiul său ar putea să moară, nu l-a spălat pe acesta pentru ar fi ştiut că moare, ci pentru că era murdar de noroi şi făcuse pe el.

Inculpatul GI a consimțit la rândul să a da declarație în cauză și a arătat că în data de 14.04.2014 a primit un telefon de la sora sa care l-a rugat să o ajute să scoată caii de la odaie, spunându-i că nu l-a găsit pe C acolo şi nu se descurcă singură. Inculpatul a arătat că locuieşte la jumătatea distanţei dintre casa surorii sale şi odaia unde aceasta are animalele, iar în drum spre odaie s-a întâlnit cu CG zis B. În continuare, inculpatul a arătat că ploua, au încercat să deschidă uşa să scoată caii dar nu au reuşit şi au hotărât să se întoarcă a doua zi dimineaţa. A doua zi, au plecat amândoi la odaie fiind supăraţi pentru că nu îl găsiseră pe C şi le „dă de lucru să meargă noaptea la odaie”. Ajunând la odaie, l-au găsit pe C în pat sub plapumă. Inculpatul a arătat: „ mama lui a început să îl certe că nu a avut grijă de animale, l-a întrebat unde a dus berbecul și mielul lipsă, el nu a răspuns la întrebări, dar, la un moment dat s-a ridicat iritat, a amenințat - o pe mama lui că o omoară și atunci eu l-am prins de mâini. C când era beat era ca un câine turbat nu te puteai înţelege cu el. TS l-a lovit pe fiul ei cu bâta pe care o luase de acasă, peste plapumă, peste picioare. Eu eram la capul lui C şi îl ţineam de mâini şi îi spuneam să fie să bage mâinile sub plapumă, să fie cuminte. TS l-a rugat pe fiul ei să vină acasă. El s-a opus iniţial dar după aceea a fost de acord. Am pus fân şi pături în căruţă, l-am ajutat pe C să se urce în căruţă şi ne-am dus acasă.C trăia când am ajuns acasă. El a coborât singur din căruţă, la poartă însă a trebuit să îl sprijinim pentru că nu a mai putut să meargă. De la odaie a trebuit să ocolim pe drum şi cred că am făcut două ore. Afară era lapoviţă. L-am aşezat pe C pe un recamier şi ne-am dus să băgăm caii şi căruţa să nu încurcăm circulaţia. Pentru că C era murdar şi mirosea rău, TS s-a dus să pună apă la încălzit .La scurt timp mi-a spus că este gata, că a dat ochii peste cap. Noi ne-am grăbit să îl îmbrăcăm să nu se răcească”. Inculpatul a mai arătat că nu aveau credit şi nu au putut suna la salvare, iar ca să sune la Zărneşti, TS a apelat la nepotul său TS.

În ceea ce îl priveşte pe AN inculpatul a arătat că este posibil ca acesta „ să fi auzit mustrările şi pe care TS i le făcea fiului ei şi nu ţipetele acestuia, iar larma despre care vorbeşte acesta a fost creată de certurile sau mustrările pe care i le-au adus lui C, reproşuri în legătură cu animalele”.

Au fost audiaţi martorii ANI, TL, TS, AR, PM, SV, MM TCI, TI, AM, ANM, CGM, CI.

Singurul martor care a afirmat că s-a întâlnit cu victima în dimineaţa zilei de 15 aprilie 2014 este ANI. În declaraţia sa acesta a arătat că în jurul orelor 7,00 s-a întâlnit cu C la gardul despărţitor al proprietăţilor lor, dăduse de mâncare la cai şi i-a spus că merge să le dea apă. Martorul a arătat că nu a văzut ca acesta să aibă lovituri pe faţă şi nici nu a văzut să fie beat şi a afirmat că dacă acesta ar fi fost în stare de ebrietate şi-ar fi dat seama pentru că îl cunoştea. Martorul arată că a plecat cu oile în lăstăriş în jurul orelor 9 sau 10, precum şi că la 5 minute de la despărţirea sa C în căsuţă au intrat TS şi GI. Martorul a arătat că nu a vorbit cu cei doi, dar a auzit că aceştia „făceau larmă mare”, că nu i-a auzit glasul lui C ci a auzit doar faptul că cei doi ţipau fără să înţeleagă ce spun.

ANI a justificat faptul că nu a declarat la fel de la început prin aceea că îi era frică de inculpaţi menţionând că aceştia sunt capabili să îi dea foc la şură.

Despre evenimentele petrecute în zilele anterioare şi faptul că mama lui nu îl mai văzuse de două zile pe CT declară martorii TL şi TS.

 Astfel, TL cumnatul inculpatei TS a declarat că în ziua de 14 aprilie 2014, TS s-a dus la el la odaie şi l-a întrebat dacă nu l-a văzut pe C „ că zbiară oile în grajd şi caii dau din picioare şi să îi dau un ciocan să spargă lacătul să dea drumul la animale”.  Martorul arată că nu ştie dacă TS a solicitat ajutorul pentru a suna la salvare, iar fiul său TS s-a întors acasă de la serviciu în jurul orelor 9,00 seara.

TS a arătat în declaraţia sa că s-a întâlnit cu CT în ziua de 13 aprilie (duminica floriilor) „ el a coborât de la odaie să îşi încarce telefonul că acolo nu avea curent. Nu a găsit-o acasă pe mama lui şi a venit la noi să întrebe de ea. I-am spus că nu ştim unde este şi a plecat. El nu era beat atunci. El mi-a spus că merge la odaie că avea oile tunse şi era frig… . În 14 aprilie după ce TS a coborât cu oile a venit să îmi aducă ciocanul pe care i-l dăduse tatăl său să spargă lacătul” şi s-a plâns „ că sunt caii în grajd şi a coborât cu oile că sunt nemâncate”. Martorul mai arată că inculpata atunci i-a spus că lipseşte un berbec şi un miel, precum şi că TS l-a sunat de pe telefonul său pe TC celălalt fiul al său să îi spună de situaţia animalelor şi că nu îl găseşte pe C. Alte aspecte martorul nu cunoaşte relativ la evenimentele petrecute în acea zi.

Fratele victimei, TCI a arătat că a vorbit cu fratele său duminica dimineaţa înainte de săptămâna mare a Paştelui „ să văd ce facem cu mieii, câţi tăiem şi el mi-a spus că se duce să se uite între oi să vadă câţi miei sunt şi vorbim mai târziu. L –am sunat mai târziu dar nu a fost de găsit.” Martorul arată că l-a sunat şi pe TS să îl întrebe dacă l-a văzut pe C şi de asemenea şi-a sunat mama care a afirmat că va vedea „care este problema la odaie”. 

Despre fratele său, martorul a afirmat faptul că acesta consuma destul de mult alcool, mai ales după ce a fost părăsit de soţie cu 7 ani în urmă, că „a avut probleme cu legea în sensul că a fost condamnat pentru furt împreună cu C Ion cel citat martor …” şi menţionează că familia C locuieşte în vecinătatea mamei sale. Martorul a mai arătat faptul că fratele său C frecventa familia C menţionând „se şi ajutau unul pe altul dar şi făceau multe prostii…. . C era o persoană mai puţin descurcăreaţă însă muncea, mai făcea cărăuşie din care îşi câştiga nişte bani în rest se ocupa de animalele familiei. Era însă şi o persoană uşor influenţabilă care din cauza anturajului a ajuns să vândă animale din casă, să lipsească de acasă petrecând cu prietenii şi care să fie implicat în fapte penale. Tatăl meu a suferit foarte mult şi mai ales în felul în care a ajuns după ce l-a părăsit soţia ……. relația lui cu mama sa era una bună dar erau momente în care însă din cauza  stării lui de beţie ar fi putut să ridice mâna la mama. Înainte de evenimentele petrecute mama mi-a spus că a fost la Poliţie la Bran pentru că C ridicase mâna asupra ei. …. Mama a încercat să îi spună lui C să nu mai bea, îl sfătuia bine şi nu cred că ar fi putut să ridice bâta să îl bată şi să îl omoare…Nu ştiu de ce mama nu a chemat salvarea în ziua în care a murit C. Ei aveau un telefon cu cartelă pe care eu în ziua aia nu am reuşit să îl contactez…marţea, în jur de ora unu mama mea i-a spus (fiicei martorului) că C a murit.”

TI soţia martorului TCI a descris modul în care a perceput evenimentele ce au survenit morţii victimei. Astfel aceasta a arătat în declaraţia sa: „ marţi mă pregăteam să merg la schimbul doi şi m-a sunat fata…eu am sunat-o pe soacra mea să aflu dacă este adevărat, ea mi-a spus că da, că l-a găsit pe C la odaie, că se văieta de burtă, că l-a pus în căruţă şi l-a adus acasă…..de multe ori a făcut soacra mea lucrul acesta. De multe ori l-a adunat beat chiar şi de pe marginea drumului……cred că nici nu s-a gândit că o să moară. Am luat un taxi şi am mers la Bran la poliţie şi împreună cu poliţistul am urcat la soacră-mea. Nu ştiu de ce nu a chemat salvarea, eu cred că din cauza vârstei s-au pierdut şi nu au ştiut ce să facă şi oricum credit la telefon nu avea”.

În declaraţia sa în continuare, martora arată care erau relaţiile victimei cu familia sa

„ Soţul meu mergea des în Sohodol pentru era nevoie de el la muncă, părinţii bătrâni şi bolnavi…aşa că de la el ştiu comportamentul lui C şi am văzut şi cu ochii mei. La nunta noastră C era în puşcărie pentru că a furat un cal cu nişte ţigani din Râşnov… nu ştiu să numesc persoane din anturajul lui C numai Dumnezeu ştie pe unde şi cu cine umbla C. Nu ştiu să fi fost un incident între C şi mama lui, ei se certau dar să ajungă la bătaie.. nu” .

Despre modul în care au fost percepute evenimentele de comunitate, martora arată:

„ lumea spune că este din cauza băuturii şi popa din sat îi spunea să nu mai bea, să îşi facă un rost şi apoi eu nu mai ştiu că trei zile nu l-a văzut nimeni şi nu ştiu unde a fost. De multe ori s-a întâmplat să vândă lucruri din casă şi animale, chiar în ziua în care s-a întâmplat ( decesul victimei) au constatat că lipsesc două animale….tot ce câştiga C cheltuia pe băutură….mai multă bază aveai într-un copil decât în C.

În acelaşi sens, pentru a contura o imagine despre modul în care îşi ducea viaţa victima care era anturajul acestuia şi pentru a lămuri dacă martorul AN a relatat evenimentele petrecute în acea zi, au fost audiaţi vecinii familiei respectiv fraţii C, dar şi fii martorului ANI.

CGM a arătat: „l-am cunoscut pe C, era mai desfrînat aşa. El muncea însă, cu siguranţă, banii îi erau administraţi de altcineva. Ştiu asta pentru că îi lipseau fie băutura, fie ţigara şi când scăpa o făcea lată. El trecea pe la noi destul de des şi cerea ba un pahar de rachiu, ba o ţigară. Când aveam îi dădeam când nu, nu. Eu nu cred că el era capabil să-şi administreze banii. Dar se vedea că duce lipsă. Când venea la noi nu stătea decât câteva minute. Eu sunt cel mai mic dintre fraţi,dar nu pot spune că eram prieteni cu el, decât prin prisma faptului că suntem vecini. Nu era de teapa mea. Am auzit că lumea vorbeşte în sat că mama lui C era supărată că vinde din animale ca să-şi facă rost de bani să bea, însă nu ştiu cu certitudine acest lucru….lumea vorbeşte…..după cum nu ştiu dacă era vorba de animalele mamei lui sau ale lui. Ştiu că părinţii lui C nu au fost de aceeaşi religie şi că şi Simona avea altă religie decît C, dar nu am auzit ca în aceea familie să fie discuţii din acest motiv. Soţii T au fost o familie liniştită, au fost oameni gospodari.  Eu l-am văzut şi pe fratele lui C venind pe la maică - sa, nu ştiu dacă aveau probleme în familie”. 

 CI a arătat la rândul său: „l-am cunoscut pe CT, a crescut acolo lângă noi. El venea destul de des mai cerea o ţigară, un pahar de rachiu, că aşa era el învăţat. El bea destul de mult. Deşi eram vecini cu mama lui noi la ei acasă nu mergeam, cel care venea era C. Eu nu ştiu dacă el era bolnav şi nici nu ştiu ce certuri a avut în casă cu familia.  Nu se întâmpla să vină C şi să stea mult, pentru că toţi aveam treabă. Venea când se întorcea seara, din hotar, cu căruţa. Intra, bea câte un pahar de rachiu şi pleca. Nu l-am auzit să se vaite de ceva.  Nu-l mai văzusem pe C de câteva zile înainte să moară. Eu nu ştiu ce s-a întâmplat atunci. Nu s-a întâmplat acasă, ci la distanţă mare. Nu ştiu nici dacă l-a bătut cineva nu am auzit aşa ceva, am auzit doar că a murit”.

AM, fiul lui ANI a declarat: „ eram vecin  cu TC. Ultima dată l-am văzut înainte cu 2 zile să moară. El nu era lovit şi nici bolnav. Nu ştiu ce grup de prieteni avea. În ceea ce priveşte consumul de alcool ştiu că mai consuma câte odată. El consuma alcool destul de frecvent câteodată până nu mai ştia de el. Nu ştiu mare lucru, am auzit ceva discuţii despre faptul că mama lui C era nemulţumită de el, precum şi că a fost căsătorit, însă eram mai mic şi multe amănunte nu cunosc.….Eu nu cunosc multe amănunte pentru că lucrez, am un loc de muncă şi apoi mă ocup de animale, astfel că sunt mai mult plecat…mă întâlneam cu C cam o dată la 2 -3 zile în funcţie de cum aveam timp. Cel mai mult ne întâlneam la hotar, acolo unde sunt 2 şuri, una a mea şi una a lui. În ceea ce priveşte ziua in care a murit C ştiu de la tatăl meu că s-au întâlnit dimineaţa şi au vorbit şi că după aceea nu l-a mai văzut. Tatăl meu mi-a povestit că în ziua aceea  fost cu animalele la apă. Ca să ajungi la apă trebuie să cobori un deal. Pârâul se află situat într-o vale, poziţionat spre Sohodol faţă de şura noastră la o distanţă de aproximativ 100 m. Din vale de  la râu nu are cum să se audă ce se întâmplă pe deal. Tatăl meu  nu mi-a povestit că ar fi auzit zgomote din căsuţă, eu personal nu am auzit zgomote în ziua aceea”.

ANM a declarat la rândul său : „l-am cunoscut pe C, eram vecini cu locurile în care ţinem animalele. Ştiu că C bea atunci când avea şi de cele mai multe ori bea din banii pe care şi-i făcea singur, din diferite activităţi.  De exemplu, căra lemne cu căruţa şi caii. Ştiu că mama lui era supărată pentru că el lipsea mult de acasă. Tot aşa ştiu că, C era supărat că nu se înţelege cu maică-sa şi îi părea rău că l-a părăsit nevasta. C îmi spunea că îi este dor de copilul lui, că ar fi plecat la copil, dar pentru că are animale nu poate pleca. Eu nu ştiu dacă copilul a fost vreodată la tatăl lui.  În ziua în care a murit C tatăl meu mi-a spus că l-a văzut de dimineaţă …a spus că i-a văzut pe TS şi GI intrând în căsuţă. Nu mi-a spus însă dacă a auzit ceva sau s-a întâmplat ceva”.

Inculpații prin avocat au depus la dosar în probațiune un înscris intitulat „Expertiza raportului medico-legal nr.142/2014 întocmit de dr. Malene Georgeta - medic primar anatomopatolog” ale cărui concluzii sunt în sensul că decesul victimei s-a produs direct prin şoc mixt toxico-traumatic dovedit prin leziunile descrise în concura cu existenţa unui organism tarat cu insuficienţă hepatorenală cronică, cu o stare toxică acută datorată alcoolului metilic.

În cursul cercetării judecătoreşti s-a solicitat avizarea raportului de expertiză autopsie. Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” București a aprobat raportul de autopsie medico-legală nr. 142/16.04.2014

De asemenea, inculpaţii au solicitat efectuarea unei supliment al raportului de expertiză medico-legală care să stabilească dinamica producerii loviturilor, precum şi numărul de zile de îngrijiri medicale care ar fi fost necesar pentru vindecarea fiecărei leziuni în parte.

Cu adresa Ad.nr.142/AUT/2014, SJML a comunicat :

- niciuna dintre leziunile traumatice constatate la autopsie, singură, nu avea gravitatea necesară declanşării unui sindrom tatantogenerator. Şocul traumatic urmat de deces s-a instalat în timp, prin efectul cumulativ al tuturor leziunilor traumatice suferite: au existat 22 focare  lezionale externe, dintre care 9 fiind reprezentate de hematoame luminoase şi un focar lezional intern reprezentat de fracturi costale.

- având în vedere multitudinea leziunilor traumatice, apreciem că şocul traumatic şi implicit decesul s-ar fi instalat şi în lipsa consumului de alcool. Îmbibaţia etanolică, precum şi tarele organice prezentate de victimă au avut rol de factor concurator prin reducerea intervalului de timp în care s-a instalat şocul traumatic. Ca atare raportat la multitudinea focarelor lezionale, şocul traumatic tanatogenerator s-ar fi instalat şi în lipsa îmbibaţiei etanolice şi la o persoană fără tare organice.

Nu s-a răspuns la solicitarea apărătorului de a se preciza numărul de zile de îngrijiri medicale ce ar fi fost necesar pentru vindecarea fiecărei leziuni instanţa reţinând că acest lucru la momentul solicitării nu mai era posibil.

Analizând probele administrate în cauză instanţa reţine următoarea state de fapt:

TCL  a fost fiul inculpatei TS şi nepotul de soră al inculpatului GI. Datorită specificului muncii pe care o presta, TC îşi petrecea zilele mai mult „la odaie” – cuvânt folosit de localnicii din zonă pentru a desemna locul în care erau ţinute animalele, situat în general la distanţă de casă, pe terenul deţinut de familie şi folosit pentru păşunat.

TC fratele victimei, a arătat în declaraţia dată în faţa instanţei că a vorbit cu fratele său duminica dimineaţa înainte de săptămâna mare a Paştelui (13 aprilie) arătând că au purtat o discuţie despre mieii care urmau a fi tăiaţi cu ocazia sărbătorilor pascale care urmau,victima spunându-i că vor vorbi mai târziu când va vedea câte animale sunt. Mai târziu însă deşi a sunat victima nu a mai răspuns la telefon. Martorul arată că l-a sunat şi pe TS să îl întrebe dacă l-a văzut pe fratele său şi de asemenea şi-a sunat mama pe TS care a afirmat că va vedea „care este problema la odaie”.

Potrivit propriilor declaraţii TS, a doua zi, respectiv în data de 14 aprilie a plecat de la domiciliu către odaie dar nu şi-a găsit fiul, iar animalele erau închise. Neputând să deschidă uşa odăii ( grajdul de animale), TS a cerut cumnatului ei TL,  ajutorul în sensul că i-a cerut un ciocan să spargă lacătul să dea drumul la animale „că zbiară oile în grajd şi caii dau din picioare”

Fiul lui TL confirmă cele expuse anterior arătând că s-a întâlnit cu CT în ziua de 13 aprilie 2014 când acesta a coborât de la odaie să îşi încarce telefonul pentru că acolo nu avea curent. Nu a găsit-o acasă pe mama lui acasă astfel că l-a întrebat pe TS dacă știe unde este mama sa. La răspunsul negativ al martorului, victima i-a comunicat „că merge la odaie că avea oile tunse şi era frig…”.

În continuare martorul a arătat că 14 aprilie după ce TS a coborât cu oile s-a dus la el să îi restituie ciocanul pe care i-l dăduse tatăl său să spargă lacătul” şi s-a plâns „ că sunt caii în grajd şi a coborât cu oile că sunt nemâncate”. TS a mai arătat că inculpata atunci i-a spus că lipseşte un berbec şi un miel, şi i-a cerut telefonul pentru a-l suna pe TC celălalt fiul al său să îi spună de situaţia animalelor şi că nu îl găseşte pe C.

Potrivit declarației inculpatului GI, în ziua de 14 aprilie a primit un telefon de la sora sa TS aceasta rugându-l să o însoţească la odaie să o ajute să deschisă uşa la încăperea de la odaie unde erau caii şi povestind-i că nu l-a găsit pe fiul ei C iar animale nu erau adăpate şi păşunate.

Inculpatul relatează în una dintre declaraţii că a fost singur în acea seară la odaie, în alta că a fost împreună cu sora lui. Cert este că ambii inculpaţi au arătat că nu au reuşit în acea seară să dea drumul la cai şi pentru că se întunecase şi vremea era umedă au plecat la locuinţa Silviei Toma hotărând ca a doua zi de dimineaţă să se întoarcă la odaie.

În 15 aprilie dimineaţa, în jurul orelor 7,00 cei doi inculpaţi au pornit către odaie, ambii având în mână câte un băţ de sprijin. Despre starea lor psihică povestesc amândoi dar şi martorul AN. Astfel, inculpatul GI a arătat că erau supăraţi şi nervoşi din cauza lui C care lipsea de câteva zile şi nu avusese grijă de animale şi „îi pune pe drum”. TS la rândul ei a arătat asemenea că era supărată din acelaşi motiv dar şi pentru faptul că, anterior constatase că lipseau „un berbec şi un miel” şi era convinsă că fiul ei „le-a vândut şi a băut banii cu prietenii aşa cum făcea de obicei.”

Martorul AN a relatat că i-a văzut pe cei doi inculpaţi întrând în căsuţa de lângă odaie acolo unde, mai devreme, intrase şi CT.

AN a fost audiat de mai multe ori în prezenta cauză. Declarațiile sale au fost inițial în sensul că nu a văzut nimic. Ulterior, pus în fața notelor de redare a convorbirilor interceptate a relatat că s-a întâlnit cu CT în dimineața zilei de 15 aprilie și că acesta  l-a întrebat unde îi sunt oile. Aflând că mama sa fusese în ziua precedentă la odaie a intrat în căsuță. Martorul a mai arătat că i-a văzut pe cei doi inculpați urcând către odaie și apoi intrând în căsuţă și o vreme a auzit „larmă mare” fără să poată reproduce ce cuvinte se adresau sau cine vorbea.

Încercând să plasăm evenimentele în timp, martorul a fost întrebat dacă a văzut când cei trei au plecat însă acesta a negat arătând că în jurul orelor 10,00 a plecat cu animalele la adăpat. Starea de fapt este însă lămurită de inculpaţi care au arătat că au ajuns acasă în jurul orelor 13,00, iar pe drum au făcut aproximativ de 2 ore, întrucât, cu căruţa fiind, au ocolit şi era lapoviţă.

Inculpata TS a recunoscut că a aplicat fiul ei o corecţie declarând în faza de urmărire penală că l-a lovit pe acesta cu băţul peste picioare de „vreo 20 de ori”, ţinând să menţioneze că fiul ei era foarte beat, se afla în pat sub plapumă precum şi că nu l-a lovit în cap.

La rândul lui GI a arătat că sora lui era foarte supărată şi i-a reproşat fiului ei nu numai faptul că a lipsit mult timp dar mai ales că lipsesc două animale. Acesta a arătat că deşi foarte beat, TC a reacţionat intenţionând să se ridice din pat şi chiar să ridice mâna asupra mamei sale, moment în care el i-a imobilizat mâinile pentru a nu o lovi pe mama lui. 

Nu s-a putut stabili cu certitudine durata de timp în care TS a lovit cu băţul pe fiul ei TC dar, cel mai probabil aceasta este de 10 – 15 minute, fapt care rezultă din declaraţiile celor doi inculpaţi şi din modul în care aceştia au expus cursul evenimentelor iar alte probe, în cauză, nu au putut fi administrate întrucât, singurul martor, care ar fi putut observa eventual ieşirea vreunuia dintre inculpaţi din căsuţă, nu mai era prezent.

După ce a aplicat fiului ei corecţia menţionată, TS a încercat să îl determine să meargă acasă. Aceasta a afirmat că fiul ei se plângea că îi este rău că îl doare stomacul şi abia putea să stea în picioare. Cel mai probabil, o vreme TS a rămas singură cu fiul ei pentru că GI a scos caii şi căruţa din grajd. Cei doi l-au ajutat pe TC să urce în căruţă şi l-au culcat pe paiele şi păturile pe care le aşezaseră în căruţă.

Ajunşi acasă inculpaţii l-au sprijinit pe TC să intre în casă şi l-au culcat pe un recamier. Caii și căruța au rămas în drum și, după ce l-au întins pe C pe pat, au ieșit din casă să mute căruța din drum și să adape/hrănească caii. Ulterior TS s-a întors în casă și a încălzit apă pentru a-l spăla pe fiul ei afirmând că acesta era murdar. În timp ce îl spăla inculpata a spus fratelui ei că fiul ei a murit afirmând ” am văzut că dă ochii peste cap și este gata”

Reacția celor doi inculpați a fost aceea de a se grăbi să îl spele și să îl îmbrace pentru ca membrele să nu i se răcească. Când au terminat toaletarea cadavrului, TS a apelat la rudele care locuiau în vecinătate pentru a-l suna pe TC fiul care se afla la Zărnești. Din declarațiile martorilor audiați, a rezultat că nora inculpatei TI, soția lui TC auzind despre cele întâmplate a anunțat Poliția Stațiunii Bran. 

Justificarea celor doi inculpați relativ la faptul că nu au chemat salvarea a fost aceea că la locul numit odaie, nu ar fi putut să urce o mașină, iar acasă fiind nu s-au gândit că TC ar putea muri.

La data de 02 iunie 2014, a fost întocmit raportul de expertiză medico – legală nr. 142/Aut. din 16.04.2014 (f. 154 – 170 dup) ale cărui concluzii sunt:

moartea numitului TCL a fost violentă și s-a  datorat șocului traumatic confirmat histopatologic consecința unui politraumatism cu multiple  hematoame extinse la nivelul membrelor și trunchiului și fracturi costale

leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putu produce prin loviri repetate cu corpuri dure

între leziunile traumatice constatate la autopsie și deces există legătură de cauzalitate directă condiționată de factori concuratori și anume intoxicaţia acută cu alcool etilic şi metilic.

Sângele recoltat de la cadavru conține 1,50 g%o alcool și s-a pus în evidență prezența alcoolului metilic.

În același raport de autopsie sunt descrise leziunile pe care le prezenta victima. Astfel, acesta prezenta la nivelul feței urme de violență respectiv, palpebral superior dreapta extern echimoză violacee de 1/0,5 cm (umflătură bine vizibilă datorată infiltrării de lichid sub pleoapă fiind cel mai probabil consecutivă unui traumatism) și frontal dreapta suprasprâncenos intern excoriație de 0,5/0,5 cm acoperită cu crustă hematică, prezenta clavicular stânga 1/3 medie, echimoză violacee de 4/3, corespunzător arcadei sprâncenoase stângi, echimoză violacee cu centrul palid de 3/2 cm, precum și echimoze la nivelul gâtului, cervical inferior și anterolateral stânga paralaringeal de 5/1 respectiv 3/2 cm. Cadavrul prezenta de asemenea multiple echimoze și hematoame confluente pe trunchi, picioare și mâini, iar la examenul intern s-a constat că prezenta o fractură fără deplasare a coastelor.

Raportul de expertiză a fost completat cu adresa SJML /Ad.nr.142/AUT/2014 prin care medicul legist a menționat că niciuna dintre leziunile traumatice constatate la autopsie, singură, nu avea gravitatea necesară declanşării unui sindrom tatantogenerator. Şocul traumatic urmat de deces s-a instalat în timp, prin efectul cumulativ al tuturor leziunilor traumatice suferite: au existat 22 focare  lezionale externe, dintre care 9 fiind reprezentate de hematoame luminoase şi un focar lezional intern reprezentat de fracturi costale. Având în vedere multitudinea leziunilor traumatice, şocul traumatic şi implicit decesul s-ar fi instalat şi în lipsa consumului de alcool. Îmbibaţia etanolică, precum şi tarele organice prezentate de victimă au avut rol de factor concurator prin reducerea intervalului de timp în care s-a instalat şocul traumatic. Ca atare raportat la multitudinea focarelor lezionale, şocul traumatic tanatogenerator s-ar fi instalat şi în lipsa îmbibaţiei etanolice şi la o persoană fără tare organice.

Deși extrajudiciare și fără a avea valoarea unui raport de expertiză, concluziile exprimate de dr. MG nu pot fi neglijate mai ales că vin să lămurească mențiunile din raportul de autopsie cu privire la leziunile constate la nivelul organelor interne ale victimei (edem cerebral, anurie) și să formeze o imagine asupra cauzelor pentru care victima acuza dureri de stomac așa cum afirmă ambii inculpați, afirmație care nu este contrazisă de alte declarații pentru că nu a existat un martor ocular dar este justificată tocmai de leziunile constate la autopsie, rezultat al intoxicației cu alcool metilic.

Văzând concluziile raportului de autopsie constatăm că prezența în sângele victimei a cantității mari de alcool etilic și metilic în data de 16.04.2014 denotă faptul că martorul A nu a fost tocmai sincer atunci când a afirmat că în dimineața zilei de 15 aprilie TC nu era în stare de ebrietate, ceea ce ridică îndoieli asupra sincerității sale chiar după ce a fost pus în fața evidenței probelor.

Instanța concluzionează raportat la ansamablul probelor ce au putut fi administrate în prezenta cauză că victima TCL se afla într-o avansată stare de ebrietate în noaptea sau dimineața zilei de 15 aprilie, când s-a reîntors la odaie, după lipsa de aproximativ o zi și este exclus să fi continuat să bea în căsuță până la sosirea inculpaților. Consumul de alcool era un obicei al victimei așa cum arată toți martorii audiați și una dintre cauzele certurilor pe care le avea cu mama sa.

Rezultă cu certitudine că starea conflictuală dintre mamă și fiu era veche și se datora modului în care aceasta înțelegea să administreze veniturile familiei, în sensul că deși fiul ei muncea și se realizau venituri din vânzarea produselor obținute din lapte, sau munca de cărăușie pe care o presta TC, sumele pe care le remitea fiului ei erau mici sau nu corespundeau cu nevoile acestuia care consuma alcool și era fumător, situații în care vindea din animale pentru a face rost de bani, sau cerea vecinilor - prieteni familia C. A rezultat de asemenea că TC datorită viciului pe care îl avea nu era o persoană de încredere și nici una care să se poată descurca ușor nici chiar în situații obișnuite atunci când era nevoit să plece din habitaclul în care crescuse și își ducea viața. De exemplu, pus în situația de a pleca la soția sa care îl părăsise de câțiva ani de zile, în județul Timiș, a preferat să bea și apoi pentru că a pierdut trenul s-a întors acasă ( declarația martorului TCI f. 134 dosar instanță).

 De asemenea, a rezultat că a aplica corecții pentru diverse motive era un obicei al inculpatei TS. Deși martorii au încercat în declarațiile lor să nu denigereze familia, din ansamblul probelor, respectiv declarațiile martorilor propuși în dovedirea pretențiilor civile de partea civilă Toma Simona, dar și din conținutul notelor de redare a convorbirilor telefonice a rezultat că viața familiei nu fusese una tocmai pașincă, disensiunile dintre mamă și  fiu fiind vechi, anterioare plecării soției victimei care, potrivit afirmațiilor mamei acesteia, și-a luat copilul și și-a părăsit soțul pentru că nu mai suporta tratamentul pe care i-l aplica soacra sa, dar și pentru faptul că soțul ei consuma alcool foarte des. S-a făcut vorbire despre discuții legate de aparteneța inculpaților și Simonei Toma la o organizație religioasă Biserica adventistă de ziua a șaptea fapt care a dat naștere la discuții anterioare plecării Simonei Toma și care au contribuit esențial la plecarea acesteia.

Inculpatul GI a arătat la un moment dat în declarațiile sale că se mai întâmplase și altă dată când, beat fiind, victima și-a amenințat mama cu moartea tot pe fondul discuțiilor generate de faptul că TS nu îi dădea bani fiului.

Pe fondul acestei stări de fapt, în data de 15 aprilie starea de nervozitate accentuată a celor doi inculpați era evidentă și de altfel recunoscută de aceștia și justificată în declarații tocmai de faptul că, din nou așa cum se întâmplase și altă dată, TC neglijase animalele lipsind o perioadă mai lungă, dar și de faptul că la vârsta lor au fost nevoiți să urce noaptea, pe vreme rea la odaie.

Tocmai de aceea a aplica o corecție celui vinovat a apărut în mintea celor doi un fapt normal ca răspuns la comportamentul victimei. Astfel, cu bățul pe care îl avea asupra ei, TS și-a lovit fiul de mai multe ori peste tot corpul. Este mai mult decât probabil ca acesta, datorită stării de beție să se fi aflat în pat așa cum au arătat inculpații și TS să fi aplicat lovituri peste plapumă, după cum probabil, ca să se apere victima s-a întors cu spatele la mama sa pentru a se apăra și acesata să îi fi aplicat o lovitură peste spate în zona claviculei, capătul bățului atingând sprânceana și astfel să se explice leziunea arcadei sprâncenoase stângi, echimoză de 3/2 cm, precum și echimozele la nivelul gâtului, cervical inferior. Prezența leziunii palpebrale superiore dreapta respectiv umflătura pleoapei din cauza infiltrării de lichid  este cel mai probabil consecutivă unui traumatism dacă avem în vedere și leziunea frontală dreapta suprasprâncenos intern excoriație de 0,5/0,5 cm acoperită cu crustă hematică și concluziile medicului legist că toate leziunile au fost produse cu un corp contondent aproape rotund, ceea ce înseamnă că, este posibil ca inculpata să îl fi atins pe fiul ei cu capătul bățului și în zona capului.

S-a lansat ipoteza ca victima să fi fost bătută anterior întâlnirii datei de 15 aprilie și leziunile identificate la autopsie să nu fi fost toate create de TS dar această ipoteză nu a putut fi probată.

Inculpatul GI a recunoscut la rândul său că a ajutat-o pe sora sa ținându-l de mâini pe nepotul său și cerându-i „să stea cuminte” în sensul de a nu mai ridica mâna la mama sa şi a nu ameninţa aşa cum a declarat inculpatul că s-a manifestat victima.

Nu vom putea reţine raportat la modul în care s-au desfăşurat evenimentele faptul că cei doi inculpaţi se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de omor în forma calificată prev. de art. 188 Cod penal cu aplicarea art. 177 alin 1 lit. a) Cod penal, întrucât nu s-a dovedit faptul că cei doi inculpaţi au acţionat cu intenţia de a suprima viaţa victimei.

Fapta celor doi inculpaţi întruneşte însă elementele constitutive al infracţiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 Cod penal constând în aplicarea de lovituri sau exercitarea de alte violenţe care au avut drept consecinţă moartea victimei.

Această infracţiune există chiar dacă moartea victimei nu a fost rezultatul acţiunii unice imputabile exclusiv făptuitorilor ci s-a datorat şi factorilor concuratori evidenţiaţi în raportul de autopsie şi completările acestuia.

Prin specificul ei infracţiunea analizată este una care sub aspect subiectiv se săvârşeşte cu praeterintenţie. Cu alte cuvinte, inculpaţii au acţionat dorind să aplice o corecţie victimei pentru comportamentul considerat neconform şi contrar valorilor lor de viaţă. Întrucât rezultatul mai grav s-a produs deşi inculpaţii nu au urmărit şi nici acceptat posibilitatea producerii morţii victimei au acţionat cu neglijenţă întrucât dată fiind starea victimei ar fi trebuit să prevadă această posibilitate. Pentru reţinerea în sarcina inculpaţilor a acestei infracţiuni pledează şi faptul că loviturile nu au avut o intensitate mare chiar dacă au fost destul de multe şi aplicate de membre şi trunchi.

În fine, urmarea produsă respectiv moartea victimei o vom atribui inculpaţilor pe baza culpei dovedite şi pe baza prezumţiei de culpă întrucât dacă nu ar fi fost dovedită culpa şi exista numai intenţia de a lovi sau vătăma, răspunderea penală a acestora s-ar fi stabilit pentru lovire sau alte violenţe ori pentru vătămare corporală.

Pentru argumentele mai sus expuse instanţa, în baza art. 386 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare din art. 188 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin 1 Cod penal raportat la art. 177 alin 1 lit. a) Cod penal în art.195 Cod penal.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor pentru infracţiunile săvârşite instanţa va ţine seama de gravitatea faptei, modalitatea în care a fost săvârşită de împrejurările faptei aşa cum au fost ele descrise mai sus, de persoana inculpaţilor, de vârsta lor, mediul în care au trăit şi valorile de viaţă pe care le-au dobândit dovadă scopul pentru care au acţionat în modul descris, reţinând toate aceste aspecte ca circumstanţe atenuante în beneficiul inculpaţilor cu consecinţa reducerii minimului special al pedepsei prevăzută de lege cu o treime potrivit art. 76 Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal interzice inculpaţilor exerciţiul drepturilor prev. de art.66 lit. a şi b Cod penal.

În baza art. 399 Cod procedură penală raportat la art. 404 Cod procedură penală şi art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada cât inculpaţii au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv respectiv 12.06.2014 -11.07.2014 inclusiv. La data de 12 iunie 2014 s-a dispus reţinerea inculpaţilor pentru o perioadă de 24 de ore, iar prin Încheierea Tribunalului Braşov nr.55/UP/13.06.2014 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor pentru o perioadă de 30 zile,începând cu data de 13.06.2014 până la data de 12.07.2014 inclusiv. Inculpaţii au fost puşi în libertate ca urmare a înlocuirii măsurii arestului preventiv cu controlul judiciar la data de 11.07.2015. Măsura controlului judiciar a încetat de drept la data de 22.04.2015.

LATURA CIVILĂ

În faţa instanţei, s-a formulat cerere de constituire de partea civilă de către TS în nume propriu şi în calitate de reprezentant al minorului TNL (f 59 dosar instanţă)

Prin cerere se solicită obligarea în solidar a inculpaţilor TS şi GI la despăgubiri constând în daune morale

pentru partea civilă TS în calitate de soţie supravieţuitoare suma de 150.000 de lei cu titlu de daune morale

pentru partea civilă TNL, în calitate de fiu, suma de 200.000 de euro cu titlu de daune morale şi suma de 200 de lei lunar pentru minorul TNL începând cu data de 14.04.2014 până la împlinirea vârstei de 18 ani respectiv, 16.08.2019.

Inculpaţii nu negat dreptul copilului de a primi o sumă de bani cu titlu de pensie de întreţinere şi şi-au manifestat chiar disponibilitatea de a o plăti.

Instanţa constată o evidentă legătură de cauzalitate între fapta inculpaţilor şi urmarea produsă – decesul victimei urmare produsă în modalitatea descrisă cu ocazia analizei realizată asupra acţiunii penale. Apoi, instanţa reţine că este de notorietate faptul că decesul unei persoane produce o traumă celor apropiaţi acesteia, traumă care este cu atât mai mare cu cât decesul survine neaşteptat, în cazul unei persoane tinere. Cu toate acestea nu se poate să nu reţinem faptul că soţii TC şi Simona erau despărţiţi de multă vreme,că partea civilă îşi părăsise soţul motivele sale fiind justificate atât de comportamentul familiei soţului cât şi de comportamentul victimei consumator de alcool. Relaţia dintre soţi nu era una tocmai bună chiar dacă s-a afirmat că partea civilă se străduia să îşi aducă soţul la Timiş, iar trauma afirmată de Toma Simona se concretizează astfel cum rezultă din notele de redare a interceptărilor telefonice în frica de a nu putea intra în posesia terenurilor pe care le-ar fi moştenit fiul său. Instanţa constată de aceea că sumele de bani solicitate de aceasta nu sunt justificate.

Incontestabil, minorul a suferit o traumă la aflarea veştii că tatăl său a decedat chiar dacă nu îl mai văzuse de mulţi ani de zile, el locuind cu bunica maternă în timp de mama sa a fost o lungă perioadă de timp plecată în Spania pentru a munci astfel cum declară martorii.

Cu toate acestea daunele solicitate de partea civilă Toma Simona în numele minorului sunt evident disproporţionate în raport cu circumstanţele cauzei, suma de 5.000 de lei fiind una acoperitoare pentru prejudiciul suferit de acesta.

Constată că sunt mijloace materiale de probă şi rămân ataşate dosarului cauzei copie a DVD înregistrat sub nr. PTBV/453MS/2014 şi colet conţinând 3 beţe/bâte de lemn aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov.

CHELTUIELI JUDICIARE

În baza art. 274 Cod procedură penală va obliga inculpaţii să plătească statului suma de câte 900 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 276 Cod procedură penală va obliga inculpaţii să plătească părţii civile TS suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare din art. 188 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin 1 Cod penal raportat la art. 177 alin 1 lit. a Cod penal în art.195 Cod penal.

În baza art. 195 Cod penal cu aplicarea art. 177 alin 1 lit. a Cod penal raportat la art. 199 alin 1 Cod penal, art. 75 alin 2 Cod penal, art. 76 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, condamnă inculpaţii TS (…) şi GI (…), la câte o pedeapsă de câte 4 ani închisoare.

În baza art. 65 Cod penal interzice inculpaţilor exerciţiul drepturilor prev. de art.66 lit. a şi b Cod penal.

Deduce din pedeapsa aplicată perioada cât inculpaţii au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv respectiv 12.06.2014-11.07.2014 inclusiv.

În baza art. 397 Cod procedură penală admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Toma Simona în numele minorului TNL şi în consecinţă obligă inculpaţii în solidar să plătească minorului suma de 200 de lei lunar cu titlu de pensie de întreţinere până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la noi dispoziţii şi suma de 5.000 de lei cu titlu de daune morale şi respinge celelalte pretenţii.

Respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă Toma Simona în nume propriu.

Constată că sunt mijloace materiale de probă şi rămân ataşate dosarului cauzei copie a DVD înregistrat sub nr. PTBV/453MS/2014 şi colet conţinând 3 beţe/bâte de lemn aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov.

În baza art. 274 Cod procedură penală obligă inculpaţii să plătească statului suma de câte 900 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 276 Cod procedură penală obligă inculpaţii să plătească părţii civile TS suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi 14.05.2015.

Preşedinte, Grefier,

(…)(…)

Red. ACT /02.07.2015

Tehnored.ITP/02.07.2015

 7 ex.

Domenii speta

Spete similare