Complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta

complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei”, prevăzute de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Cod penal şi art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi, „complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 322 Cod penal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr.6790/62/2014

SENTINŢA PENALĂ NR.264/S

Şedinţa publică  din 11 decembrie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE (…)

Grefier (…)

Cu participare  PROCUROR: (…) din  cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii:

PGI, trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: „complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei”, prevăzute de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Cod penal şi art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi, „complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 322 Cod penal;

ST, trimisă în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de: „tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 322 Cod penal;

SV, trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de: „tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 322 Cod penal şi,

S.C. „WG” S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de: „tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 322 Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate potrivit art.369 alin.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, cu ocazia pronunţării, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 26 noiembrie 2015, dată la care susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea acelei şedinţe. La acea dată, în vederea depunerilor de concluzii scrise s-a amânat pronunţarea pentru data de azi când, în urma deliberării,

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale  de  faţă :

Prin rechizitoriul nr.104/P/2014 din data de 19.12.2014 al Parchetului de pe lângă  ICCJ.Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:

1. PGI, fost expert la OJPDRP Braşov - Serviciul pentru verificări cereri şi plăţi şi fost director executiv la Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală Braşov, în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.32 alin.1 C. pen, art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi

- complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.48 alin.1 C. pen. rap. la art.322 C. pen.;

 2. ST, administrator la SC WG SRL, săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.322 C. pen.;

3. SV, administrator în fapt la SC WG SRL pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.;

4. S.C. „WG” S.R.L., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele, ei prev. de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,

- infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.322 C. pen.;

Prin actul de sesizare cauza a fost disjunsă faţă de  inculpatul BS,care a solicitat încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Prin actul de sesizare s-a dispus clasarea cauzei privind pe incupaţii PGI şi BS pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art.291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, fiind incidente dispoziţiile art.16 alin.1 lit.c C. proc. pen., întrucât nu există probe suficiente din care să rezultă că cei doi inculpaţi au săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă.

În mod corelativ, pentru aceleaşi motive, se arată în rechizitoriu că nu se poate reţine nici în sarcina inculpaţilor ST şi SV  săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, prev. de art.292 alin.1 C.pen., motiv pentru care, sub acest aspect, s-a dispus clasarea cauzei, fiind incidente, de asemenea, dispoziţiile art.16 alin.1 lit.c C.proc.pen., întrucât nu există probe suficiente din care să rezultă că cei doi inculpaţi au săvârşit infracţiunea de cumpărare de influenţă.

În temeiul art.16. alin.1  lit. d) din C.proc.pen. s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. 12 alin.1, lit.a, teza I din Legea nr.78/2000 în ce-i priveşte pe AAM, administrator al SC RC SRL, precum şi pe soţul acesteia, BF, care i-au facilitat inculpatului locotenent colonel BS efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, infracţiune prev. de art.12 alin.1, lit.a, Teza I din Legea nr.78/2000. S-a apreciat că  ajutorul dat de aceştia nu constituie o complicitate la această infracţiune, pentru că, deşi BF cunoştea calitatea de ofiţer a inculpatului locotenent colonel BS, niciunul dintre cei doi soţi nu avea obligaţia legală de a cunoaşte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru persoanele cu calitatea de militar,operând, în cazul celor doi, cauza de neimputabilitate prev. de art.30, alin 1 şi 4 din C. pen.,  respectiv eroarea asupra unei dispoziţii legale extrapenale.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă că inculpatul PGI în perioada aprilie - august 2014, i-a ajutat pe inculpaţii SV şi ST să folosească documente false în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri europene. De asemenea se reţine că acesta i-ar fi ajutat pe inculpaţii SV şi ST să falsifice contractul nr.232 din 06 august 2014 dintre SC RC SRL, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, în calitate de administrator/beneficiar, având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn” contractat cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

În sarcina  inculpaţilor SV, ST şi SC „WG” SRL s-a reţinut că ar fi falsificat contractul nr. 232 din 06 august.2014 dintre SC RC SRL, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, în calitate de administrator/beneficiar, având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn” contractat cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi ar fi folosit documente false în scopul, obţinerii pe nedrept de  fonduri europene.

Analizând actele și lucrările dosarului instanta reține următoarele :

Prin procesul verbal din 19 august 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari s-a sesizat, din oficiu, cu privire la faptul că  numitul BS, martor în prezenta cauză, fost ofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, cu gradul de locotenent colonel la Direcţia Judeţeană de Informaţii Braşov, soţul numitei BN, director al OJPDRP Braşov şi prieten apropiat al inculpatului PGI, fost expert în cadrul O.J.P.D.R.P. Braşov. Serviciul pentru verificări cereri şi plăţi până la data de 11.04.2014, şi fost director executiv la Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală Braşov, se ocupă contra cost de întocmirea documentaţiei necesare accesării de fonduri europene (întocmirea studiului de fezabilitate, a cererii, etc). BS şi PGI s-au oferit să-i ajute pe inculpaţii SV şi ST să întocmească documentaţia necesară şi să obţină avizele de la OJPDRP Braşov, în schimbul obţinerii unor sume de bani.

Prezenta cauză a fost disjunsă din dosarul penal nr.21/P/2014 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție în care s-au efectuat  cercetări faţă de alte persoane sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.181 din Legea 78/2000 şi art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.7 lit.c din Legea nr.78/2000.Prin procesul-verbal din 23.01.2014, Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. de art.181 din Legea nr.78/2000, art.254 şi art.255 C.pen. din 1968, în diferite forme ale participaţiei penale, de către următoarele persoane: DG, MF, RRD, PG şi BFV.

La 09 decembrie 2014, a fost încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei între procuror și inculpatul BS, prin care s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, potrivit art.91 şi următoarele C.pen, acord care a fost admis de Tribunalul Braşov prin sentinţa penală nr.28/2.02.2015 pronunţată în dos penal nr.6677/62/2014 al Tribunalului Braşov.

Starea de fapt.

În luna aprilie 2011, inculpata ST a înfiinţat Societatea Comercială „WG” SRL, în cadrul căreia este asociat unic şi administrator. Societatea are sediul în comuna Tărlungeni, str. (...), judeţul Braşov, şi are ca obiect principal de activitate „fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii.” În fapt, de administrarea societăţii se ocupă atât inculpata ST, cât şi soţul ei, inculpatul SV, deşi cel din urmă nu deţine nicio calitate oficială şi nu a fost împuternicit, în mod legal, să reprezinte societatea. 

După înfiinţarea societăţii, inculpaţii ST şi SV au încercat să acceseze fonduri europene pentru achiziţia unui utilaj CNC(Centru pentru prelucrarea cu comandă numerică). 

În aceeaşi perioadă, cei doi inculpaţi l-au cunoscut pe martorul VC, director general la SC IT&T C SRL Braşov, care oferea consultanţă în domeniul accesării fondurilor europene. În vederea realizării unui proiect pentru obţinerea finanţării nerambursabile, la 07 noiembrie 2011 a fost încheiat contratul nr.229 dintre SC IT&T C SRL, reprezentată legal de CV, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, reprezentată legal de inculpata ST, în calitate de beneficiar. Obiectul contractului îl constituie obligaţia prestatorului de a efectua în favoarea beneficiarului servicii de consultanţă în vederea accesării surselor de finanţare şi adaptarea informaţiilor furnizate la specificaţiile finanţatorului (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” – Sesiunea 2012).

Preţul contractului a fost stabilit la suma de 16.700 lei + TVA pentru etapa I, preţ achitat integral prin ordinele de plată nr.1 din 28.02.2012 şi nr.4 din 03.05.2012, şi  suma de 7200 lei + TVA pentru etapa a II-a. Potrivit facturii seria ITTBV nr.0840234 din 30 decembrie 2011, rezultă că SC IT&T C SRL a realizat pentru SC WG SRL „servicii de consultanţă accesare fonduri europene Etapa I: Memoriu Tehnic şi Anexe.”

După întocmirea proiectului de către SC IT&T C SRL Braşov, inculpata ST l-a depus, împreună cu documentaţia specifică, la OJPDRP Braşov, la 28.09.2012.

Prin adresa nr.47 din 03.07.2013, inculpata ST a fost informată de  Centru Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Alba Iulia că, în urma verificărilor efectuate de experţii SEC CRPDRP ALBA IULIA, a rezultat necesitatea clarificării unor subiecte  referitoare la:

- completarea studiului de fezabilitate în sensul realizării unui plan de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic, RLV pentru clădirea în care se vor amplasa utilajele, realizarea unei estimări privind forţa de muncă, justificând necesitatea fiecărui loc de muncă nou creat;

- prezentarea unui tabel centralizator din care să reiese că, pentru fiecare echipament, utilaj tehnologic prezentate în cadrul capitolului 3.8 au fost prezentate oferte;

- prezentarea unei alte oferte pentru CNC, deoarece una dintre ofertele prezentate nu conţine preţul utilajului, cu următoarele menţiuni: ofertele să fie datate, personalizate şi semnate, să conţină specificaţii tehnice minimale şi  preţul de achiziţie;

- prezentarea unei declaraţii pe proprie răspundere în care să se menţioneze că beneficiarul proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

La 10.07.2014, seful SEC, SV, şi experţii BF şi JC, au constatat că solicitările sus-enunţate au fost rezolvate, astfel că proiectul a fost declarat eligibil.

Prin adresa nr. 16024 din 10.03.2014, CRPDRP Alba a notificat beneficiarul - WG SRL cu privire la faptul proiectul „Dotarea WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn” a fost selectat pentru finanţare şi că urmează a fi semnat contractul de finanţare cu nr. C312MO11270800137.

Inculpatul BS a fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii.Direcţia Judeţeană de Informaţii Braşov până la data de 27.08.2014, când a fost trecut în rezervă. În perioada aprilie – august 2014 acesta a desfăşurat activităţi financiare, ca fapte de comerţ, incompatibile cu funcţia, ce constau în acordarea de consultanţă specifică obţinerii de fonduri europene nerambursabile, în condiţiile în care soţia sa, BN, este şef Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Braşov. La realizarea proiectelor pentru obţinerea fondurilor nerambursabile, inculpatul BS a colaborat cu inculpatul PGI, care a fost expert la Serviciu de Verificare Cereri de Plată în cadrul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Braşov, după care a ocupat funcţia de director executiv la Direcţia pentru Agricultură Braşov.

Inculpatul PGI se afla în relaţii de prietenie cu martorul BR, unic asociat şi administrator la SC AT SRL, cu sediul în (...), jud. Braşov, societate care are ca principal obiect de activitate „facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată.” Martorul BR, în calitate de asociat unic şi administrator la SC AT SRL, a beneficiat de o finanţare nerambursabilă de la APDRP pentru edificarea unei pensiuni în com.Fundata, jud. Braşov.

Cu ocazie edificării pensiunii, martorul BR i-a cunoscut pe inculpaţii SV şi ST, ca urmare a unei relaţii comerciale dintre SC AT SRL şi SC WG SRL, în sensul că soţii Ş au realizat ferestrele şi uşile la pensiunea sus-menţionată. În contextul acestei colaborări şi cunoscând faptul că BR şi-a edificat pensiunea din comuna Fundata, jud.Braşov, cu sprijin financiar de la OJPDRP Braşov, inculpaţii SV şi ST i-au solicitat martorului să le recomande un consultant pentru etapa a II-a proiectului. Mai întâi, BR l-a recomandat  pe inculpatul PGI, care la rândul său, l-a prezentat pe inculpatul BS. 

Astfel, inculpaţii PGI şi BS s-au oferit să-i consilieze pe inculpaţii SV şi ST, în vederea implementării proiectului „Dotarea WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn”.

După ce inculpatul PGI l-a prezentat celor doi soţi pe inculpatul BS sub o identitate falsă din prietenie (știind că acesta lucrează la SRI,că există incompatibilitate și că este soțul d-nei BN, şef Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Braşov), respectiv ca fiind „BT”, consultant manager la SC RC SRL, societate care este administrată de AAM.

Proiectul inculpaților Șaran a fost  până la urmă finanţat, astfel că, la 07 mai 2014, a fost semnat contractul de finanţare cu nr. C312MO11270800137 dintre Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitate de finanţator, pe de o parte, şi inculpata SC WG SRL, în calitate de beneficiar, pe de altă parte. Valoarea totală a contractului, consultanţă plus utilaje era de 235.000 euro.

În cadrul acestui contract suma aprobată la capitolul II,,cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului.Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică’’era 6875 EUR ,sumă eligibilă și rambursabilă.

 Inculpatul BS a luat legătura telefonic cu inculpatul PGI pentru a-i comunica acestuia faptul că proiectul depus de ST şi SV pentru SC WG SRL a fost finanţat de către APDRP şi i-a solicitat să-l sune pe inculpatul SV să-i comunice şi lui acest lucru, în contextul în care BN o înştiinţase pe ST.

Inculpaţii SV şi ST fiind înştiinţaţi că sunt fonduri pentru ca proiectul lor să fie finanţat, aveau nevoie în continuarea de un consultant pentru faza de achiziţie a utilajelor. Au încercat să ia legătura cu  VC, însă, pentru că acesta cunoştea faptul că proiectul nu a fost finanţat şi pentru faptul că soţii Ş nu îi plătiseră întreaga sumă din contractul încheiat cu SC IT&T C SRL, nu a mai răspuns la telefon.

În contextul în care soţii Ş plătiseră pentru contractul de consultanţă încheiat cu IT&T C SRL, reprezentată de VC, suma de 16700 de lei plus TVA, deşi suma maximă eligibilă pentru prima fază a proiectului era mai mică ( 2875 euro, fără TVA potrivit bugetului indicativ) şi pentru faptul că acesta a refuzat să reducă preţul contractului şi implicit să le restituie o parte din banii plătiţi, dar să le și înmâneze înscrisurile necesare pentru decontarea de pe tapa I a sumei de 2875 Euro aprobată pentru consultanță, inculpatul BS le-a propus celor doi inculpaţi SV şi ST o altă variantă legală și uzitată respectiv, să solicite APDRP o realocare a fondurilor de la etapa I ( întocmirea proiectului) la etapa a II–a (implementarea proiectului). 

De remarcat este faptul că cheltuielile efectuate de SC WG SRL, aferente serviciilor de consultanţă realizate de către IT&C SRL, au fost eligibile, în parte, respectiv 2875 euro însă inculpatul BS le-a spus acestora că singura variantă de recuperare a sumelor de consultanță pentru etapa I, în condițiile în care V nu le restituie extrasul ORC și celelalte înscrisuri necesare pentru ca Autoritatea să deconteze această sumă eligibilă este aceea de a redistribui această sumele eligibile pentru etapa I către etapa a II-a, astfel încât să poată încheia un contract de consultanţă în care să fie înscrisă valoarea totală  a consultanţei şi care să fie folosit pentru decontare.

În concret, inculpatul BS le-a explicat inculpaţilor SV şi ST că a avut consultări cu o persoană din cadrul OJPDRP Braşov şi că singura soluţie pentru a obţine decontarea sumelor achitate lui VC este aceea de a solicita transferul sumelor eligibile de pe etapa I (întocmirea proiectului) pe etapa a II-a (realizarea achiziţiei şi efectuarea decontului), astfel încât suma eligibilă pentru consultanță etapa a II-a să totalizeze 6875 euro fără TVA, iar suma  pentru etapa I -2875 Euro să fie neeligibilă deci suportată din fonduri proprii, VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI RĂMÂNÂND ÎNSĂ NESCHIMBATĂ.

Din suma de 6875 euro, inculpaţii SV şi ST urmau să solicite decontarea unui procent de 85% ( reprezentând finanţarea nerambursabilă) folosind un contract de consultanţă încheiat cu SC RC SRL, în care era stipulat un preţ nereal, de 6875 euro fără TVA, în loc de 4000 de euro fără TVA.

În acest mod, suma eligibilă a proiectului pentru capitolul servicii de consultanță rămânea neschimbată ca și cuantum doar modul de distribuire era modificat urmând ca inculpații să solicite autorității încheierea unui act adițional, prin care suma aprobată pentru serviciile de consultanță eligibilă și rambursabilă să treacă în totalitate doar pe etapa a II-a, în cuantum de 6875 de euro se plătea către inculpatul BS, apoi inculpaţii ST şi SV solicitau către APDRP decontarea procentului de 85% din cei 6875 euro.

În final, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ar fi decontat procentul de 85% din 6875 euro pentru servicii de consultanță, potrivit contractului de finanţare cu nr. C312MO11270800137 încheiat între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitate de finanţator, pe de o parte, şi inculpata SC WG SRL, în calitate de beneficiar, pe de altă parte.

Tot martorul B pe care inculpații Ș. îl cunoșteau drept B, un consultant veritabil, director la SC R SRL, astfel cum l-a prezentat inculpatul P i-a asigurat pe inculpații Ș. că își vor recupera în acest mod suma de 2875 Euro, mai puţin impozitul pe venit plătită în I etapă primului consultant V., urmând ca ulterior după încasarea banilor de la autoritatea financiară martorul B să întocmească un contract fictiv prin care inculpata SC WG SRL prin administrator ST ar fi acordat consultanță nereală desigur către SC R SRL, acest lucru urmând a se realiza prin emiterea de către inculpaţii ST ŞI SV a unei facturi fictive către SC RC SRL pentru suma de 2875 euro fără TVA, deci în final să se întoarcă în contul inculpatei SC WG SRL suma plătită in etapa I primului consultant Vișan.

Instanța constată că la dosarul de up s-au depus înscrisuri în apărare de către inculpații Ș.,care atestă că a existat o corespondență activă pe mail între inculpații Ș. și ,,consultantul’’ B, inculpații Ș. solicitând asigurări și primindu-le în sensul că procedeul de transfer a sumei de 2875 Euro de pe etapa I, eligibilă  pe etapa a II a  a proiectului-etapa de implementare, dar ca neeligibilă este perfect legal, în condițiile în care suma aprobată de Agenție pe capitolul consultanță 6875 Euro, ce urma a fi rambursată de Agenție rămânea neschimbată.

Inculpaţii ST şi SV au fost de acord cu propunerea avansată de inculpatul P și martorul B alias B, astfel că a fost încheiat contractul de consultanţă nr. 232 din 06 august 2014 între SC RC SRL, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, în calitate de administrator/beneficiar, având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn” contractat cu Agenţia de Plăţi pentru  Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Valoarea scriptică a contractului a fost stabilită la suma totală de 6875 euro, la care se adaugă TVA, ce urma a fi plătită în lei la un curs de 4,499 lei/euro, în două tranşe, astfel: 4000 euro/17996 lei, plus TVA, în momentul aprobării achiziţiei serviciului de consultanţă de către APDRP, iar suma de 2875 euro/ 14346,25 lei, plus TVA, în momentul aprobării cererii de plată referitoare la serviciul menţionat.Cu toate acestea, valoarea reală a contractului de consultanţă a fost stabilită la suma de 4000 de euro.

Contractul de consultanță a fost redactat de către martorul BS, care i l-a prezentat mai întâi martorei AM, ca reprezentant legal al SC RC SRL pentru a-l semna, după care i l-a prezentat şi  inculpatei ST.

Conform îndrumărilor date de către martorul consultant B la data de 24.06.2014, ST a depus la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit BRAŞOV o cerere înregistrată sub nr.2515, prin care a solicitat modificarea bugetului indicativ al proiectului la capitolul 3.5. „Consultanţă”, împreună cu nota explicativă, devizul financiar Capitolul 3, în varianta bugetului iniţial, şi devizul financiar Capitolul 3, în varianta bugetului propus,  graficul de implementare a proiectului şi contractul nr.232 din data de 06 august 2014. 

În conţinutul documentaţiei depuse împreună cu cererea susmenţionată rezultă faptul că inculpaţii SV şi ST au achiesat în totalitate la propunerea celor doi inculpaţi „consultanţi”.Astfel, potrivit notei explicative, la modificarea contractului de finanţare s-a propus  redistribuirea sumei de 2875 euro eligibilă de la etapa I la etapa a II-a, însă atenție aceasta ca neeligibilă, astfel încât la capitolul III din anexa III a contractului de finanțare, suma eligibilă pentru servicii de consultanță rămînea neschimbată-6875 euro ca în contractul inițial, însă ca modificare ce se solicita de către inculpații Șaran și SC WG SRL ea nu mai era prevăzută în două etape,ci trecea în totalitate pe etapa a II-a,acești inculpați urmând să primească ca fonduri eligibile și rambursabile de la bugetul UE aceeași sumă pentru servicii de consultanță (vezi Anexa III la contractul de finanțare aflat la f 345 vol IV dosar u.p.) de 6875 de euro dar într-o singură tranşă.

Deși în rechizitoriu sunt redate pe parcursul multor pagini transcrierile părți ale unor convorbiri purtate între inculpați împreună cu martorul fost inculpat B, înregistrate în mediul ambiental acestea nu prezintă vreo relevanță în cauză, acuzarea indicând expres ,,Din conţinutul acestei discuţii rezultă faptul că inculpaţii SV şi ST intenţionau să fraudeze fondurile nerambursabile prin decontarea unor achiziţii fictive (presa hidraulică de încleiat rame), intenţie pe care nu au mai pus-o în practică, fapta rămânând în faza actelor pregătitoare, care nu este pedepsibilă’’, deci excede acuzației penale cu care instanța a fost investită, astfel că instanța nu va analiza derularea evenimentelor legate de caracteristicile tehnice aferente Centrului de prelucrare cu comandă numerică – CNC şi a presei de încleiat rame, utilaje ce urmau să fie achiziționate din fondurile europene.

Inculpaţii BS şi PGI urmau a primi de la inculpaţii ST şi SV suma de 4000 de euro fără TVA, ( suma de 2875 euro din suma de 6875 euro urma a fi restituită), însă această sumă reprezenta contravaloarea serviciilor de consultanţă de pe etapa a I-a, având ca obiect implementarea  proiectului pentru obţinerea fondurilor nerambursabile.

Revenind la  cererea de finanţare, înregistrată sub nr.3149, la 28.09.2012,  se constată că inculpaţii au depus şi ofertele pentru utilajele ce urmau a fi achiziţionate, cu caracteristicile tehnice şi funcţionale, cu precizarea preţurilor acestora, iar în cazul presei de încleiat rame se arată că aceasta urma a fi achiziţionată de la SC TW SRL, marca BM, model POWER 90, cu dimensiuni maxime de lucru 3000 X 2000 mm,  preţul acesteia fiind de 12.500 de euro, fără TVA.

Potrivit notificării depuse la f 342 vol IV u.p. CHFIR Centru Alba Iulia a acceptat modificările solicitate de inculpata SC WG SRL, reprezentată în drept de inculpata Ș. T. și în fapt de inculpatul SV conform notei explicative și a memoriului justificativ referitoare la realocări bugetare și prelungirea termenului de depunere a dosarelor de achiziții, invitându-i pe inculpați la sediul AFIR Brașov pentru semnarea actului adițional.

În memoriul justificativ inculpații Ș. au motivat că, încercând să declanşeze procedura de achiziţie pentru utilajele şi echipamentele tehnologice şi funcţionale, după semnarea contractului la data de 07 mai 2014, s-a constatat că există mutaţii semnificative pe piaţa produselor şi producătorilor de asemenea echipamente.

Astfel, s-a constatat că, din cauza perioadei foarte lungi care s-a scurs de la momentul depunerii cererii de finanţare până la momentul semnării contractului de finanţare (aproximativ 2 ani), categoria utilajului avută în vedere iniţial pentru obţinerea finanţării nu se mai produce la parametrii tehnici stipulaţi la aceea vreme, evoluţia tehnologică conducând şi concretizându-se în fabricarea unor utilaje net superioare ca performanţe tehnice şi care includ operaţiunile de îmbinare montaj a ramelor cu profil drept, asigurate în configuraţia de la faza SF, de către presa hidraulică de încleiat rame.

În aceste condiţii, au propus modificarea caracteristicilor tehnice, atât ale Centrului de prelucrare cu comandă numerică, cât şi ale presei  care va realiza operaţiunile de încleiere pentru segmentele tip ARC, fără ca modificarea caracteristicilor tehnice să altereze sub nicio formă fluxul tehnologic şi produsele finite şi nici sumele incluse în capitolele bugetare, fiind necesară doar o nouă repartizare a sumelor alocate în interiorul subcapitolului 4.3. astfel:

- valoarea CNC se majora de la 208.782 euro fără TVA la 216.982 euro fără TVA,

- preţul presei scădea de la valoarea de 12.500 fără TVA la 4300 euro fără TVA.

Inculpatul SV a declarat că preţul presei a fost a modificat ca urmare a faptului că, după depunerea cererii de finanţare, când a constatat că nu sunt fonduri pentru finanţarea proiectului său, a făcut demersuri pentru achiziţia unei prese folosite, mai ieftine, iar după semnarea contractului de finanţare a solicitat modificarea parametrilor tehnici întrucât nu mai avea nevoie de o presă care să realizeze îmbinările ramelor dreptunghiulare(câtă vreme deţinea o astfel de presă) fiindu-i necesară doar o presă care să realizeze operaţiunile de îmbinare a elementelor de tip arcadă, iar o astfel de presă avea un preţ mult mai mic.

Actul adiţional la contractul de finanţare a fost semnat la OJPDRP Braşov la data de 06.08.2014,aflat la f 343 vol IV u.p.,prin acesta aprobându-se în afară de modificarea caracteristicilor tehnice aferente Centrului de prelucrare cu comandă numerică – CNC şi a presei de încleiat rame, realocarea bugetară privind capitolul consultanță, descrisă pe larg mai sus.

Beneficiarul, respectiv inculpații Şaran erau într-o situaţie particulară, respectiv între data depunerii şi aprobării proiectului şi la data la care urma să se facă achiziţia s-a schimbat procedura legală, adică la data acordării proiectului trebuia să se depună un pachet de 3 oferte cu una declarată câştigătoare, însă până să treacă la achiziţie a devenit obligatorie utilizarea procedurii de licitaţie electronică. Urma ca beneficiarul să depună documentele la finanţator pentru deschiderea licitaţiei electronice, procedura fiind însă suspendată la momentul declanșării cercetărilor în cauză.

Starea de fapt a fost reținută pe baza materialului probator administrat în cauză respectiv

(…)

Inculpatul SV a susținut constant în declarațiile date că nu se consideră vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni. Starea de fapt este corect reţinută în rechizitoriu dar fără corespondent în penal.

Acesta a arătat că este administratorul de fapt în SC WG SRL, o ajuta pe soţia sa pe partea tehnică. În 2012 fiind consultat de V au luat hotărârea să acceseze fonduri europene şi au încheiat un contract de consultanţă cu V. Prima etapă era cea de managementul proiectului şi valoarea consultanței era de 2875 euro şi a doua etapă de implementare, valoarea consultanței fiind de 4000 de euro. SC WG a achitat către V suma de 20.000 de lei în două etape prin transfer bancar, acesta arătând că aceasta este metoda lui de lucru, încasează banii înainte de implementare, chiar înainte de a se aproba proiectul. Dacă nu se aproba proiectul firma pierdea aceşti bani în proporţie de 20% restul de 80% trebuia să fie returnați. Proiectul a fost suspendat pentru lipsă fonduri.

În 2014 în februarie s-au suplimentat fondurile pentru linia de proiecte în care erau şi atunci proiectul a fost declarat eligibil pentru finanţare. L-au contactat pe V pentru a continua proiectul de nenumărate ori dar nu le-a răspuns,și-a schimbat sediul social. Atunci au discutat cu martorul B., care accesase și el fonduri europene, care şi el fusese consultat de V dacă îi poate ajuta cu un alt consultant şi atunci acesta l-a recomandat pe P ca fiind un consultant de încredere,dar care nu avea firmă de consultanţă. La prima întâlnire cu P au discutat despre aspectele proiectului iar acesta le-a spus că îi va pune în legătură cu B, care este o persoană de încredere. Consultanța avea ca scop respectarea implementării proiectului conform ghidului solicitantului.

La a doua întâlnire care a avut loc la Restaurantul Romantic, P a venit însoţit de BT pe care l-a prezentat ca fiind consultant la SC RC SRL. Nu a făcut nici un fel de verificări dacă aşa stau lucrurile, deoarece B se prezentase ca şi manager de consultanţă la această firmă. I-a prezentat cum stau lucrurile în prima etapă şi i-a spus că doresc să recupereze acei bani. B le-a explicat că nu pot recupera cei 20.000 de lei pentru că pe cerere era menţionată suma de 2750 de euro. Le-a spus că pot recupera aceşti bani dacă aduc de la vechiul consultant V certificatul constatator de la ORC, se face un dosar către OJPDRP Braşov şi aceşti bani sunt plătiţi de la fonduri europene direct în contul societăţii mai puţin cei 15% care este contribuţia solicitantului.

L-a căutat şi l-a găsit pe V la un alt sediu, i-a comunicat ce urmează să facă şi acesta le-a oferit după mai multe discuții, respectiv mai târziu acele acte apreciind că este o procedură legală.

B a întocmit noul contract de consultanţă nr.232 din 6 august 2014, dar până să semneze acel contract B le-a propus o a doua variantă prin mail în sensul de a suplimenta banii pe implementare etapa II cu 2875 de euro reprezentând banii pe care firma îi plătise la primul consultant pentru managementul proiectului. Înainte de a semna contractul au adus actele de la VC la B cu rugămintea de a face un nou dosar şi a-l depune spre decontare.

B le-a spus că pentru a se recupera acea sumă de bani mai simplu vor face această suplimentare de pe o linie pe alta, care din punctul lui de vedere era una legală, respectiv o returnare legală. Dl B a întocmit acel act adiţional necesar la oficiul de plăţi, respectiv a solicitat modificarea cererii iniţiale de finanţare, în care valoarea consultanței era 2750 Euro pentru management-etapa I şi 4000 euro implementarea, iar soţia sa a depus această a doua cerere de finanţare. Inculpatul a declarat că ,,B ne-a comunicat în urma solicitării noastre de a ne recupera cei 2850 euro că există o cale, cea mai simplă de a înscrie în acest act adiţional suma de 6875 euro urmând ca ulterior să se încheie un alt contract de consultanţă între soţia mea care ar fi prestat consultanţă dlui B şi noi ne-am fi recuperat această sumă. Eu nu cunosc ce consultanţă urma să presteze soţia mea dlui B. Probabil că B trebuia să vină cu o idee măiastră care să fi rezolvat această situaţie.’’ 

Nu au procedat la fel ca în cealaltă situaţie respectiv de a achita înainte onorariul expertului şi nici nu  s-a cerut acest lucru, dl B a fost de acord să fie plătit cu suma de 4000 de euro după implementare, inculpatul P nefiind prezent  la toate întâlnirile.

Prin acel act adiţional s-a modificat capitolul de cheltuieli neeligibile, valoarea  contractului a crescut cu 2875 euro, valoarea consultanţei pe care doreau să o recupereze, dar acei bani au trecut pe neeligibili,nu aveau nici o semnificație din perspectiva rambursării fondurilor europene. Neeligibilitatea din perspectiva fondurilor UE semnifică o sumă ce nu poate fi decontată de către societate.

A aflat că B nu era consultant când au venit procurorii de la DNA.

Inculpata ST a susținut constant în declarațiile date că nu se consideră vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni. Starea de fapt este corect reţinută în rechizitoriu dar fără corespondent în penal.

Este administrator al SC WG, a intenţionat accesarea de fonduri europene astfel că a apelat la un consultant, respectiv VC. În 2013 acesta s-a ocupat de pregătirea dosarului şi au obţinut 45 de punte. Fondurile au ajuns doar pentru proiectele care obţineau 50 de puncte. Conform contractului acesta trebuia să le returneze 80% din banii pe care-i plătise, respectiv suma din 5.000 de euro,dar acesta nu le-a mai răspuns la telefon și-a schimbat şi sediul firmei.

După aproximativ 6 luni au fost contactaţi telefonic de la agenţie spunându-le că s-au realocat fonduri, urmând ca în 7 zile pentru a semna contractul  să mai aducă nişte acte suplimentare, motiv pentru care l–a sunat pe VC dar acesta nu a răspuns. L-a contactat atunci pe B, pentru care lucrase tâmplărie în lemn şi ştia că accesase fonduri europene tot prin firma lui VC, pentru a le da un consultant să îi ajute să pregătească dosarul,fiind recomandat  P care lucrase în domeniu. P nu mai era angajat al agenţiei, l-a contactat telefonic,însă nu era consultant, P l-a recomandat şi prezentat pe martorul  B, s-au întâlnit la restaurantul Romantic de mai multe ori.

Conform procedurii practic i-a spus lui B alias martorul B că dorește să recupereze 80% conform legii şi conform proiectului din suma de 2750 euro plătită în faza I consultantului V.,considerând că este o procedură corectă din moment ce factura şi chitanţa rămân în contabilitate.

Au încheiat cu dl B în calitate de reprezentant al SC RC SRL contractul de consultanţă nr.232 la 6 august 2014, la întâlniri și semnarea contractului fiind de faţă şi inculpatul P, valoarea consultanţei fiind stabilită la 6875 euro plus TVA. Nu au plătit nici un ban. Mai aveau valabil contractul încheiat cu dl V, în sensul că trebuia să anunţe la agenţie că își schimbă consultantul şi atunci B i-a trimis un email în care îi spunea că-l anunţa pe dl VC că renunţă la colaborarea cu acesta pentru partea a 2-a a proiectului, iar inculpata  i-a dat forward lui CV i-a răspuns că mai au datorie la acesta aproximativ 4.000 de euro conform  contractului, a avut o întâlnire cu V la noul sediu, i-a cerut să le dea nişte acte pentru a ne întoarce la faza I a proiectului şi a se restitui suma de 2275 de euro, acesta a fost de acord şi le-a dat actele vechi de care aveau nevoie.

La cererea consultantului  B în sensul că este mai bine să treacă neeligibilă prima suma de 2875 de euro, pe care de fapt o plătiseră în prima fază a proiectului, a înscris în contract valoarea totală a consultanţei de 6875 de euro plus TVA în două tranşe 4000 euro care urma să fie onorariul lui plus suma de 2875 de euro, convenţia fiind ca ulterior acesta să întocmească un alt contract de consultanţă în care inculpata ar fi acordat consultanţă urmând să-i întoarcă această sumă.

A precizat că deși  au adus după un timp toate actele de la VC şi i le-au predat lui B, acesta a spus că nu este bine şi că durează prea mult procedura. 

B îi trimitea pe email în calitate de consultant toate cererile,inculpata doar le semna şi le depunea la oficiul de plăţi. Astfel a depus o notă explicativă în sensul că solicită modificarea contractul de finanţare şi propuneau la cererea inculpatului B alias B redistribuirea sumei de 2875 de euro de la etapa I la etapa a II-a astfel încât suma eligibilă de 6875 de euro c/val consultanței să le fie acordată într-o singură tranşă.

Inculpatul P a participat real la discuţiile de la întâlniri, a fost alături de B, atitudinea lui P a fost aceea de a întări ceea ce spune B și i-a  asigurat că B este un consultant foarte bun. Practic din atitudinea lui i-a asigurat să aibă toată încrederea în B.

Ca urmare a contractului de consultanță încheiat cu B alias B şi modificarea  capitolului din contract privind cheltuielile de consultanță, partea de cheltuieli eligibile nu s-a modificat, practic din două sume de pe etape diferite s-a format una singură în etapa a IIa, suma celor două tranșe. L-a întrebat pe B dacă este în regulă şi acesta i-a spus că face un contract de consultanţă şi totul este legal.

Nu a avut vreodată suspiciunea că B nu este un consultant veridic,au avut încredere în el,i-a pus întrebarea de ce nu se întâlnesc la sediu dar i-a răspuns că are sediul în Codlea, firma  sa avea sediul în Tărlungeni şi era mai simplu să se întâlnească în Braşov. Este adevărat că nu au făcut verificări la ORC, însă i s-a părut că totul este oficial datorită corespondenţei pe care au purtat-o cu acesta pe email, în condițiile în care conform uzanței comerciale toate contractele se lucrează pe mail.

A susținut că nu ar fi putut prejudicia instituţiile care oferă fondurile europene, singura care pierde este firma SC WG, de fiecare dată trebuie să plătească impozite la stat şi impozite bancare.

Inculpatul P a susținut că este nevinovat,starea de fapt este corectă, dar nu a avut intenţia să ajute la fraudarea fondurilor UE şi nici nu i-a ajutat pe soţii Ş la întocmirea înscrisului fals.

La data faptelor nu mai lucra la APDRP Braşov, era director executiv la Direcţia pentru Agricultură Braşov, în prezent este suspendat ca funcţionar public şi din funcţia de conducere pe perioada procesului. S-a angajat ca profesor de biologie, fiind un mare efort pentru a citi şi a se adapta.

A fost contactat telefonic de către inculpatul Şaran ca fiind din partea unui prieten B. şi s-au întâlnit. I-a explicat că a câştigat finanţarea, că va trebui să semneze contractul de finanţare dar este îngrijorat de modul cum au decurs relaţiile cu consultantul pe care l-au avut, VC. Ş. dorea ca relaţia cu agenţia să decurgă normal, respectând legalitatea. I-a cerut să-l ajute cu consultanţa, dar i-a spus că nu mai lucrează la agenţie, dar pentru că-i erau simpatici le-a propus un alt consultant, pe prietenul său BS, soţul numitei BN, director la APDRP şi la rugămintea acestuia pentru a-şi proteja soţia care era director al agenţiei dar şi pe el personal pentru că era funcţionar SRI l-a prezentat cu identitatea BT. Nu a considerat că este înşelăciune, a vrut să-și ajute prietenul şi familia Ş.

A participat  la mai multe întâlniri,la care practic l-a sprijinit pe martorul B la discuţiile cu soţii Ş. Nu studiase dosarul, știa că proiectul a câştigat finanţarea, urma să se semneze contractul cu finanţarea. A înţeles că cererea de finanţare, care este foarte importantă, nu a fost făcută foarte riguros întocmită de către primul consultant V, B le-a prezentat soţilor Ş un draft de contract, au existat discuţii, soţii Ş se plângeau că primul consultant a primit o sumă mai mare decât suma pe care era normal să o primească.

Consultanţa este o cheltuială eligibilă. În mod normal după ce se aproba dosarul, când venea dosarul la verificat, o parte din această sumă trebuia să se întoarcă la beneficiar. Pentru ca această sumă să se întoarcă la beneficiar trebuiau îndeplinite anumite condiţii: la dosarul de achiziţie trebuia să fie neapărat un extras ORC, în original sau copie legalizată, dar cu o dată anterioară puţin datei la care s-a semnat contractul de consultanţă. Soţii Ş nu ştiau dacă firma de consultanţă iniţială a lui V poate să le dea toate actele inclusiv extrasul ORC, stabilindu-se atunci ca inculpatul Ş. să ia legătura cu V şi să vadă dacă poate obţine sau extrasul ORC pentru a fi folosit în noul contract de achiziţie.

Nu reține exact să fi fost o convenţie între B şi soţii Ş în sensul ca suma de 2875 euro să fie înscrisă în noul proiect pentru a obţine o singură finanţare. Nu s-a pus problema ca el să fie remunerat în vreun fel, a făcut-o din prietenie, nu ştie ce sumă urma să primească B.

I s-a dat citire convorbirii din mediul ambiental transcrisă la fila 39 din rechizitoriu în care vorbește despre transferul de bani, dar a arătat că nu-și aduce aminte şi nu poate explica ce voia să spună.

Sumele neeligibile sunt sume care nu sunt înapoiate de agenţie, rămân în sarcina beneficiarului. Se pot face jonglări între sume eligibile şi neeligibile prin acte adiţionale cu condiţia ca sumele totale să fie aceleaşi. Dacă suma totală este aceeaşi nu se afectează fondurile UE.

A considerat că B a fost de bună credinţă, că a avut să ajute în mod legal tinerii întreprinzători să obţină în mod legal obţinerea de fonduri europene. Consultanţa a respectat dispoziţiile ghidului,apreciază că nu s-a fraudat în nici un mod ghidul, s-au respectat dispoziţiile legale prin această modalitate de a trece suma de 2875 euro de pe eligibil pe neeligibil, de a se majora prin act adiţional valoarea totală a contractului cu această sumă.

Apărările inculpaților privind buna credință și lipsa vreunei intenții de fraudare a fondurilor europene se coroborează cu corespondența pe mail pe care au purtat-o inculpații Ș. cu martorul B pe care îl cunoștea ca fiind consultantul B din cadrul SC R SRL și cu declarațiile martorilor audiați în cauză.

Martora AAM a arătat că este administrator la SC R SRL, practic soţul său martorul Busuioc este cel care se ocupă de administrarea firmei,în  obiectul de  activitate fiind inclusă şi consultanţa în fonduri UE.

Soţul său B. i-a dat să semneze un contract încheiat cu SC W, nu a participat la întâlniri, nu îi cunoaște pe reprezentanţii SC W, a semnat pur şi simplu contractul, nu ştie nimic despre consultanţa pe care B urma să o realizeze pentru SC W.

Ştie de la soţul său că acel contract de consultanţă pe care-l semnase fusese întocmit de BS, contractul a fost înregistrat în contabilitate,a existat o factură care a fost stornată în aceeaşi lună în care a fost emisă deoarece contractul a fost reziliat.

Martorul BFD îl cunoaste pe B de aproximativ un an şi jumătate,au devenit prieteni,știa că lucrează la SRI. Într-o zi l-a sunat şi l-a rugat să-l ajute cu o societate care să aibă cod CAEN pe consultanţă, autorizat la RC. Şi atunci a vrut să-l ajute şi i-a recomandat firma pe care eu o administra în fapt SC R SRL. A avut o întâlnire la Restaurantul Romantic din Braşov cu B şi inculpatul Ş., B a afirmat că prin firma sa urma să se depună proiectul respectiv, nu s-a stabilit suma pentru consultanţă, martorul B a venit cu draftul de contract și a afirmat că dacă SC R ar fi încasat o sumă de bani pentru consultanţă toţi acei bani urma să-i întoarcă într-o altă firmă a beneficiarului, urmând a se  plăti dări la stat. Ulterior contractul a fost reziliat şi nu s-a transferat nicio sumă de bani.

Martorul BS a arătat că i-a cunoscut pe soţii Ş undeva în aprilie 2014, prin intermediul inculpatului P, care era un bun prieten pentru a-i ajuta pe o perioada interimară ca şi consiliere până când aceștia urmau să-şi găsească un consultant autorizat pentru derularea unui proiect pe funduri europene. Dosarul era depus la Agenţia de plăţi de câţiva ani,proiectul fusese declarat eligibil dar fusese amânat din lipsă de fonduri, proiectul rămânând  cam la coadă având un punctaj mai mic. După ce urmau să primească aprobarea, urma derularea proiectului şi urma să-i ajute pe această fază de derulare cu consiliere până când îşi găseau un consultant acreditat.

Este adevărat că soţii Ş l-au perceput ca pe un potenţial consultant,fiind prezentat de către inculpatul P ca fiind o persoană care lucrează cu o firmă de consultanţă, SC R şi care efectiv putea să-i consilieze. Cu certitudine soţii Ş nu ştiau că el nu are această calitate,fiind prezentat astfel de P sub un alt nume, la solicitarea sa expresă, acela de B. Dacă soţii Ş ar fi cunoscut numele său real ar fi putut face o conexiune de persoane cu directorul agenţiei din Braşov, OJPDRP Braşov şi considera că acest lucru nu trebuie să se întâmple, în al doilea rând exista o incompatibilitate, fiind angajat SRI, aspect pe care inculpatul P îl ştia.

În acea perioadă el a fost internat în spital 3 săptămâni, perioadă în care li s-a aprobat proiectul de către Centrul Regional Alba, Braşovul nu avea competenţă. Inculpata Ş. titularul de contract a fost anunţată oficial de angajaţii centrului din Braşov, Oficiul Local având obligaţia de a face comunicarea cu beneficiarul. Neoficial el i-a comunicat prietenului P, aflând din familia, iar acesta la rândul lui a comunicat soţilor Ş.

Proiectul fiind aprobat prima etapă obligatorie era contractarea unei firme de consultanţă, în condiţiile în care soţii Ş nu mai lucrau cu fosta firmă de consultanţă, rupseseră contactul. În aceste condiţii personal le-a recomandat soţilor Ş SC R al cărei administrator era martora A, punându-i în legătura pe soţii Ş cu martorul B., soţul martorei A cu care era prieten. Practic au fost mai multe întâlniri la acea terasă, la unele a participat şi P, au fost mai multe întâlniri pe discuţii până s-a semnat contractul. Suma pentru care s-au înţeles pentru consultanţă cu soţii Ş a fost de 4.000 de euro sumă pe care urma ca el să o împartă cu P şi cu reprezentantul SC R.

Soţii Ş au ridicat problema că achitaseră în prima faza a proiectului consultantului iniţial V o suma în  lei pe care nu o reţine, dar era mai mare de suma de 2870 euro la care aveau dreptul prin contract, practic 85% din aceasta. Le-a recomandat prima cale normală şi legală să obţină de la V, fostul consilier documentele de plată necesare pe lângă facturi chitanţe şi un extras ORC pentru a putea face decontul aşa cum a fost el plătit pentru etapa respectivă. Au trecut câteva zile până când soţii Ş au încercat să obţină fără succes documentele de la fostul consultant V, au avut o nouă întâlnire, ca singură soluţie pe care o considera atunci legală era să solicite Centrului regional Albă aprobarea pentru o modificare de buget, în sensul ca sumele plătite lui V să fie luate în evidenţa proiectului ca şi cheltuială neeligibilă, adică făcută din surse proprie, nedecontabilă, iar suma de 2000 de euro care era deja aprobată pentru etapa I să fie transferată în etapa a II–a a proiectului rămânând ca suma totală aprobată să rămână neschimbată. Soţii Ş au obţinut în final documentele de la V doar  parţial, nu au putut obţine extrasul ORC original, acesta fiind motivul pentru care s-a mers pe a doua variantă propusă. 

Inculpaţii Ş. au procedat potrivit sfatului său, au cerut această modificare la Alba, a fost aprobată după care în contractul de consultanţă încheiat între R şi SC W era prevăzut ca preț al consultanței 6875 euro plus TVA. Această sumă era eligibilă în procent de 85% care urma să fie restituită de autoritate,a convenit verbal cu soţii Ş ca din acea sumă totală echivalentul de 2875 de euro într-o formă ce urma să fie stabilită ulterior să le fie plătită dânşilor. Martorul a precizat că el le-a sugerat soţilor Ş această modalitate urmând ca ulterior printr-un contract de asistenţă tehnică (ei fiind producători), acea sumă să ajungă înapoi la soţii Ş.

Transferul de fonduri între capitolele bugetare de la etapa I proiectare la etapa a II-a implementare de proiect, era considerat o procedură legală, a comunicat acest lucru soţilor Ş şi a fost aprobat, astfel că a considerat la vremea respectivă că nu a greşit cu nimic.

Inculpatul P a participat într-un mod activ la întâlnirile cu soţii Ş, valorificându-şi expertiza profesională din domeniu, chiar l-a asigurat că participarea lui în această ecuaţie nu mai prezintă nicio problemă pentru că nu mai lucra la OJPDRP Braşov. De la început s-a stabilit între el, SV şi P  ca relaţia să fie ţinută între P şi SV, el urmând să aibă un rol episodic doar când era strict necesar, dar după survenirea unor probleme în familia lui P în luna iulie, a avut contactul direct cu SV. Înţelegerea  cu P a fost  că vor realiza împreună activitatea de consultanţă, discuţiile cu soţii Ş au fost purtate împreună şi acestora le-au comunicat că amândoi vor fi consultanţi, a avut  discuţie cu P cu privire la remuneraţia pe care o va primi doar generic respectiv că vor împărţi egal eventualul beneficiu fără a stabili vreo sumă.

Specialistul în materie era P şi urma ca teoretic în etapa finală de achiziţie utilaje şi întocmire documente dânsul să-şi valorifice expertiza profesională, lucru care nu s-a mai întâmplat. Practic la întâlnirile pe care le-a avut cu soţii Ş P avea o atitudine activă efectuând şi el consultanţă prin mai multe sfaturi. Au existat într-adevăr discuții şi despre ofertele de utilaje dar erau doar la nivel teoretic, ofertele pe care le aveau soţii Ş erau depăşite și era nevoie de altele.

Deși ideea întocmirii unui contract i-a aparţinut,inculpatul P a avut o atitudine de susţinere totală cu precizarea că a insistat pe varianta normală de obţinere a documentelor de la fostul consultant V iar în momentul survenirii imposibilităţii de materializare a susţinut verbal în faţa soţilor Ş varianta a II-a, respectiv încheierea contractului de consultanţă pentru o sumă mai mare în care să fie şi suma pentru care soţii Ş o plătiseră pentru faza I lui V.

În momentul în care s-a întocmit actul adiţional şi s-a întocmit memoriul, referitor la motivarea transferului sumei de 2875 de euro din etapa I în etapa a II-a el  a făcut un draft care a fost ulterior finalizat de soţii Ş, au fost două motive: faptul că suma plătită pentru întocmirea proiectului nu mai putea fi eligibilă deci nu putea fi cerută la decontare, este vorba de cei 2875 de euro, practic asumată de partea contractantă. Al doilea motiv consta în faptul că din cauza perioadei lungi trecută de la depunerea proiectului până la data aprobării erau necesare multe reevaluări ceea ce mărea considerabil volumul activităţii de consultanţă faţă de cea estimată iniţial şi justifica suplimentarea capitolului la această etapă fără însă a depăşi totalul eligibil aprobat deja pentru activitatea de consultanţă. Pe fond nu se mărea artificial suma care putea fi eligibilă în scopul restituirii procentului de 85% din cei 2875 euro din prima etapă, doar  pe formă.

El şi inculpatul P nu aveau nimic de câştigat dacă acel contract de consultanţă se încheia pentru 4000 sau pentru 6875, pentru că suma care li se cuvenea era de 4000 de euro, nu aveau nici un interes financiar.

Practic nu a fost modificată valoarea contractului de 235.000 euro consultanţă plus utilaje. Contractele finanţate din fondurile europene iau în calcul ca sumă totală pe contract doar cheltuieli eligibile care sunt suportate 85% de finanţator UE şi 15% de solicitantul beneficiar. Restul orice altă sumă, care este neeligibilă nu face obiectul sumei totale aprobate prin contract. În cauza de faţă suma nu s-a modificat cu nici un leu. Este adevărat că totalul proiectului a crescut cu 2875 de euro neeligibili dar aceasta nu face parte din contract.

Pe toată durata consultanţei a purtat corespondenţă pe email cu soţii Ş, draftul de document contract consultanţă l-a expediat pe mail, a primit o serie de oferte pentru etapa ulterioară de achiziţie a agregatului, paşii necesar pentru consultanţă fiind realizaţi de el.

În concluzie prin suplimentarea bugetului cu o sumă neeligibilă nu s-ar fi putut frauda bugetul UE în vreo modalitate, suma neeligibilă este suportată doar de beneficiar.

Beneficiarul, respectiv soţii Ş erau într-o situaţie particulară, respectiv între data depunerii şi aprobării proiectului şi la data la care urma să se facă achiziţia s-a schimbat procedura legală, adică la data acordării proiectului trebuia să se depună un pachet de 3 oferte cu una declarată câştigătoare, însă până să treacă la achiziţie a devenit obligatorie utilizarea procedurii de licitaţie electronică. Urma ca beneficiarul să depună documentele la finanţator pentru deschiderea licitaţiei electronice.

Martorul BL a arătat că SC W a mai depus doua cereri de finantare, în 2011 aceeasi cerere a fost respinsă, din nou în 2012, după cateva zile a remediat problemele de neconformitate şi după care cererea a fost declarata conformă. La nivelul OJFIR Brasov s-a făcut doar etapa de conformitate pentru ca era vorba de un proiect cu montaj şi atunci eligibilitatea şi selecţia aveau loc la Alba Iulia.

În măsura în care un contract de finanţare e suplimentat cu o suma de cheltuială neeligibila nu poate afecta în vreun fel bugetul UE, o cheltuiala neeligibilă dacă este bine  justificată nu afectează fondurile europene, ea se suportă din buzunarul beneficiarului. În situaţia unei cheltuieli de consultanţă, dacă această valoare a fost trecută de pe cheltuieli eligibile pe neeligibile iar valoarea totală a proiectului rămâne aceeaşi sau se micşorează nu este afectat bugetul UE.

Martorul CN a arătat că conformitatea este o etapă iniţială a evaluării proiectelor şi în timpul evaluării comformităţii, ca expert avea obligaţia să urmărească existenţa documentelor respective, iar în cadrul acestui proiect a făcut conformitatea cu respectarea regulilor procedurale.

În situaţia în care un contract de finanţare e suplimentat cu o valoare neeligibilă, nu există riscul fraudării fondurilor europene, fondurile neeligibile nu influenţează absorbţia fondurilor europene, sunt neeligibile şi sunt plătite din buzunarul beneficiarului.

Martorul SV, care în perioada 2006 – august 2014 a avut funcţia şef serviciu evaluare-contractare în cadrul CRPDRP, iar în prezent  expert la aceeaşi instituţie, care în prezent se intitulează CRFIR a arătat că evaluarea proiectului depus de SC WG a avut loc la Centrul Alba Iulia. Cererea de finanţare depusă de societate îndeplinea cerinţele de eligibilitate şi selecţie, după ce a solicitat de la beneficiar informaţii suplimentare raportat la împrejurarea că una dintre ofertele pentru un utilaj nu avea menţionat preţul. Cererea de finanţare a fost completată, respectiv dosarul administrativ şi s-a trecut în următoarea etapă, proiectul a fost declarat eligibil.

În 2014 între societate şi instituţie s-a întocmit un act adiţional, au avut loc realocări bugetare pe capitolul II – Consultanţă, fiind trecut de la supcapitolul III.1 pentru întocmirea cererii de finanţare, studiu fezabilitate şi memoriu justificativ în subcapitolul III.2 - Managementul investiţiilor, aspect pe care îl consideră legal, respectiv pana la 10% din valoarea proiectului se pot face prin realocări bugetare între liniile bugetului.

 Nu se putea mări valoarea eligibilă a proiectului, suma de consultanţă de pe capitolul I care era eligibilă a fost trecută pe subcapitolul II la eligibil, practic beneficiarul dorea să folosească acea sumă la Managementul investiţiei. I s-a prezentat actul adiţional aflat în vol.IV fila 345, cheltuiala pe consultanţă eligibilă era 6875 euro, la care se adăuga o cheltuială neeligibilă de 2075 de euro, dar chiar dacă valoarea de consultanţă apare formal mai mare, instituţia nu este interesată decât de valoarea eligibilă a proiectului, valoarea neeligibilă fiind nerambursabilă.

În cauză probabil că inculpaţii au dorit să îşi deconteze suma achitată primului consultant astfel încât au inclus si valoarea consultanţei de pe etapa I pe etapa a II-a. Dacă beneficiarul a fost bună-credinţă, dacă s-au depus documentele nu se poate aprecia că este  fraudă, beneficiarul a vrut să îşi recupereze suma plătită primului consultant pe etapa I.

Prin simpla încheiere a unui act adiţional privind trecerea unei sume de la capitolul eligibil la capitolul neeligibil şi nedepunerea unei cereri de plată referitor la rambursarea sumelor de la capitolul consultanţă de către beneficiar către autoritate nu poate fi catalogată ca o tentativă de fraudare a unor fonduri dacă s-a depus cu bună-credinţă documentaţia pentru realocarea sumelor.

Martorul VC a declarat că în calitate de administrator al SC IT &T C SRL a oferit consultanţă către WG SRL administrată de soţii Ş începând cu 07.09.2011 când au încheiat contractul, scopul fiind elaborarea unei documentaţii în scopul accesării de fonduri nerambursabile provenind din UE si Guvernul României.

Contractul urma să se deruleze in doua etape, valoarea contractului fiind 16.700 lei pentru etapa 1 si 7.200 lei  fără TVA pentru cealaltă etapă. A primit prima transă de 16.700 lei şi a doua urmând să o primească după finalizarea prestaţiilor, respectiv septembrie 2012, urmând să se emită factura însă a doua tranşă nu a mai primit-o nici în prezent.

Consultanţa însemna realizarea studiului de fezabilitate şi a proiecţiilor financiare, etapa unu şi respectiv cererea de finanţare şi anexele în etapa a doua. Suma oferita drept consultanţă urma să fie returnată inculpaţilor din fondurile accesate, doar parţial respectiv 2875 de euro, deoarece la momentul în care s-a finalizat bugetarea proiectului, valoarea utilajelor ce urmau a fi achiziţionate prin proiect, valoarea nu se încadra în suma maximală 235.000 de euro acceptată de către finanţator, 200.000 euro urmând a fi maximul  sumei rambursate.

Contractul de consultanţă este un contract independent, astfel că diferenţa de la 2875 euro până la suma achitată urma sa fie suportată de către inculpaţi din fonduri proprii, scopul principal al proiectului fiind accesarea fondurilor europene.

Proiectul a fost elaborat, depus, au fost solicitate şi documente în plus, pe care le-a înaintat, proiectul a fost aprobat, îndeplinind criteriile de eligibilitate, respectiv punctajul maximal pe care putea să îl obţină, dar suma alocată de Minister pentru sesiunea respectivă, fiind ultima sesiune, a fost insuficienta pentru a finanţa toate proiectele declarate eligibile, fiind pus pe o listă de aşteptare.

Ulterior s-au făcut realocări financiare şi proiectul a fost finanţat.

Ulterior soţii Ş şi-au luat un alt consultant, spunându-i că l-au contactat de mai multe ori telefonic dar nu a răspuns, dar oricum martorul nu ar fi continuat să colaboreze cu inculpatul pentru că nu a primit integral plata pentru serviciile oferite. În 2014 a primit o notificare de la inculpaţi de reziliere a contractului după ce în prealabil el i-a notificat pentru achitarea onorariului complet. Inculpaţii i-au solicitat un certificat constatator de la ORC, aceasta este o procedura standard a finanţatorului, care se afla în posesia sa, pentru evitarea conflictului de interese. Le-a furnizat acest certificat considerând că este o obligaţie profesională şi deontologică chiar dacă nu a primit valoarea totală a consultanţei şi a mai predat şi alte documente: copie CUI, etc., întrucât inculpaţii doreau să deconteze sumele de consultanţă care erau plătite deja. Dacă nu ar fi dat curs solicitării inculpaţilor Şaran de a le pune la dispoziţie actele pentru decontare, cheltuiala făcută cu contractul de consultanţă, deşi ea iniţial era o cheltuială eligibilă, ar fi putut deveni neeligibilă întrucât nu erau îndeplinite condiţiile de decontare ale acesteia, atât timp cât se încheia un act adiţional cu finanţatorul, prin care suma respectivă era declarată ca fiind neeligibilă şi suma rezultată ca diferenţă se putea realoca către alte linii bugetare în cadrul aceluiaşi proiect.

Procedura legală: în momentul în care se semnează contractul de finanţare între APDRP (AFIR) şi beneficiar există un termen legal de 4 luni în care se prezentau dosarele de achiziţii în vederea aprobării. Se îndeplinea o anumită procedură de licitaţie simplificată sau după normele interne ale finanţatorului. În cazul serviciului de consultanţă fiind o valoare sub 15.000 de euro, achiziţia era una directă. Nu exista o normă legală care să impună beneficiarului să lucreze cu un singur consultant, deci chiar dacă colaborarea se încheiase, inculpaţii aveau posibilitatea de a obţine decontarea sumei de 2875 de euro, plătite în cadrul consultantei oferite de martor.

 Dacă suplimentarea valorii contractului s-a făcut prin suplimentarea valorii contractului cu o suma  de 2875 de euro neeligibilă, consideră că nu putea fi prejudiciat în vreun fel bugetul UE, atâta timp cât suma neeligibilă a fost acceptată de către finanţator printr-un act adiţional legal întocmit, întrucât sumele neeligibile în cadrul proiectului nu au rolul de a influenţa rambursarea cheltuielilor eligibile şi automat decontările din fonduri europene si guvernamentale, deci nu au legătură cu fondurile europene.

O cheltuială neeligibilă din punct de vedere al finanţatorului este o cheltuială considerată de beneficiar ca fiind necesară realizării scopului proiectului dar neacceptată de finanţator ca fiind decontabilă în cadrul proiectului. O astfel de cheltuială neeligibilă îşi păstrează acest caracter chiar dacă se modifică valoarea totală a contractului, decontarea sumelor se face în limita plafonului acceptat, în speţă 200.000 de euro.

Valoarea totală a unui contract are trei componente:

-valoarea eligibilă fără TVA, respectiv valoarea echipamentelor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect;

- cheltuieli neeligibile fără TVA aferente altor tipuri de echipamente sau aceloraşi tipuri de echipamente

-TVA.

 Din punctul de vedere al finanţatorului, beneficiarul este obligat să suporte următoarele tipuri de cheltuieli: cofinanţarea proprie, în cazul de faţă în cuantum de 15 % din valoarea proiectului - în speţă aceasta fiind de 235.000 de euro, respectiv toate celelalte cheltuieli neeligibile.

În situaţia de faţă valoarea eligibilă a contractului este 235.000 euro, faptul că s-a majorat valoarea contractului cu o sumă neeligibilă, acceptată prin act adiţional de către finanţator, beneficiarul nu  are posibilitatea  să fraudeze fondurile europene.

Martorul IFA, admis în apărare pentru inculpați a declarat că este reprezentantul firmei de consultanţă SC Fiasel judeţul Braşov, a realizat aproximativ 150 de proiecte din 2003, 95% au fost avizate de către autoritate.

În calitate de consultant, a arătat că majorarea unui contract de finanţare cu o sumă neeligibilă acceptată de către autoritate prin semnarea unui act adiţional nu poate avea vreo influenţă asupra bugetului UE, deoarece sumele neeligibile nu se decontează.

Semnarea mai multor contracte de consultanţă în limita sumelor maxime aprobate pe capitolul eligibile o consideră o procedură perfect legală. Cunoaște detalii despre prezenta cauză,  ştie că s-a semnat un contract de consultanţă pentru cererea de finanţare pentru care nu s-a putut depune dosarul de achiziţii la autoritate deoarece nu existau toate documentele necesare. O a doua firmă de consultanţă, pentru a se putea deconta acea sumă pentru cererea de finanţare iniţială, respectiv subcapitolul 3.5.1, neputând să aibă documentele de la partea iniţială, respectiv certificatul constatator ORC valabil la acea dată iniţială, pentru a nu se pierde banii s-a trecut de pe capitolul 3.5.1 pe 3.5.2, banii de pe 3.5.1 rămânând  neeligibil, bugetul nefiind modificat pentru sumele eligibile din proiect.

Banii nerambursabili din punct de vedere al beneficiarului nu depăşesc 85% din cheltuielile eligibile. Cunoaște situaţia din prezenta speţă, ca şi consultant apreciază că procedeul folosit în această speţă este legal, respectiv faptul că pe un al doilea contract de consultanţă s-a trecut o valoarea totală 6875 de euro, deşi consultantul II urma să primească doar 4000 de euro, pentru a-l ajuta pe beneficiar să îşi recupereze cei 2075 de euro plătiţi la consultantul I. Nu exista altă posibilitate pentru beneficiar să îşi recupereze suma plătită consultantului I.

Înainte de a merge la autoritate cu o cerere de plată, se decontează doar acele cheltuieli care au fost avizate anterior printr-o procedură de achiziţie. În această cauză procedura de achiziţie nu putea fi făcută deoarece lipsea acel certificat constatator de la ORC care trebuia să fie de la data iniţial de când s-a oferit prima consultanţă. Consideră că în această situaţia Statul a câştigat, banii au fost fiscalizaţi şi nu există nicio fraudă.

Limita responsabilităţii consultatului în raport de beneficiar şi faţă de autoritate este cea care este cuprinsă în contractul de consultanţă cu beneficiarul. Consultantul nu are răspundere faţă de autoritate deoarece contractul se încheie doar între beneficiar şi autoritate,dar consultantul răspunde pentru calitatea consultanţei acordate beneficiarului.

 În această fază a procedurii de achiziţie, care este stopată în prezentul dosar, apreciază că nu se poate discuta despre o tentativă de fraudă la bugetul UE, consideră că procedura a fost perfect legală în acest dosar. Până la momentul suspendării de către AFIR toate procedurile au fost avizate.

La momentul depunerii cererii de finanţare se verifică dacă proiectul este făcut în aşa fel de a crea condiţii artificiale de obţinere a fondurilor nerambursabile, după care al doilea moment, la cererea de plată când se fac din nou verificări a corectitudinii desfăşurării proiectului până la momentul respectiv. Consideră că se poate vorbi de o tentativă la fraudă la cererea de plată, atunci poate fi descoperită frauda de experţii AFIR. Din punct de vedere al AFIR crearea unor condiţii artificiale poate fi considerată o fraudă, dar nu se aprobă proiectul.

Martora BLD,angajat al CRPDRP ALBA IULIA a declarat că prin încheierea actului adiţional cu SC W, respectiv trecerea unei sume de la capitolul eligibil la capitolul neeligibil nu poate fi fraudat bugetul UE. Beneficiarul poate să opteze pe durata proiectului trecerea unor cheltuieli de consultanţă de pe eligibil pe neeligibil, practic se doreşte renunţarea decontării de către agenţie a unor cheltuieli. Agenția este interesată ca valoarea eligibilă a proiectului să nu depăşească suma eligibilă prevăzută în contract. Suma eligibilă se poate diminua sau să rămână aceeaşi. De pe capitolul III se pot duce banii pe capitolul IV – Investiţii dar niciodată invers.

Nu s-a formulat vreo cerere de rambursare în prezenta cauză, neavând achiziţia avizată pentru investiţia de bază, beneficiarul nu poate solicita la plată doar servicii. Pentru decontarea cheltuielilor de consultanţă trebuiau ataşate cererii de plată facturi, OP, extras de cont, proces-verbal de predare-primire a serviciilor şi deviz financiar, iar certificatul ORC se solicită în dosarul de achiziţii întocmit de către beneficiar.

Considerăm relevante pentru stabilirea corectă a stării de fapt și la conturarea sau nu a laturii subiective a infracțiunile deduse judecății și transcrierile convorbirilor telefonice sau în mediul ambiental purtate de inculpați și obținute în mod legal cu autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți.

Astfel, la data de 26.05.2014, din înregistrarea audio-video a convorbirilor purtate între PGI, BS, SV, şi ST, la întâlnirea de la Restaurant Romantic din mun.Brașov, în prima parte a discuţiilor, inculpatul BS, pe fondul faptului că inculpaţii SV şi ST nu pot recupera suma de 5000 de euro plătită martorului VC, le-a explicat acestora cum pot obţine, totuşi, o parte din suma susmenţionată, prin supraevaluarea costurilor de consultanţă pe care chiar el urma a o presta,considerăm relevante următoarele afirmații: (sunt redate convorbirile)

(…)

Acuzarea susține că din transcrierile din mediul ambiental aflate la dosar rezultă cu  certitudine  că inculpaţii au fost de acord şi au urmărit ca  o parte din suma  ce  urma a fi încasată cu titlul de preţ al consultanţei oferite de martorul B să le revină acestora și că în măsura în care întreaga sumă ce s-ar fi obţinut cu acest titlu i-ar fi revenit celui care a prestat serviciul de consultanţă, s-ar fi putut pune în discuţie legalitatea sau nelegalitatea modului în care ea a fost obţinută însă, din moment ce inculpaţii au cunoscut şi au urmărit ca nu toată suma să revină consultantului, ci o parte să le revină lor, este evident că partea ce le-a revenit lor este necuvenită, fiind obţinută în mod nelegal, ca urmare a folosirii  unui înscris falsificat, prin menţionarea nereală a preţului consultanţei, fiind prejudiciat în acest mod bugetul Uniunii Europene.

Potrivit art.18.1 alin.1 din Legea nr.78 din 2000, constituie infracţiune „Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor”.

Modalitatea de redactare a normei de incriminare relevă faptul că infracţiunea de obţinere pe nedrept a fondurilor europene este o formă atipică a infracţiunii de înşelăciune în convenţii. Latura obiectivă a acesteia se poate realiza fie printr-o acţiune comisivă (în cazul alin.1) ce presupune prezentarea unor documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, fie printr-o acţiune omisivă (în cazul alin. 2) atunci când, cu ştiinţă, se omite furnizarea unor date cerute de lege, date care dacă ar fi cunoscute ar conduce la neacordarea fondurilor. În ambele modalităţi de comitere a faptei – omisiune sau comisiune – este indusă în eroare autoritatea competentă să decidă asupra eligibilităţii unui proiect şi să acorde fonduri băneşti din bugetele comunitare.

Această infracţiune, în oricare din modalităţile ei, poate parcurge oricare din fazele activităţii infracţionale: faza actelor preparatorii – nesancţionată penal, faza tentativei – incriminată de art.184 şi infracţiune consumată. Consumarea infracţiunii are loc doar la momentul la care fondurile solicitate au fost efectiv primite şi intră în sfera de dispoziţie a celui care a obţinut finanţarea prin mijloace frauduloase.

Or, conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art.181 din Legea nr.78/2000 este realizat atunci când folosirea unor documente false, inexacte sau incomplete are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetele Comunităţilor Europene.

Conform art.15 alin.(1) CP „infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o", iar în art.16 alin. (1) CP, se prevede că „fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşita cu forma de vinovăţie cerută de legea penală". Tipicitatea reprezintă prima trăsătură esenţială a infracţiunii, ce decurge din principiul legalităţii incriminării, presupunând corespondenţa dintre fapta concretă săvârşită de o persoană şi modelul abstract prevăzut de legiuitor în norma de incriminare. Analiza tipicităţii presupune studierea obiectului infracţiunii, a subiecţilor infracţiunii, a laturii obiective şi a laturii subiective ale infracţiunii, cu referire inclusiv la participaţia penala. Aceste elemente sunt primordiale, întrucât absenţa trăsăturii esenţiale a tipicităţii atrage în mod necesar pronunţarea soluţiei de achitare de către judecător.

Sub aspectul laturii obiective, textul incriminator prevăzut în art. art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 presupune folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, ce trebuie să aibă ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele

Astfel cum s-a reţinut în practica judiciară, „sintagma folosită de legiuitor, mai exact obţinerea pe nedrept de fonduri, presupune, în primul rând, existenţa unor manopere dolosive realizate de persoana responsabilă pentru implementarea proiectului, în baza documentelor şi declaraţiilor false, inexacte sau incomplete şi, totodată, o încălcare a clauzelor contractuale şi a prevederilor din memorandumurile de finanţare ratificate prin lege, care în final să aducă beneficii materiale injuste pentru firma beneficiară şi prejudicii autorităţii contractante. Între elementul material al laturii obiective, reprezentat prin acţiunile de folosire sau prezentare de documente, declaraţii cu un conţinut fals, inexact sau incomplet, şi rezultatul socialmente periculos, obţinerea pe nedrept de fonduri, trebuie să existe o legătură de cauzalitate care conturează consumarea infracţiunii atât în plan material, cât şi subiectiv (. ..)".

Instanța constată că în speță nu se poate retine întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni relativ la cei patru inculpați –persoane fizice sau juridică trimiși în judecată întrucât, raportat la declaraţiile martorilor-specialişti în accesare fonduri europene, consultanți, care se coroborează cu transcrierile convorbirilor telefonice și cu declarațiile inculpaților şi analizând circumstanţele concrete ale cauzei, acţiunea inculpaţilor de accesare a fondurilor europene în urma încheierii actului adiţional nu ar fi fost de natură să conducă la fraudarea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei.

Mai mult, fraudarea bugetului Uniunii Europene a devenit imposibil de realizat întrucât a fost încheiat actul adiţional la acordul de finanţare prin care, tocmai datorită faptului că suma plătită de S.C WG S.R.L. către S.C. IT&T C S.RX. a fost achitată pentru un serviciu care nu a fost furnizat în mod complet,intervenind neînțelegeri între părți iar încheierea noului contract de consultanţă cu S.C. RC S.R.L. a presupus suplimentarea valorii serviciului de consultanţă corespunzător valorii serviciului achitat către cea dintâi societate de consultanţă, însă această valoare de 2875 Euro a fost trecută la categoria „fondurilor neeligibile" care, ca şi consecinţă directă, ar fi fost acoperită din surse proprii de către S.C. WG S.R.L.

 Autoritatea contractantă a şi aprobat bugetul revizuit şi modificat prin introducerea unei sume de 2.875 EUR, prin Notificarea de acceptare a modificărilor prin actul adiţional nr. 32182/29.07.2014 a A.FJ.R. şi Actul adiţionai nr.1/06.08.2014 la Contractul nr. C312M011270800137/07.05.2014.

Dispoziţiile art.181 din Legea nr.78/2000 trebuie analizate în contextul mai larg al reglementării naţionale şi europene ce visează prevenirea şi combaterea Fraudării bugetului Uniunii Europene. In acest sens, în art.2 alin.(1) din O.U.G. nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, se face distincţia între trei categorii diferite de abateri:

- neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;

- nereguli cu caracter sistemic/de sistem - nereguli generate de modul în care sunt îndeplinite cerinţele-cheie ale sistemelor de management şi control care se produc ca urmare a unor deficienţe de proiectare a procedurilor de management şi control, a unor erori sistematice de aplicare a procedurilor de management şi control sau din necorelarea prevederilor legislaţiei naţionale cu reglementările comunitare;

 -fraudă - infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, incriminată de Codul penal ori de alte legi speciale

 Orice acţiune întreprinsă în sensul constataţii unei nereguli şi stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia. Principiul proporţionalităţii presupune că „orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv (art 2 alin.1 lit n, art 17 din OUG. nr. 66/2011).

Art.27 lit c din Regulamentul CE nr.1828/2006 defineşte suspiciunea de fraudă ca acea neregularitate care determină iniţierea unei proceduri administrative sau judiciare la nivel naţional pentru a stabili existenţa unei intenţii, în special de fraudă, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, instituită în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Prin urmare, nu toate abaterile de la normele ce reglementează procedurile de obţinere şi folosire a fondurilor Uniunii Europene intră sub incidenţa ilicitului penal fiind necesară efectuarea de către organele competente a unei analize aprofundate a cazului concret pentru a stabili dacă se află în prezenţa unei  fraude ori a unei simple nereguli.

Aceste elemente de ordin obiectiv dar și cele de ordin subiectiv ce rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză atrag consecinţa imposibilităţii absolute a fraudării în vreun fel de către inculpați a fondurilor nerambursabile alocate acestui proiect, având în vedere faptul că executarea contractului se face exclusiv în limita sumei stabilite ca fiind exigibilă, iar atâta timp cât se respectă această limită, operaţiunea de schimbare a sumei rămâne în sfera legalităţii.

În contractul de finanţare cu nr. C312MO11270800137 din 07 mai 2014 încheiat intre Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitate de finanţator, pe de o parte, şi inculpata SC WG SRL, în calitate de beneficiar, pe de altă parte, suma aprobată la capitolul III ,,cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică’’ era 6875 EUR, sumă eligibilă și rambursabilă.

Prin actul adiţional la contractul de finanţare  semnat cu SC WG SRL la OJPDRP Braşov la data de 06.08.2014 s-a aprobat realocarea bugetului de la prima fază a proiectului (consultanţă privind întocmirea cererii de finanţare), la cea de-a doua fază (implementarea), deci redistribuirea sumei de 2875 euro eligibilă de la etapa I la etapa a II-a, însă atenție aceasta ca neeligibilă, astfel încât la capit III din anexa III a contractului de finanțare, suma eligibilă pentru servicii de consultanță rămînea neschimbată-6875 euro ca în contractul inițial, însă ca modificare ce se solicita de către inculpații Ș. și SC WG SRL ea nu mai era prevăzută în două tranșe, ci trecea în totalitate pe etapa a II-a, acești inculpați urmând să primească ca fonduri eligibile și rambursabile de la bugetul UE aceeași sumă pentru servicii de consultanță (vezi Anexa III la contractul de finanțare aflat la f 345 vol IV dosar u.p.).

Mai mult  inculpaţii nu au depus vreo cerere de rambursare, iar până la momentul depunerii unei astfel de cereri, proiectul se derulează în baza resurselor beneficiarului, acesta putând refuza oricând, fie parţial, fie total, continuarea procedurii, astfel încât în procedura prealabilă de achiziţie, anterior implementării propriu-zise, nu se pot identifica premisele juridice pentru a putea vorbi despre comiterea infracţiunii prevăzute în art.181 din Legea nr.78/2000, nici măcar în forma tentatată. Drept urmare, tipicitatea obiectivă a infracţiunii prevăzute în art. 181 din Legea nr. 78/2000 nu este îndeplinită în cauză.

Infracţiunea prevăzută în art.181 din Legea nr. 78/2000 a fost introdusă prin Art I, pct 18 din Cartea II, Titlul I din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Acest articol a fost modificat prin Legea de punere în aplicare a Noului Cod penal nr. 187/2012, fiind introdusă în textul incriminator sintagma „cu rea-credinţă".

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de nerespectare a normelor privind obţinerea de fonduri din bugetul Uniunii Europene, prevăzută în art 18! alin, (1) din Legea nr. 78/2000, este tipică doar dacă se comite cu intenţie directă („cu rea-credinţă"). Or, analizând îndeaproape circumstanţele concrete ale cauzei, se poate observa cu evidenţă că această condiţie nu este îndeplinită în speţă, în sensul că inculpaţii SC WG SRL, SV şi ST nu au acţionat niciun moment împreună cu inculpatul P în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul european.

 Scopul pentru care inculpaţii SC WG SRL prin SV şi ST au apelat la serviciile unui specialist pentru desfăşurarea procedurilor de obţinere a fondurilor din bugetul Uniunii Europene a fost acela de a întocmi şi depune o documentaţie în conformitate cu normele legale în vigoare, fapt întărit şi de concluziile organului de urmărire penală care, verificând sub aspectul legalităţii şi realităţii procedurile de ofertare a obiectului finanţării proiectului „Dotarea S.C WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn" în valoare de 1311.008 lei, a stabilit inexistenţa vreunei dovezi cu privire la o eventuală intenţie de fraudare a bugetului european prin trucarea preţului achiziţiei obiectului principal ai finanţării, întrucât aceştia au avut permanent convingerea că „martorul" BS, care s-a prezentat acestora sub numele fictiv „B" SORIN are calitatea de specialist în domeniu.

Inculpații nu au avut niciun motiv pentru a pune la îndoiala exactitatea şi legalitatea „consultanţei" prestate de către acesta, neavând niciun moment reprezentarea faptului că propunerea „martorului" BS de întocmire a unui act adiţional referitor la realocarea bugetului de la prima fază a proiectului (consultanţă privind întocmirea cererii de finanţare), la cea de-a doua fază (implementarea) ar putea contraveni normelor legale şi cu atât mai puţin, că ar intra în sfera ilicitului penal.

De altfel, în declarațiile date martorii BS,inculpatul P,martorii consultanții VCB și IFA,specialiștii în fonduri europene  angajați ai CFFIR BF, JCS, CN, SV au precizat că realocarea bugetului de la prima fază a proiectului (consultanţă privind întocmirea cererii de finanţare), la cea de-a doua fază (implementarea), fără modificarea valorii eligibile a contractului este o procedură uzitată și perfect legală, neexistând o fraudare a fondurilor europene. Or, în această situaţie, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii SV şi ST, care nu posedă cunoştinţe aprofundate de specialitate, au fost împiedicaţi, în mod obiectiv, să conştientizeze eventualul caracter ilicit al mecanismul propus de martorul BS de realocare a fondurilor proiectului, prin menționarea falsă a valorii consultanței în etapa de implementare a proiectului.

Față de aceste considerente instanța constată că prezumţia de nevinovăţie de care un inculpat beneficiază, conform art.4 Cod procedură penală, art. 23 alin. 11 din Constituţie şi art. 6 par. 2 din CEDO nu a  fost răsturnată de probe certe, decisive şi sigure de vinovăţie, acuzaţiile nu au fost dovedite „dincolo de orice îndoială rezonabilă’’,sens în care în temeiul art 396 alin.5 rap la art.16 lit.b teza a II a CPP va dispune achitarea inculpaților SV, ST și SC WG SRL relativ la infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr.78/2000 dar și a  inculpatului PG pentru complicitate la săvârșirea acestei infracțiuni.

Falsul în înscrisuri sub semnătură privată reprezintă, potrivit art.290 Cod penal, falsificarea unui înscris  prin vreunul din modurile arătate în art.288 cod penal, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice. Înscrisul sub semnătură privată constituind o probă împotriva persoanei care a semnat acel înscris şi în avantajul persoanei care a obţinut înscrisul, falsificarea unui astfel de înscris înseamnă alterarea adevărului operată asupra unui lucru (entitate) care are legal însuşiri probatorii. Este de reţinut că falsul în înscrisuri sub semnătură privată se săvârşeşte numai cu intenţie, fiind necesar ca ambele acţiuni atât cea de falsificare, cât şi cea de folosire să aibă drept element subiectiv intenţia directă.

Inculpaţii SV şi ST,în numele persoanei juridice SC  WG SRL au recunoscut că au convenit cu inculpatul BS să încheie un contract de consultanţă în care să fie consemnat un preţ supraestimat de 6875 de euro fără TVA, în loc de 4000 de euro fără TVA,valoarea reală a consultanței şi că urmau a solicita decontarea din fondurile europene a procentului de 85% din întreaga sumă de 6875 de euro fără TVA.

În plus aceştia au adăugat că la sugestia martorului B alias B au înscris în contractul de consultanță încheiat cu SC R SRL  valoarea totală a consultanţei de 6875 de euro plus TVA în două tranşe 4000 euro care urma să fie onorariul lui plus suma de 2875 de euro convenţia fiind ca ulterior martorul să întocmească un alt contract de consultanţă în care să ateste nereal că inculpata ȘT  ar fi acordat consultanţă urmând să-i întoarcă această sumăde 2875 Euro.

Apărarea inculpaţilor în sensul că nu au urmărit întocmirea unui act fals,c ă s-ar fi aflat în eroare, consiliați fiind în mod greșit de un fals consultant, nu poate fi acceptată, deoarece eroarea, pentru a fi reţinută ca şi cauză de neimputabilitate, trebuie să îndeplinească condiţiile prev. de art. 30 C.pen.

Astfel, nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa unei stări, situaţii sau împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei. De asemenea, cauza de neimputabilitate se aplică în mod corespunzător chiar şi în cazul necunoaşterii unei dispoziţii legale extrapenale.

În cazul de faţă, mai întâi se observă că principalul element incriminator se referă la supraevaluarea scriptică a contravalorii serviciilor de consultanţă pe care inculpaţii BS şi PGI le prestau în favoarea inculpaţilor SV şi ST.

Toţi cei patru inculpaţi au fost în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la caracterul fals al contractului de consultanţă, în care a fost consemnat un preţ supraevaluat,având reprezentarea că valoarea serviciilor de consultanță este de 4000 Euro,însă scopul a fost recuperarea sumei de 2875 Euro plătită primului consultant V., contract care a fost depus la OJPDRP Braşov.

Apărarea inculpatului P în sensul că este nevinovat, că nu i-a în nici un mod ajutat pe soţii Ş la întocmirea înscrisului fals, că a citit în fugă draftul de contract întocmit de B, nu a reţinut nici firma de consultanţă şi nici suma, că i-ar fi ajutat din prietenie pe coinculpați este infirmată de transcrierile convorbirilor telefonice care se coroborează cu declarațiile martorului BS și ale inculpaților SV şi ST.

În drept fapta inculpatului SV, ST şi SC „WG” SRL de a falsifica contractul nr. 232 din data de 06 august 2014 dintre SC RC SRL în calitate de prestator şi SC WG SRL în calitate de administrator/beneficiar având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn”, contract care a fost folosit de soţii Ş SC WG SRL la APDRP, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.

Fapta inculpatului PGI, de a-i ajuta pe inculpaţii SV şi ST să falsifice contractul nr. 232 din 06 august 2014, dintre SC RC SRL, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, în calitate de administrator/beneficiar, având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn”, contract care a fost folosit de soţii Ş la APDRP, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 48 alin. 1 C. pen. rap. la art. 322 C. pen.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei ce urmează a le fi aplicată inculpaților se vor avea în vedere dispoziţiile art 74 Cp respectiv pericolul social relativ scăzut al faptei împrejurările săvârşirii acesteia dar și circumstanțele personale ale  inculpaților.

Inculpatul SV este în vârstă de 34 ani, născut în localitatea Durleşti, Republica Moldova, cu domiciliul în municipiul Braşov, având dublă cetăţenie, nu are antecedente penale, are studii superioare economice, este administratorul în fapt al SC WG SRL, căsătorit,un copil minor, pe parcursul cercetărilor a recunoscut starea de fapt dar a precizat că nu a cunoscut caracterul penal al faptelor sale.

Inculpata ST este în vârstă de 34 ani, fără antecedente penale, născută în localitatea Chişinău, Republica Moldova, cu domiciliul în municipiul Braşov, având dublă cetăţenie, este administratorul în drept, al SC WG SRL, căsătorită, un copil minor, a recunoscut starea de fapt, dar a precizat că nu a cunoscut caracterul penal al faptelor sale.

Inculpatul PGI este în vârstă de 54 ani, a fost expert la OJPDRP Braşov. Serviciul pentru verificări cereri şi plăţi până la data de 11.04.2014 şi fost director executiv la Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală Braşov,în prezent profesor, nu are antecedente penale, a recunoscut starea de fapt, dar a precizat că nu a cunoscut caracterul penal al faptelor sale.

SC WG SRL are ca obiect principal de activitate „fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”, are sediul în comuna Tărlungeni, str.Zizinului, nr. xx, număr de ordine în Registrul Comerţului xx/xxxx/2011 atribuit la data de 27.04.2011, cod unic de înregistrare nr.-----, este reprezentantă legal de administrator inculpat ST, care, la data de  15 decembrie 2014 l-a desemnat, în calitate de mandatar, pe dl. IŞ.

În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. instanța va stabili în sarcina inculpaților SV, ST și PGI câte o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În ceea ce priveşte însă necesitatea aplicării pedepsei, instanţa constată că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile art.83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 6 luni închisoare; inculpații nu au mai fost condamnați anterior la pedeapsa închisorii; aceștia şi-au manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii iar în raport de persoana inculpaților, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile  de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei acestora pentru o perioadă determinată.

De asemenea, se constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită de inculpați este sub 7 ani închisoare prevăzute de art.83 alin.(2) C. pen. iar inculpații nu s-au sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor,fiind prezemți pe parcursul derulării procedurii judiciare.

În consecință în baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen.rap la art 82 CP instanța va amâna aplicarea pedepsei închisorii pentru cei trei inculpați pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpații trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Brașov.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpaților  să execute următoarele obligaţii:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 30 zile într-una din următoarele instituţii din comunitate:Primăria mun Braşov sau Atelierul de MFC Braşov din cadrul Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpaților asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 322 C. Pen ,cu aplic art 137 alin 2,137 alin 4 lit b CP va dispune condamnarea inculpatei SC WG SRL la pedeapsa de 18.000 lei  amendă penală(respectiv 120 zile-amendă) pentru săvârşirirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art 580 CPP va dispune anularea înscrisului fals-contractul de prestări servicii nr. 232 din data de 06.08.2014 încheiat între SC RC SRL şi SC WG SRL, (vol. V, fil. 199-202).

Va constata că suportul optic marca Verbatim,inscripționat 786/II-1/2014,Tc 5,cu sigiliul PNA nr 179, aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov constituie mijloc de probă și rămâne atașat dosarului cauzei.

Văzând și dispozițiile art 274 alin 1,2,275 alin 3 CPP,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1.În baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpata ST relativ la infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art. 32 alin.1 C. pen.rap. la art. 181 alin.1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

 În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabileşte în sarcina inculpatei ST pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen.rap la art 82 CP amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Brașov.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpatului să execute următoarele obligaţii:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 30 zile într-una din următoarele instituţii din comunitate:Primăria mun Braşov sau Atelierul de MFC Braşov din cadrul Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare.

b)să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

2. În baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpatul SV relativ la  infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art. 32 alin. 1 C. pen.rap. la art. 181alin.1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabileşte în sarcina inculpatului SV pedeapsa de 6 luni închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen.rap la art 82 CP amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Brașov.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpatului să execute următoarele obligaţii:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 30 zile într-una din următoarele instituţii din comunitate:Primăria mun Braşov sau Atelierul de MFC Braşov din cadrul Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare.

b)să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

3. În baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpata SC WG SRL, relativ la  infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art. 32 alin. 1 C. pen. rap. la art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În baza art. 322 C. Pen ,cu aplic art 137 alin 2,137 alin 4 lit b CP condamnă pe inculpata SC WG SRL  la pedeapsa de 18.000 lei  amendă penală(respectiv 120 zile-amendă) pentru săvârşirirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

4. În baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpatul PG relativ la complicitate la infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art. 48 alin. 1 C. pen.rap. laart. 32 alin. 1 C. pen.rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabileşte în sarcina inculpatului PG pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirirea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 322 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen.rap la art 82 CP amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Brașov.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpatului să execute următoarele obligaţii:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 30 zile într-una din următoarele instituţii din comunitate:Primăria mun Braşov sau Atelierul de MFC Braşov din cadrul Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

 În baza art 580 CPP dispune anularea contractului de prestări servicii nr. 232 din data de 06.08.2014 încheiat între SC RC SRL şi SC WG SRL, (vol. V, fil. 199-202).

Constată că suportul optic marca Verbatim,inscripționat 786/II-1/2014,Tc 5,cu sigiliul PNA nr 179,aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov constituie mijloc de probă și rămâne atașat dosarului cauzei.

În baza art 274 alin 1,2,275 alin 3 CPP obligă inculpații să plătească fiecare statului suma de câte 1700 lei,restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi,11.12.2015.

PREŞESDINTE  GREFIER

Red.C.I./12.01.2016

Dact.D.M./25.01.2016

Ex.5

complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei”, prevăzute de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Cod penal şi art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi, „complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 322 Cod penal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr.6790/62/2014

SENTINŢA PENALĂ NR.264/S

Şedinţa publică  din 11 decembrie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE (…)

Grefier (…)

Cu participare  PROCUROR: (…) din  cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii:

PGI, trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de: „complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei”, prevăzute de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 32 alin. 1 Cod penal şi art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi, „complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 322 Cod penal;

ST, trimisă în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de: „tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 322 Cod penal;

SV, trimis în judecată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de: „tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 322 Cod penal şi,

S.C. „WG” S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de: „tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, prevăzută de art. 322 Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate potrivit art.369 alin.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, cu ocazia pronunţării, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 26 noiembrie 2015, dată la care susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea acelei şedinţe. La acea dată, în vederea depunerilor de concluzii scrise s-a amânat pronunţarea pentru data de azi când, în urma deliberării,

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale  de  faţă :

Prin rechizitoriul nr.104/P/2014 din data de 19.12.2014 al Parchetului de pe lângă  ICCJ.Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:

1. PGI, fost expert la OJPDRP Braşov - Serviciul pentru verificări cereri şi plăţi şi fost director executiv la Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală Braşov, în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.32 alin.1 C. pen, art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi

- complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.48 alin.1 C. pen. rap. la art.322 C. pen.;

 2. ST, administrator la SC WG SRL, săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.322 C. pen.;

3. SV, administrator în fapt la SC WG SRL pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.;

4. S.C. „WG” S.R.L., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele, ei prev. de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,

- infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.322 C. pen.;

Prin actul de sesizare cauza a fost disjunsă faţă de  inculpatul BS,care a solicitat încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Prin actul de sesizare s-a dispus clasarea cauzei privind pe incupaţii PGI şi BS pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art.291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, fiind incidente dispoziţiile art.16 alin.1 lit.c C. proc. pen., întrucât nu există probe suficiente din care să rezultă că cei doi inculpaţi au săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă.

În mod corelativ, pentru aceleaşi motive, se arată în rechizitoriu că nu se poate reţine nici în sarcina inculpaţilor ST şi SV  săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, prev. de art.292 alin.1 C.pen., motiv pentru care, sub acest aspect, s-a dispus clasarea cauzei, fiind incidente, de asemenea, dispoziţiile art.16 alin.1 lit.c C.proc.pen., întrucât nu există probe suficiente din care să rezultă că cei doi inculpaţi au săvârşit infracţiunea de cumpărare de influenţă.

În temeiul art.16. alin.1  lit. d) din C.proc.pen. s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. 12 alin.1, lit.a, teza I din Legea nr.78/2000 în ce-i priveşte pe AAM, administrator al SC RC SRL, precum şi pe soţul acesteia, BF, care i-au facilitat inculpatului locotenent colonel BS efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, infracţiune prev. de art.12 alin.1, lit.a, Teza I din Legea nr.78/2000. S-a apreciat că  ajutorul dat de aceştia nu constituie o complicitate la această infracţiune, pentru că, deşi BF cunoştea calitatea de ofiţer a inculpatului locotenent colonel BS, niciunul dintre cei doi soţi nu avea obligaţia legală de a cunoaşte incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru persoanele cu calitatea de militar,operând, în cazul celor doi, cauza de neimputabilitate prev. de art.30, alin 1 şi 4 din C. pen.,  respectiv eroarea asupra unei dispoziţii legale extrapenale.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă că inculpatul PGI în perioada aprilie - august 2014, i-a ajutat pe inculpaţii SV şi ST să folosească documente false în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri europene. De asemenea se reţine că acesta i-ar fi ajutat pe inculpaţii SV şi ST să falsifice contractul nr.232 din 06 august 2014 dintre SC RC SRL, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, în calitate de administrator/beneficiar, având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn” contractat cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

În sarcina  inculpaţilor SV, ST şi SC „WG” SRL s-a reţinut că ar fi falsificat contractul nr. 232 din 06 august.2014 dintre SC RC SRL, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, în calitate de administrator/beneficiar, având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn” contractat cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi ar fi folosit documente false în scopul, obţinerii pe nedrept de  fonduri europene.

Analizând actele și lucrările dosarului instanta reține următoarele :

Prin procesul verbal din 19 august 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari s-a sesizat, din oficiu, cu privire la faptul că  numitul BS, martor în prezenta cauză, fost ofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, cu gradul de locotenent colonel la Direcţia Judeţeană de Informaţii Braşov, soţul numitei BN, director al OJPDRP Braşov şi prieten apropiat al inculpatului PGI, fost expert în cadrul O.J.P.D.R.P. Braşov. Serviciul pentru verificări cereri şi plăţi până la data de 11.04.2014, şi fost director executiv la Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală Braşov, se ocupă contra cost de întocmirea documentaţiei necesare accesării de fonduri europene (întocmirea studiului de fezabilitate, a cererii, etc). BS şi PGI s-au oferit să-i ajute pe inculpaţii SV şi ST să întocmească documentaţia necesară şi să obţină avizele de la OJPDRP Braşov, în schimbul obţinerii unor sume de bani.

Prezenta cauză a fost disjunsă din dosarul penal nr.21/P/2014 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție în care s-au efectuat  cercetări faţă de alte persoane sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.181 din Legea 78/2000 şi art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.7 lit.c din Legea nr.78/2000.Prin procesul-verbal din 23.01.2014, Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. de art.181 din Legea nr.78/2000, art.254 şi art.255 C.pen. din 1968, în diferite forme ale participaţiei penale, de către următoarele persoane: DG, MF, RRD, PG şi BFV.

La 09 decembrie 2014, a fost încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei între procuror și inculpatul BS, prin care s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, potrivit art.91 şi următoarele C.pen, acord care a fost admis de Tribunalul Braşov prin sentinţa penală nr.28/2.02.2015 pronunţată în dos penal nr.6677/62/2014 al Tribunalului Braşov.

Starea de fapt.

În luna aprilie 2011, inculpata ST a înfiinţat Societatea Comercială „WG” SRL, în cadrul căreia este asociat unic şi administrator. Societatea are sediul în comuna Tărlungeni, str. (...), judeţul Braşov, şi are ca obiect principal de activitate „fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii.” În fapt, de administrarea societăţii se ocupă atât inculpata ST, cât şi soţul ei, inculpatul SV, deşi cel din urmă nu deţine nicio calitate oficială şi nu a fost împuternicit, în mod legal, să reprezinte societatea. 

După înfiinţarea societăţii, inculpaţii ST şi SV au încercat să acceseze fonduri europene pentru achiziţia unui utilaj CNC(Centru pentru prelucrarea cu comandă numerică). 

În aceeaşi perioadă, cei doi inculpaţi l-au cunoscut pe martorul VC, director general la SC IT&T C SRL Braşov, care oferea consultanţă în domeniul accesării fondurilor europene. În vederea realizării unui proiect pentru obţinerea finanţării nerambursabile, la 07 noiembrie 2011 a fost încheiat contratul nr.229 dintre SC IT&T C SRL, reprezentată legal de CV, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, reprezentată legal de inculpata ST, în calitate de beneficiar. Obiectul contractului îl constituie obligaţia prestatorului de a efectua în favoarea beneficiarului servicii de consultanţă în vederea accesării surselor de finanţare şi adaptarea informaţiilor furnizate la specificaţiile finanţatorului (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” – Sesiunea 2012).

Preţul contractului a fost stabilit la suma de 16.700 lei + TVA pentru etapa I, preţ achitat integral prin ordinele de plată nr.1 din 28.02.2012 şi nr.4 din 03.05.2012, şi  suma de 7200 lei + TVA pentru etapa a II-a. Potrivit facturii seria ITTBV nr.0840234 din 30 decembrie 2011, rezultă că SC IT&T C SRL a realizat pentru SC WG SRL „servicii de consultanţă accesare fonduri europene Etapa I: Memoriu Tehnic şi Anexe.”

După întocmirea proiectului de către SC IT&T C SRL Braşov, inculpata ST l-a depus, împreună cu documentaţia specifică, la OJPDRP Braşov, la 28.09.2012.

Prin adresa nr.47 din 03.07.2013, inculpata ST a fost informată de  Centru Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Alba Iulia că, în urma verificărilor efectuate de experţii SEC CRPDRP ALBA IULIA, a rezultat necesitatea clarificării unor subiecte  referitoare la:

- completarea studiului de fezabilitate în sensul realizării unui plan de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic, RLV pentru clădirea în care se vor amplasa utilajele, realizarea unei estimări privind forţa de muncă, justificând necesitatea fiecărui loc de muncă nou creat;

- prezentarea unui tabel centralizator din care să reiese că, pentru fiecare echipament, utilaj tehnologic prezentate în cadrul capitolului 3.8 au fost prezentate oferte;

- prezentarea unei alte oferte pentru CNC, deoarece una dintre ofertele prezentate nu conţine preţul utilajului, cu următoarele menţiuni: ofertele să fie datate, personalizate şi semnate, să conţină specificaţii tehnice minimale şi  preţul de achiziţie;

- prezentarea unei declaraţii pe proprie răspundere în care să se menţioneze că beneficiarul proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

La 10.07.2014, seful SEC, SV, şi experţii BF şi JC, au constatat că solicitările sus-enunţate au fost rezolvate, astfel că proiectul a fost declarat eligibil.

Prin adresa nr. 16024 din 10.03.2014, CRPDRP Alba a notificat beneficiarul - WG SRL cu privire la faptul proiectul „Dotarea WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn” a fost selectat pentru finanţare şi că urmează a fi semnat contractul de finanţare cu nr. C312MO11270800137.

Inculpatul BS a fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii.Direcţia Judeţeană de Informaţii Braşov până la data de 27.08.2014, când a fost trecut în rezervă. În perioada aprilie – august 2014 acesta a desfăşurat activităţi financiare, ca fapte de comerţ, incompatibile cu funcţia, ce constau în acordarea de consultanţă specifică obţinerii de fonduri europene nerambursabile, în condiţiile în care soţia sa, BN, este şef Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Braşov. La realizarea proiectelor pentru obţinerea fondurilor nerambursabile, inculpatul BS a colaborat cu inculpatul PGI, care a fost expert la Serviciu de Verificare Cereri de Plată în cadrul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Braşov, după care a ocupat funcţia de director executiv la Direcţia pentru Agricultură Braşov.

Inculpatul PGI se afla în relaţii de prietenie cu martorul BR, unic asociat şi administrator la SC AT SRL, cu sediul în (...), jud. Braşov, societate care are ca principal obiect de activitate „facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată.” Martorul BR, în calitate de asociat unic şi administrator la SC AT SRL, a beneficiat de o finanţare nerambursabilă de la APDRP pentru edificarea unei pensiuni în com.Fundata, jud. Braşov.

Cu ocazie edificării pensiunii, martorul BR i-a cunoscut pe inculpaţii SV şi ST, ca urmare a unei relaţii comerciale dintre SC AT SRL şi SC WG SRL, în sensul că soţii Ş au realizat ferestrele şi uşile la pensiunea sus-menţionată. În contextul acestei colaborări şi cunoscând faptul că BR şi-a edificat pensiunea din comuna Fundata, jud.Braşov, cu sprijin financiar de la OJPDRP Braşov, inculpaţii SV şi ST i-au solicitat martorului să le recomande un consultant pentru etapa a II-a proiectului. Mai întâi, BR l-a recomandat  pe inculpatul PGI, care la rândul său, l-a prezentat pe inculpatul BS. 

Astfel, inculpaţii PGI şi BS s-au oferit să-i consilieze pe inculpaţii SV şi ST, în vederea implementării proiectului „Dotarea WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn”.

După ce inculpatul PGI l-a prezentat celor doi soţi pe inculpatul BS sub o identitate falsă din prietenie (știind că acesta lucrează la SRI,că există incompatibilitate și că este soțul d-nei BN, şef Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Braşov), respectiv ca fiind „BT”, consultant manager la SC RC SRL, societate care este administrată de AAM.

Proiectul inculpaților Șaran a fost  până la urmă finanţat, astfel că, la 07 mai 2014, a fost semnat contractul de finanţare cu nr. C312MO11270800137 dintre Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitate de finanţator, pe de o parte, şi inculpata SC WG SRL, în calitate de beneficiar, pe de altă parte. Valoarea totală a contractului, consultanţă plus utilaje era de 235.000 euro.

În cadrul acestui contract suma aprobată la capitolul II,,cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului.Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică’’era 6875 EUR ,sumă eligibilă și rambursabilă.

 Inculpatul BS a luat legătura telefonic cu inculpatul PGI pentru a-i comunica acestuia faptul că proiectul depus de ST şi SV pentru SC WG SRL a fost finanţat de către APDRP şi i-a solicitat să-l sune pe inculpatul SV să-i comunice şi lui acest lucru, în contextul în care BN o înştiinţase pe ST.

Inculpaţii SV şi ST fiind înştiinţaţi că sunt fonduri pentru ca proiectul lor să fie finanţat, aveau nevoie în continuarea de un consultant pentru faza de achiziţie a utilajelor. Au încercat să ia legătura cu  VC, însă, pentru că acesta cunoştea faptul că proiectul nu a fost finanţat şi pentru faptul că soţii Ş nu îi plătiseră întreaga sumă din contractul încheiat cu SC IT&T C SRL, nu a mai răspuns la telefon.

În contextul în care soţii Ş plătiseră pentru contractul de consultanţă încheiat cu IT&T C SRL, reprezentată de VC, suma de 16700 de lei plus TVA, deşi suma maximă eligibilă pentru prima fază a proiectului era mai mică ( 2875 euro, fără TVA potrivit bugetului indicativ) şi pentru faptul că acesta a refuzat să reducă preţul contractului şi implicit să le restituie o parte din banii plătiţi, dar să le și înmâneze înscrisurile necesare pentru decontarea de pe tapa I a sumei de 2875 Euro aprobată pentru consultanță, inculpatul BS le-a propus celor doi inculpaţi SV şi ST o altă variantă legală și uzitată respectiv, să solicite APDRP o realocare a fondurilor de la etapa I ( întocmirea proiectului) la etapa a II–a (implementarea proiectului). 

De remarcat este faptul că cheltuielile efectuate de SC WG SRL, aferente serviciilor de consultanţă realizate de către IT&C SRL, au fost eligibile, în parte, respectiv 2875 euro însă inculpatul BS le-a spus acestora că singura variantă de recuperare a sumelor de consultanță pentru etapa I, în condițiile în care V nu le restituie extrasul ORC și celelalte înscrisuri necesare pentru ca Autoritatea să deconteze această sumă eligibilă este aceea de a redistribui această sumele eligibile pentru etapa I către etapa a II-a, astfel încât să poată încheia un contract de consultanţă în care să fie înscrisă valoarea totală  a consultanţei şi care să fie folosit pentru decontare.

În concret, inculpatul BS le-a explicat inculpaţilor SV şi ST că a avut consultări cu o persoană din cadrul OJPDRP Braşov şi că singura soluţie pentru a obţine decontarea sumelor achitate lui VC este aceea de a solicita transferul sumelor eligibile de pe etapa I (întocmirea proiectului) pe etapa a II-a (realizarea achiziţiei şi efectuarea decontului), astfel încât suma eligibilă pentru consultanță etapa a II-a să totalizeze 6875 euro fără TVA, iar suma  pentru etapa I -2875 Euro să fie neeligibilă deci suportată din fonduri proprii, VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI RĂMÂNÂND ÎNSĂ NESCHIMBATĂ.

Din suma de 6875 euro, inculpaţii SV şi ST urmau să solicite decontarea unui procent de 85% ( reprezentând finanţarea nerambursabilă) folosind un contract de consultanţă încheiat cu SC RC SRL, în care era stipulat un preţ nereal, de 6875 euro fără TVA, în loc de 4000 de euro fără TVA.

În acest mod, suma eligibilă a proiectului pentru capitolul servicii de consultanță rămânea neschimbată ca și cuantum doar modul de distribuire era modificat urmând ca inculpații să solicite autorității încheierea unui act adițional, prin care suma aprobată pentru serviciile de consultanță eligibilă și rambursabilă să treacă în totalitate doar pe etapa a II-a, în cuantum de 6875 de euro se plătea către inculpatul BS, apoi inculpaţii ST şi SV solicitau către APDRP decontarea procentului de 85% din cei 6875 euro.

În final, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ar fi decontat procentul de 85% din 6875 euro pentru servicii de consultanță, potrivit contractului de finanţare cu nr. C312MO11270800137 încheiat între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitate de finanţator, pe de o parte, şi inculpata SC WG SRL, în calitate de beneficiar, pe de altă parte.

Tot martorul B pe care inculpații Ș. îl cunoșteau drept B, un consultant veritabil, director la SC R SRL, astfel cum l-a prezentat inculpatul P i-a asigurat pe inculpații Ș. că își vor recupera în acest mod suma de 2875 Euro, mai puţin impozitul pe venit plătită în I etapă primului consultant V., urmând ca ulterior după încasarea banilor de la autoritatea financiară martorul B să întocmească un contract fictiv prin care inculpata SC WG SRL prin administrator ST ar fi acordat consultanță nereală desigur către SC R SRL, acest lucru urmând a se realiza prin emiterea de către inculpaţii ST ŞI SV a unei facturi fictive către SC RC SRL pentru suma de 2875 euro fără TVA, deci în final să se întoarcă în contul inculpatei SC WG SRL suma plătită in etapa I primului consultant Vișan.

Instanța constată că la dosarul de up s-au depus înscrisuri în apărare de către inculpații Ș.,care atestă că a existat o corespondență activă pe mail între inculpații Ș. și ,,consultantul’’ B, inculpații Ș. solicitând asigurări și primindu-le în sensul că procedeul de transfer a sumei de 2875 Euro de pe etapa I, eligibilă  pe etapa a II a  a proiectului-etapa de implementare, dar ca neeligibilă este perfect legal, în condițiile în care suma aprobată de Agenție pe capitolul consultanță 6875 Euro, ce urma a fi rambursată de Agenție rămânea neschimbată.

Inculpaţii ST şi SV au fost de acord cu propunerea avansată de inculpatul P și martorul B alias B, astfel că a fost încheiat contractul de consultanţă nr. 232 din 06 august 2014 între SC RC SRL, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, în calitate de administrator/beneficiar, având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn” contractat cu Agenţia de Plăţi pentru  Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Valoarea scriptică a contractului a fost stabilită la suma totală de 6875 euro, la care se adaugă TVA, ce urma a fi plătită în lei la un curs de 4,499 lei/euro, în două tranşe, astfel: 4000 euro/17996 lei, plus TVA, în momentul aprobării achiziţiei serviciului de consultanţă de către APDRP, iar suma de 2875 euro/ 14346,25 lei, plus TVA, în momentul aprobării cererii de plată referitoare la serviciul menţionat.Cu toate acestea, valoarea reală a contractului de consultanţă a fost stabilită la suma de 4000 de euro.

Contractul de consultanță a fost redactat de către martorul BS, care i l-a prezentat mai întâi martorei AM, ca reprezentant legal al SC RC SRL pentru a-l semna, după care i l-a prezentat şi  inculpatei ST.

Conform îndrumărilor date de către martorul consultant B la data de 24.06.2014, ST a depus la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit BRAŞOV o cerere înregistrată sub nr.2515, prin care a solicitat modificarea bugetului indicativ al proiectului la capitolul 3.5. „Consultanţă”, împreună cu nota explicativă, devizul financiar Capitolul 3, în varianta bugetului iniţial, şi devizul financiar Capitolul 3, în varianta bugetului propus,  graficul de implementare a proiectului şi contractul nr.232 din data de 06 august 2014. 

În conţinutul documentaţiei depuse împreună cu cererea susmenţionată rezultă faptul că inculpaţii SV şi ST au achiesat în totalitate la propunerea celor doi inculpaţi „consultanţi”.Astfel, potrivit notei explicative, la modificarea contractului de finanţare s-a propus  redistribuirea sumei de 2875 euro eligibilă de la etapa I la etapa a II-a, însă atenție aceasta ca neeligibilă, astfel încât la capitolul III din anexa III a contractului de finanțare, suma eligibilă pentru servicii de consultanță rămînea neschimbată-6875 euro ca în contractul inițial, însă ca modificare ce se solicita de către inculpații Șaran și SC WG SRL ea nu mai era prevăzută în două etape,ci trecea în totalitate pe etapa a II-a,acești inculpați urmând să primească ca fonduri eligibile și rambursabile de la bugetul UE aceeași sumă pentru servicii de consultanță (vezi Anexa III la contractul de finanțare aflat la f 345 vol IV dosar u.p.) de 6875 de euro dar într-o singură tranşă.

Deși în rechizitoriu sunt redate pe parcursul multor pagini transcrierile părți ale unor convorbiri purtate între inculpați împreună cu martorul fost inculpat B, înregistrate în mediul ambiental acestea nu prezintă vreo relevanță în cauză, acuzarea indicând expres ,,Din conţinutul acestei discuţii rezultă faptul că inculpaţii SV şi ST intenţionau să fraudeze fondurile nerambursabile prin decontarea unor achiziţii fictive (presa hidraulică de încleiat rame), intenţie pe care nu au mai pus-o în practică, fapta rămânând în faza actelor pregătitoare, care nu este pedepsibilă’’, deci excede acuzației penale cu care instanța a fost investită, astfel că instanța nu va analiza derularea evenimentelor legate de caracteristicile tehnice aferente Centrului de prelucrare cu comandă numerică – CNC şi a presei de încleiat rame, utilaje ce urmau să fie achiziționate din fondurile europene.

Inculpaţii BS şi PGI urmau a primi de la inculpaţii ST şi SV suma de 4000 de euro fără TVA, ( suma de 2875 euro din suma de 6875 euro urma a fi restituită), însă această sumă reprezenta contravaloarea serviciilor de consultanţă de pe etapa a I-a, având ca obiect implementarea  proiectului pentru obţinerea fondurilor nerambursabile.

Revenind la  cererea de finanţare, înregistrată sub nr.3149, la 28.09.2012,  se constată că inculpaţii au depus şi ofertele pentru utilajele ce urmau a fi achiziţionate, cu caracteristicile tehnice şi funcţionale, cu precizarea preţurilor acestora, iar în cazul presei de încleiat rame se arată că aceasta urma a fi achiziţionată de la SC TW SRL, marca BM, model POWER 90, cu dimensiuni maxime de lucru 3000 X 2000 mm,  preţul acesteia fiind de 12.500 de euro, fără TVA.

Potrivit notificării depuse la f 342 vol IV u.p. CHFIR Centru Alba Iulia a acceptat modificările solicitate de inculpata SC WG SRL, reprezentată în drept de inculpata Ș. T. și în fapt de inculpatul SV conform notei explicative și a memoriului justificativ referitoare la realocări bugetare și prelungirea termenului de depunere a dosarelor de achiziții, invitându-i pe inculpați la sediul AFIR Brașov pentru semnarea actului adițional.

În memoriul justificativ inculpații Ș. au motivat că, încercând să declanşeze procedura de achiziţie pentru utilajele şi echipamentele tehnologice şi funcţionale, după semnarea contractului la data de 07 mai 2014, s-a constatat că există mutaţii semnificative pe piaţa produselor şi producătorilor de asemenea echipamente.

Astfel, s-a constatat că, din cauza perioadei foarte lungi care s-a scurs de la momentul depunerii cererii de finanţare până la momentul semnării contractului de finanţare (aproximativ 2 ani), categoria utilajului avută în vedere iniţial pentru obţinerea finanţării nu se mai produce la parametrii tehnici stipulaţi la aceea vreme, evoluţia tehnologică conducând şi concretizându-se în fabricarea unor utilaje net superioare ca performanţe tehnice şi care includ operaţiunile de îmbinare montaj a ramelor cu profil drept, asigurate în configuraţia de la faza SF, de către presa hidraulică de încleiat rame.

În aceste condiţii, au propus modificarea caracteristicilor tehnice, atât ale Centrului de prelucrare cu comandă numerică, cât şi ale presei  care va realiza operaţiunile de încleiere pentru segmentele tip ARC, fără ca modificarea caracteristicilor tehnice să altereze sub nicio formă fluxul tehnologic şi produsele finite şi nici sumele incluse în capitolele bugetare, fiind necesară doar o nouă repartizare a sumelor alocate în interiorul subcapitolului 4.3. astfel:

- valoarea CNC se majora de la 208.782 euro fără TVA la 216.982 euro fără TVA,

- preţul presei scădea de la valoarea de 12.500 fără TVA la 4300 euro fără TVA.

Inculpatul SV a declarat că preţul presei a fost a modificat ca urmare a faptului că, după depunerea cererii de finanţare, când a constatat că nu sunt fonduri pentru finanţarea proiectului său, a făcut demersuri pentru achiziţia unei prese folosite, mai ieftine, iar după semnarea contractului de finanţare a solicitat modificarea parametrilor tehnici întrucât nu mai avea nevoie de o presă care să realizeze îmbinările ramelor dreptunghiulare(câtă vreme deţinea o astfel de presă) fiindu-i necesară doar o presă care să realizeze operaţiunile de îmbinare a elementelor de tip arcadă, iar o astfel de presă avea un preţ mult mai mic.

Actul adiţional la contractul de finanţare a fost semnat la OJPDRP Braşov la data de 06.08.2014,aflat la f 343 vol IV u.p.,prin acesta aprobându-se în afară de modificarea caracteristicilor tehnice aferente Centrului de prelucrare cu comandă numerică – CNC şi a presei de încleiat rame, realocarea bugetară privind capitolul consultanță, descrisă pe larg mai sus.

Beneficiarul, respectiv inculpații Şaran erau într-o situaţie particulară, respectiv între data depunerii şi aprobării proiectului şi la data la care urma să se facă achiziţia s-a schimbat procedura legală, adică la data acordării proiectului trebuia să se depună un pachet de 3 oferte cu una declarată câştigătoare, însă până să treacă la achiziţie a devenit obligatorie utilizarea procedurii de licitaţie electronică. Urma ca beneficiarul să depună documentele la finanţator pentru deschiderea licitaţiei electronice, procedura fiind însă suspendată la momentul declanșării cercetărilor în cauză.

Starea de fapt a fost reținută pe baza materialului probator administrat în cauză respectiv

(…)

Inculpatul SV a susținut constant în declarațiile date că nu se consideră vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni. Starea de fapt este corect reţinută în rechizitoriu dar fără corespondent în penal.

Acesta a arătat că este administratorul de fapt în SC WG SRL, o ajuta pe soţia sa pe partea tehnică. În 2012 fiind consultat de V au luat hotărârea să acceseze fonduri europene şi au încheiat un contract de consultanţă cu V. Prima etapă era cea de managementul proiectului şi valoarea consultanței era de 2875 euro şi a doua etapă de implementare, valoarea consultanței fiind de 4000 de euro. SC WG a achitat către V suma de 20.000 de lei în două etape prin transfer bancar, acesta arătând că aceasta este metoda lui de lucru, încasează banii înainte de implementare, chiar înainte de a se aproba proiectul. Dacă nu se aproba proiectul firma pierdea aceşti bani în proporţie de 20% restul de 80% trebuia să fie returnați. Proiectul a fost suspendat pentru lipsă fonduri.

În 2014 în februarie s-au suplimentat fondurile pentru linia de proiecte în care erau şi atunci proiectul a fost declarat eligibil pentru finanţare. L-au contactat pe V pentru a continua proiectul de nenumărate ori dar nu le-a răspuns,și-a schimbat sediul social. Atunci au discutat cu martorul B., care accesase și el fonduri europene, care şi el fusese consultat de V dacă îi poate ajuta cu un alt consultant şi atunci acesta l-a recomandat pe P ca fiind un consultant de încredere,dar care nu avea firmă de consultanţă. La prima întâlnire cu P au discutat despre aspectele proiectului iar acesta le-a spus că îi va pune în legătură cu B, care este o persoană de încredere. Consultanța avea ca scop respectarea implementării proiectului conform ghidului solicitantului.

La a doua întâlnire care a avut loc la Restaurantul Romantic, P a venit însoţit de BT pe care l-a prezentat ca fiind consultant la SC RC SRL. Nu a făcut nici un fel de verificări dacă aşa stau lucrurile, deoarece B se prezentase ca şi manager de consultanţă la această firmă. I-a prezentat cum stau lucrurile în prima etapă şi i-a spus că doresc să recupereze acei bani. B le-a explicat că nu pot recupera cei 20.000 de lei pentru că pe cerere era menţionată suma de 2750 de euro. Le-a spus că pot recupera aceşti bani dacă aduc de la vechiul consultant V certificatul constatator de la ORC, se face un dosar către OJPDRP Braşov şi aceşti bani sunt plătiţi de la fonduri europene direct în contul societăţii mai puţin cei 15% care este contribuţia solicitantului.

L-a căutat şi l-a găsit pe V la un alt sediu, i-a comunicat ce urmează să facă şi acesta le-a oferit după mai multe discuții, respectiv mai târziu acele acte apreciind că este o procedură legală.

B a întocmit noul contract de consultanţă nr.232 din 6 august 2014, dar până să semneze acel contract B le-a propus o a doua variantă prin mail în sensul de a suplimenta banii pe implementare etapa II cu 2875 de euro reprezentând banii pe care firma îi plătise la primul consultant pentru managementul proiectului. Înainte de a semna contractul au adus actele de la VC la B cu rugămintea de a face un nou dosar şi a-l depune spre decontare.

B le-a spus că pentru a se recupera acea sumă de bani mai simplu vor face această suplimentare de pe o linie pe alta, care din punctul lui de vedere era una legală, respectiv o returnare legală. Dl B a întocmit acel act adiţional necesar la oficiul de plăţi, respectiv a solicitat modificarea cererii iniţiale de finanţare, în care valoarea consultanței era 2750 Euro pentru management-etapa I şi 4000 euro implementarea, iar soţia sa a depus această a doua cerere de finanţare. Inculpatul a declarat că ,,B ne-a comunicat în urma solicitării noastre de a ne recupera cei 2850 euro că există o cale, cea mai simplă de a înscrie în acest act adiţional suma de 6875 euro urmând ca ulterior să se încheie un alt contract de consultanţă între soţia mea care ar fi prestat consultanţă dlui B şi noi ne-am fi recuperat această sumă. Eu nu cunosc ce consultanţă urma să presteze soţia mea dlui B. Probabil că B trebuia să vină cu o idee măiastră care să fi rezolvat această situaţie.’’ 

Nu au procedat la fel ca în cealaltă situaţie respectiv de a achita înainte onorariul expertului şi nici nu  s-a cerut acest lucru, dl B a fost de acord să fie plătit cu suma de 4000 de euro după implementare, inculpatul P nefiind prezent  la toate întâlnirile.

Prin acel act adiţional s-a modificat capitolul de cheltuieli neeligibile, valoarea  contractului a crescut cu 2875 euro, valoarea consultanţei pe care doreau să o recupereze, dar acei bani au trecut pe neeligibili,nu aveau nici o semnificație din perspectiva rambursării fondurilor europene. Neeligibilitatea din perspectiva fondurilor UE semnifică o sumă ce nu poate fi decontată de către societate.

A aflat că B nu era consultant când au venit procurorii de la DNA.

Inculpata ST a susținut constant în declarațiile date că nu se consideră vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni. Starea de fapt este corect reţinută în rechizitoriu dar fără corespondent în penal.

Este administrator al SC WG, a intenţionat accesarea de fonduri europene astfel că a apelat la un consultant, respectiv VC. În 2013 acesta s-a ocupat de pregătirea dosarului şi au obţinut 45 de punte. Fondurile au ajuns doar pentru proiectele care obţineau 50 de puncte. Conform contractului acesta trebuia să le returneze 80% din banii pe care-i plătise, respectiv suma din 5.000 de euro,dar acesta nu le-a mai răspuns la telefon și-a schimbat şi sediul firmei.

După aproximativ 6 luni au fost contactaţi telefonic de la agenţie spunându-le că s-au realocat fonduri, urmând ca în 7 zile pentru a semna contractul  să mai aducă nişte acte suplimentare, motiv pentru care l–a sunat pe VC dar acesta nu a răspuns. L-a contactat atunci pe B, pentru care lucrase tâmplărie în lemn şi ştia că accesase fonduri europene tot prin firma lui VC, pentru a le da un consultant să îi ajute să pregătească dosarul,fiind recomandat  P care lucrase în domeniu. P nu mai era angajat al agenţiei, l-a contactat telefonic,însă nu era consultant, P l-a recomandat şi prezentat pe martorul  B, s-au întâlnit la restaurantul Romantic de mai multe ori.

Conform procedurii practic i-a spus lui B alias martorul B că dorește să recupereze 80% conform legii şi conform proiectului din suma de 2750 euro plătită în faza I consultantului V.,considerând că este o procedură corectă din moment ce factura şi chitanţa rămân în contabilitate.

Au încheiat cu dl B în calitate de reprezentant al SC RC SRL contractul de consultanţă nr.232 la 6 august 2014, la întâlniri și semnarea contractului fiind de faţă şi inculpatul P, valoarea consultanţei fiind stabilită la 6875 euro plus TVA. Nu au plătit nici un ban. Mai aveau valabil contractul încheiat cu dl V, în sensul că trebuia să anunţe la agenţie că își schimbă consultantul şi atunci B i-a trimis un email în care îi spunea că-l anunţa pe dl VC că renunţă la colaborarea cu acesta pentru partea a 2-a a proiectului, iar inculpata  i-a dat forward lui CV i-a răspuns că mai au datorie la acesta aproximativ 4.000 de euro conform  contractului, a avut o întâlnire cu V la noul sediu, i-a cerut să le dea nişte acte pentru a ne întoarce la faza I a proiectului şi a se restitui suma de 2275 de euro, acesta a fost de acord şi le-a dat actele vechi de care aveau nevoie.

La cererea consultantului  B în sensul că este mai bine să treacă neeligibilă prima suma de 2875 de euro, pe care de fapt o plătiseră în prima fază a proiectului, a înscris în contract valoarea totală a consultanţei de 6875 de euro plus TVA în două tranşe 4000 euro care urma să fie onorariul lui plus suma de 2875 de euro, convenţia fiind ca ulterior acesta să întocmească un alt contract de consultanţă în care inculpata ar fi acordat consultanţă urmând să-i întoarcă această sumă.

A precizat că deși  au adus după un timp toate actele de la VC şi i le-au predat lui B, acesta a spus că nu este bine şi că durează prea mult procedura. 

B îi trimitea pe email în calitate de consultant toate cererile,inculpata doar le semna şi le depunea la oficiul de plăţi. Astfel a depus o notă explicativă în sensul că solicită modificarea contractul de finanţare şi propuneau la cererea inculpatului B alias B redistribuirea sumei de 2875 de euro de la etapa I la etapa a II-a astfel încât suma eligibilă de 6875 de euro c/val consultanței să le fie acordată într-o singură tranşă.

Inculpatul P a participat real la discuţiile de la întâlniri, a fost alături de B, atitudinea lui P a fost aceea de a întări ceea ce spune B și i-a  asigurat că B este un consultant foarte bun. Practic din atitudinea lui i-a asigurat să aibă toată încrederea în B.

Ca urmare a contractului de consultanță încheiat cu B alias B şi modificarea  capitolului din contract privind cheltuielile de consultanță, partea de cheltuieli eligibile nu s-a modificat, practic din două sume de pe etape diferite s-a format una singură în etapa a IIa, suma celor două tranșe. L-a întrebat pe B dacă este în regulă şi acesta i-a spus că face un contract de consultanţă şi totul este legal.

Nu a avut vreodată suspiciunea că B nu este un consultant veridic,au avut încredere în el,i-a pus întrebarea de ce nu se întâlnesc la sediu dar i-a răspuns că are sediul în Codlea, firma  sa avea sediul în Tărlungeni şi era mai simplu să se întâlnească în Braşov. Este adevărat că nu au făcut verificări la ORC, însă i s-a părut că totul este oficial datorită corespondenţei pe care au purtat-o cu acesta pe email, în condițiile în care conform uzanței comerciale toate contractele se lucrează pe mail.

A susținut că nu ar fi putut prejudicia instituţiile care oferă fondurile europene, singura care pierde este firma SC WG, de fiecare dată trebuie să plătească impozite la stat şi impozite bancare.

Inculpatul P a susținut că este nevinovat,starea de fapt este corectă, dar nu a avut intenţia să ajute la fraudarea fondurilor UE şi nici nu i-a ajutat pe soţii Ş la întocmirea înscrisului fals.

La data faptelor nu mai lucra la APDRP Braşov, era director executiv la Direcţia pentru Agricultură Braşov, în prezent este suspendat ca funcţionar public şi din funcţia de conducere pe perioada procesului. S-a angajat ca profesor de biologie, fiind un mare efort pentru a citi şi a se adapta.

A fost contactat telefonic de către inculpatul Şaran ca fiind din partea unui prieten B. şi s-au întâlnit. I-a explicat că a câştigat finanţarea, că va trebui să semneze contractul de finanţare dar este îngrijorat de modul cum au decurs relaţiile cu consultantul pe care l-au avut, VC. Ş. dorea ca relaţia cu agenţia să decurgă normal, respectând legalitatea. I-a cerut să-l ajute cu consultanţa, dar i-a spus că nu mai lucrează la agenţie, dar pentru că-i erau simpatici le-a propus un alt consultant, pe prietenul său BS, soţul numitei BN, director la APDRP şi la rugămintea acestuia pentru a-şi proteja soţia care era director al agenţiei dar şi pe el personal pentru că era funcţionar SRI l-a prezentat cu identitatea BT. Nu a considerat că este înşelăciune, a vrut să-și ajute prietenul şi familia Ş.

A participat  la mai multe întâlniri,la care practic l-a sprijinit pe martorul B la discuţiile cu soţii Ş. Nu studiase dosarul, știa că proiectul a câştigat finanţarea, urma să se semneze contractul cu finanţarea. A înţeles că cererea de finanţare, care este foarte importantă, nu a fost făcută foarte riguros întocmită de către primul consultant V, B le-a prezentat soţilor Ş un draft de contract, au existat discuţii, soţii Ş se plângeau că primul consultant a primit o sumă mai mare decât suma pe care era normal să o primească.

Consultanţa este o cheltuială eligibilă. În mod normal după ce se aproba dosarul, când venea dosarul la verificat, o parte din această sumă trebuia să se întoarcă la beneficiar. Pentru ca această sumă să se întoarcă la beneficiar trebuiau îndeplinite anumite condiţii: la dosarul de achiziţie trebuia să fie neapărat un extras ORC, în original sau copie legalizată, dar cu o dată anterioară puţin datei la care s-a semnat contractul de consultanţă. Soţii Ş nu ştiau dacă firma de consultanţă iniţială a lui V poate să le dea toate actele inclusiv extrasul ORC, stabilindu-se atunci ca inculpatul Ş. să ia legătura cu V şi să vadă dacă poate obţine sau extrasul ORC pentru a fi folosit în noul contract de achiziţie.

Nu reține exact să fi fost o convenţie între B şi soţii Ş în sensul ca suma de 2875 euro să fie înscrisă în noul proiect pentru a obţine o singură finanţare. Nu s-a pus problema ca el să fie remunerat în vreun fel, a făcut-o din prietenie, nu ştie ce sumă urma să primească B.

I s-a dat citire convorbirii din mediul ambiental transcrisă la fila 39 din rechizitoriu în care vorbește despre transferul de bani, dar a arătat că nu-și aduce aminte şi nu poate explica ce voia să spună.

Sumele neeligibile sunt sume care nu sunt înapoiate de agenţie, rămân în sarcina beneficiarului. Se pot face jonglări între sume eligibile şi neeligibile prin acte adiţionale cu condiţia ca sumele totale să fie aceleaşi. Dacă suma totală este aceeaşi nu se afectează fondurile UE.

A considerat că B a fost de bună credinţă, că a avut să ajute în mod legal tinerii întreprinzători să obţină în mod legal obţinerea de fonduri europene. Consultanţa a respectat dispoziţiile ghidului,apreciază că nu s-a fraudat în nici un mod ghidul, s-au respectat dispoziţiile legale prin această modalitate de a trece suma de 2875 euro de pe eligibil pe neeligibil, de a se majora prin act adiţional valoarea totală a contractului cu această sumă.

Apărările inculpaților privind buna credință și lipsa vreunei intenții de fraudare a fondurilor europene se coroborează cu corespondența pe mail pe care au purtat-o inculpații Ș. cu martorul B pe care îl cunoștea ca fiind consultantul B din cadrul SC R SRL și cu declarațiile martorilor audiați în cauză.

Martora AAM a arătat că este administrator la SC R SRL, practic soţul său martorul Busuioc este cel care se ocupă de administrarea firmei,în  obiectul de  activitate fiind inclusă şi consultanţa în fonduri UE.

Soţul său B. i-a dat să semneze un contract încheiat cu SC W, nu a participat la întâlniri, nu îi cunoaște pe reprezentanţii SC W, a semnat pur şi simplu contractul, nu ştie nimic despre consultanţa pe care B urma să o realizeze pentru SC W.

Ştie de la soţul său că acel contract de consultanţă pe care-l semnase fusese întocmit de BS, contractul a fost înregistrat în contabilitate,a existat o factură care a fost stornată în aceeaşi lună în care a fost emisă deoarece contractul a fost reziliat.

Martorul BFD îl cunoaste pe B de aproximativ un an şi jumătate,au devenit prieteni,știa că lucrează la SRI. Într-o zi l-a sunat şi l-a rugat să-l ajute cu o societate care să aibă cod CAEN pe consultanţă, autorizat la RC. Şi atunci a vrut să-l ajute şi i-a recomandat firma pe care eu o administra în fapt SC R SRL. A avut o întâlnire la Restaurantul Romantic din Braşov cu B şi inculpatul Ş., B a afirmat că prin firma sa urma să se depună proiectul respectiv, nu s-a stabilit suma pentru consultanţă, martorul B a venit cu draftul de contract și a afirmat că dacă SC R ar fi încasat o sumă de bani pentru consultanţă toţi acei bani urma să-i întoarcă într-o altă firmă a beneficiarului, urmând a se  plăti dări la stat. Ulterior contractul a fost reziliat şi nu s-a transferat nicio sumă de bani.

Martorul BS a arătat că i-a cunoscut pe soţii Ş undeva în aprilie 2014, prin intermediul inculpatului P, care era un bun prieten pentru a-i ajuta pe o perioada interimară ca şi consiliere până când aceștia urmau să-şi găsească un consultant autorizat pentru derularea unui proiect pe funduri europene. Dosarul era depus la Agenţia de plăţi de câţiva ani,proiectul fusese declarat eligibil dar fusese amânat din lipsă de fonduri, proiectul rămânând  cam la coadă având un punctaj mai mic. După ce urmau să primească aprobarea, urma derularea proiectului şi urma să-i ajute pe această fază de derulare cu consiliere până când îşi găseau un consultant acreditat.

Este adevărat că soţii Ş l-au perceput ca pe un potenţial consultant,fiind prezentat de către inculpatul P ca fiind o persoană care lucrează cu o firmă de consultanţă, SC R şi care efectiv putea să-i consilieze. Cu certitudine soţii Ş nu ştiau că el nu are această calitate,fiind prezentat astfel de P sub un alt nume, la solicitarea sa expresă, acela de B. Dacă soţii Ş ar fi cunoscut numele său real ar fi putut face o conexiune de persoane cu directorul agenţiei din Braşov, OJPDRP Braşov şi considera că acest lucru nu trebuie să se întâmple, în al doilea rând exista o incompatibilitate, fiind angajat SRI, aspect pe care inculpatul P îl ştia.

În acea perioadă el a fost internat în spital 3 săptămâni, perioadă în care li s-a aprobat proiectul de către Centrul Regional Alba, Braşovul nu avea competenţă. Inculpata Ş. titularul de contract a fost anunţată oficial de angajaţii centrului din Braşov, Oficiul Local având obligaţia de a face comunicarea cu beneficiarul. Neoficial el i-a comunicat prietenului P, aflând din familia, iar acesta la rândul lui a comunicat soţilor Ş.

Proiectul fiind aprobat prima etapă obligatorie era contractarea unei firme de consultanţă, în condiţiile în care soţii Ş nu mai lucrau cu fosta firmă de consultanţă, rupseseră contactul. În aceste condiţii personal le-a recomandat soţilor Ş SC R al cărei administrator era martora A, punându-i în legătura pe soţii Ş cu martorul B., soţul martorei A cu care era prieten. Practic au fost mai multe întâlniri la acea terasă, la unele a participat şi P, au fost mai multe întâlniri pe discuţii până s-a semnat contractul. Suma pentru care s-au înţeles pentru consultanţă cu soţii Ş a fost de 4.000 de euro sumă pe care urma ca el să o împartă cu P şi cu reprezentantul SC R.

Soţii Ş au ridicat problema că achitaseră în prima faza a proiectului consultantului iniţial V o suma în  lei pe care nu o reţine, dar era mai mare de suma de 2870 euro la care aveau dreptul prin contract, practic 85% din aceasta. Le-a recomandat prima cale normală şi legală să obţină de la V, fostul consilier documentele de plată necesare pe lângă facturi chitanţe şi un extras ORC pentru a putea face decontul aşa cum a fost el plătit pentru etapa respectivă. Au trecut câteva zile până când soţii Ş au încercat să obţină fără succes documentele de la fostul consultant V, au avut o nouă întâlnire, ca singură soluţie pe care o considera atunci legală era să solicite Centrului regional Albă aprobarea pentru o modificare de buget, în sensul ca sumele plătite lui V să fie luate în evidenţa proiectului ca şi cheltuială neeligibilă, adică făcută din surse proprie, nedecontabilă, iar suma de 2000 de euro care era deja aprobată pentru etapa I să fie transferată în etapa a II–a a proiectului rămânând ca suma totală aprobată să rămână neschimbată. Soţii Ş au obţinut în final documentele de la V doar  parţial, nu au putut obţine extrasul ORC original, acesta fiind motivul pentru care s-a mers pe a doua variantă propusă. 

Inculpaţii Ş. au procedat potrivit sfatului său, au cerut această modificare la Alba, a fost aprobată după care în contractul de consultanţă încheiat între R şi SC W era prevăzut ca preț al consultanței 6875 euro plus TVA. Această sumă era eligibilă în procent de 85% care urma să fie restituită de autoritate,a convenit verbal cu soţii Ş ca din acea sumă totală echivalentul de 2875 de euro într-o formă ce urma să fie stabilită ulterior să le fie plătită dânşilor. Martorul a precizat că el le-a sugerat soţilor Ş această modalitate urmând ca ulterior printr-un contract de asistenţă tehnică (ei fiind producători), acea sumă să ajungă înapoi la soţii Ş.

Transferul de fonduri între capitolele bugetare de la etapa I proiectare la etapa a II-a implementare de proiect, era considerat o procedură legală, a comunicat acest lucru soţilor Ş şi a fost aprobat, astfel că a considerat la vremea respectivă că nu a greşit cu nimic.

Inculpatul P a participat într-un mod activ la întâlnirile cu soţii Ş, valorificându-şi expertiza profesională din domeniu, chiar l-a asigurat că participarea lui în această ecuaţie nu mai prezintă nicio problemă pentru că nu mai lucra la OJPDRP Braşov. De la început s-a stabilit între el, SV şi P  ca relaţia să fie ţinută între P şi SV, el urmând să aibă un rol episodic doar când era strict necesar, dar după survenirea unor probleme în familia lui P în luna iulie, a avut contactul direct cu SV. Înţelegerea  cu P a fost  că vor realiza împreună activitatea de consultanţă, discuţiile cu soţii Ş au fost purtate împreună şi acestora le-au comunicat că amândoi vor fi consultanţi, a avut  discuţie cu P cu privire la remuneraţia pe care o va primi doar generic respectiv că vor împărţi egal eventualul beneficiu fără a stabili vreo sumă.

Specialistul în materie era P şi urma ca teoretic în etapa finală de achiziţie utilaje şi întocmire documente dânsul să-şi valorifice expertiza profesională, lucru care nu s-a mai întâmplat. Practic la întâlnirile pe care le-a avut cu soţii Ş P avea o atitudine activă efectuând şi el consultanţă prin mai multe sfaturi. Au existat într-adevăr discuții şi despre ofertele de utilaje dar erau doar la nivel teoretic, ofertele pe care le aveau soţii Ş erau depăşite și era nevoie de altele.

Deși ideea întocmirii unui contract i-a aparţinut,inculpatul P a avut o atitudine de susţinere totală cu precizarea că a insistat pe varianta normală de obţinere a documentelor de la fostul consultant V iar în momentul survenirii imposibilităţii de materializare a susţinut verbal în faţa soţilor Ş varianta a II-a, respectiv încheierea contractului de consultanţă pentru o sumă mai mare în care să fie şi suma pentru care soţii Ş o plătiseră pentru faza I lui V.

În momentul în care s-a întocmit actul adiţional şi s-a întocmit memoriul, referitor la motivarea transferului sumei de 2875 de euro din etapa I în etapa a II-a el  a făcut un draft care a fost ulterior finalizat de soţii Ş, au fost două motive: faptul că suma plătită pentru întocmirea proiectului nu mai putea fi eligibilă deci nu putea fi cerută la decontare, este vorba de cei 2875 de euro, practic asumată de partea contractantă. Al doilea motiv consta în faptul că din cauza perioadei lungi trecută de la depunerea proiectului până la data aprobării erau necesare multe reevaluări ceea ce mărea considerabil volumul activităţii de consultanţă faţă de cea estimată iniţial şi justifica suplimentarea capitolului la această etapă fără însă a depăşi totalul eligibil aprobat deja pentru activitatea de consultanţă. Pe fond nu se mărea artificial suma care putea fi eligibilă în scopul restituirii procentului de 85% din cei 2875 euro din prima etapă, doar  pe formă.

El şi inculpatul P nu aveau nimic de câştigat dacă acel contract de consultanţă se încheia pentru 4000 sau pentru 6875, pentru că suma care li se cuvenea era de 4000 de euro, nu aveau nici un interes financiar.

Practic nu a fost modificată valoarea contractului de 235.000 euro consultanţă plus utilaje. Contractele finanţate din fondurile europene iau în calcul ca sumă totală pe contract doar cheltuieli eligibile care sunt suportate 85% de finanţator UE şi 15% de solicitantul beneficiar. Restul orice altă sumă, care este neeligibilă nu face obiectul sumei totale aprobate prin contract. În cauza de faţă suma nu s-a modificat cu nici un leu. Este adevărat că totalul proiectului a crescut cu 2875 de euro neeligibili dar aceasta nu face parte din contract.

Pe toată durata consultanţei a purtat corespondenţă pe email cu soţii Ş, draftul de document contract consultanţă l-a expediat pe mail, a primit o serie de oferte pentru etapa ulterioară de achiziţie a agregatului, paşii necesar pentru consultanţă fiind realizaţi de el.

În concluzie prin suplimentarea bugetului cu o sumă neeligibilă nu s-ar fi putut frauda bugetul UE în vreo modalitate, suma neeligibilă este suportată doar de beneficiar.

Beneficiarul, respectiv soţii Ş erau într-o situaţie particulară, respectiv între data depunerii şi aprobării proiectului şi la data la care urma să se facă achiziţia s-a schimbat procedura legală, adică la data acordării proiectului trebuia să se depună un pachet de 3 oferte cu una declarată câştigătoare, însă până să treacă la achiziţie a devenit obligatorie utilizarea procedurii de licitaţie electronică. Urma ca beneficiarul să depună documentele la finanţator pentru deschiderea licitaţiei electronice.

Martorul BL a arătat că SC W a mai depus doua cereri de finantare, în 2011 aceeasi cerere a fost respinsă, din nou în 2012, după cateva zile a remediat problemele de neconformitate şi după care cererea a fost declarata conformă. La nivelul OJFIR Brasov s-a făcut doar etapa de conformitate pentru ca era vorba de un proiect cu montaj şi atunci eligibilitatea şi selecţia aveau loc la Alba Iulia.

În măsura în care un contract de finanţare e suplimentat cu o suma de cheltuială neeligibila nu poate afecta în vreun fel bugetul UE, o cheltuiala neeligibilă dacă este bine  justificată nu afectează fondurile europene, ea se suportă din buzunarul beneficiarului. În situaţia unei cheltuieli de consultanţă, dacă această valoare a fost trecută de pe cheltuieli eligibile pe neeligibile iar valoarea totală a proiectului rămâne aceeaşi sau se micşorează nu este afectat bugetul UE.

Martorul CN a arătat că conformitatea este o etapă iniţială a evaluării proiectelor şi în timpul evaluării comformităţii, ca expert avea obligaţia să urmărească existenţa documentelor respective, iar în cadrul acestui proiect a făcut conformitatea cu respectarea regulilor procedurale.

În situaţia în care un contract de finanţare e suplimentat cu o valoare neeligibilă, nu există riscul fraudării fondurilor europene, fondurile neeligibile nu influenţează absorbţia fondurilor europene, sunt neeligibile şi sunt plătite din buzunarul beneficiarului.

Martorul SV, care în perioada 2006 – august 2014 a avut funcţia şef serviciu evaluare-contractare în cadrul CRPDRP, iar în prezent  expert la aceeaşi instituţie, care în prezent se intitulează CRFIR a arătat că evaluarea proiectului depus de SC WG a avut loc la Centrul Alba Iulia. Cererea de finanţare depusă de societate îndeplinea cerinţele de eligibilitate şi selecţie, după ce a solicitat de la beneficiar informaţii suplimentare raportat la împrejurarea că una dintre ofertele pentru un utilaj nu avea menţionat preţul. Cererea de finanţare a fost completată, respectiv dosarul administrativ şi s-a trecut în următoarea etapă, proiectul a fost declarat eligibil.

În 2014 între societate şi instituţie s-a întocmit un act adiţional, au avut loc realocări bugetare pe capitolul II – Consultanţă, fiind trecut de la supcapitolul III.1 pentru întocmirea cererii de finanţare, studiu fezabilitate şi memoriu justificativ în subcapitolul III.2 - Managementul investiţiilor, aspect pe care îl consideră legal, respectiv pana la 10% din valoarea proiectului se pot face prin realocări bugetare între liniile bugetului.

 Nu se putea mări valoarea eligibilă a proiectului, suma de consultanţă de pe capitolul I care era eligibilă a fost trecută pe subcapitolul II la eligibil, practic beneficiarul dorea să folosească acea sumă la Managementul investiţiei. I s-a prezentat actul adiţional aflat în vol.IV fila 345, cheltuiala pe consultanţă eligibilă era 6875 euro, la care se adăuga o cheltuială neeligibilă de 2075 de euro, dar chiar dacă valoarea de consultanţă apare formal mai mare, instituţia nu este interesată decât de valoarea eligibilă a proiectului, valoarea neeligibilă fiind nerambursabilă.

În cauză probabil că inculpaţii au dorit să îşi deconteze suma achitată primului consultant astfel încât au inclus si valoarea consultanţei de pe etapa I pe etapa a II-a. Dacă beneficiarul a fost bună-credinţă, dacă s-au depus documentele nu se poate aprecia că este  fraudă, beneficiarul a vrut să îşi recupereze suma plătită primului consultant pe etapa I.

Prin simpla încheiere a unui act adiţional privind trecerea unei sume de la capitolul eligibil la capitolul neeligibil şi nedepunerea unei cereri de plată referitor la rambursarea sumelor de la capitolul consultanţă de către beneficiar către autoritate nu poate fi catalogată ca o tentativă de fraudare a unor fonduri dacă s-a depus cu bună-credinţă documentaţia pentru realocarea sumelor.

Martorul VC a declarat că în calitate de administrator al SC IT &T C SRL a oferit consultanţă către WG SRL administrată de soţii Ş începând cu 07.09.2011 când au încheiat contractul, scopul fiind elaborarea unei documentaţii în scopul accesării de fonduri nerambursabile provenind din UE si Guvernul României.

Contractul urma să se deruleze in doua etape, valoarea contractului fiind 16.700 lei pentru etapa 1 si 7.200 lei  fără TVA pentru cealaltă etapă. A primit prima transă de 16.700 lei şi a doua urmând să o primească după finalizarea prestaţiilor, respectiv septembrie 2012, urmând să se emită factura însă a doua tranşă nu a mai primit-o nici în prezent.

Consultanţa însemna realizarea studiului de fezabilitate şi a proiecţiilor financiare, etapa unu şi respectiv cererea de finanţare şi anexele în etapa a doua. Suma oferita drept consultanţă urma să fie returnată inculpaţilor din fondurile accesate, doar parţial respectiv 2875 de euro, deoarece la momentul în care s-a finalizat bugetarea proiectului, valoarea utilajelor ce urmau a fi achiziţionate prin proiect, valoarea nu se încadra în suma maximală 235.000 de euro acceptată de către finanţator, 200.000 euro urmând a fi maximul  sumei rambursate.

Contractul de consultanţă este un contract independent, astfel că diferenţa de la 2875 euro până la suma achitată urma sa fie suportată de către inculpaţi din fonduri proprii, scopul principal al proiectului fiind accesarea fondurilor europene.

Proiectul a fost elaborat, depus, au fost solicitate şi documente în plus, pe care le-a înaintat, proiectul a fost aprobat, îndeplinind criteriile de eligibilitate, respectiv punctajul maximal pe care putea să îl obţină, dar suma alocată de Minister pentru sesiunea respectivă, fiind ultima sesiune, a fost insuficienta pentru a finanţa toate proiectele declarate eligibile, fiind pus pe o listă de aşteptare.

Ulterior s-au făcut realocări financiare şi proiectul a fost finanţat.

Ulterior soţii Ş şi-au luat un alt consultant, spunându-i că l-au contactat de mai multe ori telefonic dar nu a răspuns, dar oricum martorul nu ar fi continuat să colaboreze cu inculpatul pentru că nu a primit integral plata pentru serviciile oferite. În 2014 a primit o notificare de la inculpaţi de reziliere a contractului după ce în prealabil el i-a notificat pentru achitarea onorariului complet. Inculpaţii i-au solicitat un certificat constatator de la ORC, aceasta este o procedura standard a finanţatorului, care se afla în posesia sa, pentru evitarea conflictului de interese. Le-a furnizat acest certificat considerând că este o obligaţie profesională şi deontologică chiar dacă nu a primit valoarea totală a consultanţei şi a mai predat şi alte documente: copie CUI, etc., întrucât inculpaţii doreau să deconteze sumele de consultanţă care erau plătite deja. Dacă nu ar fi dat curs solicitării inculpaţilor Şaran de a le pune la dispoziţie actele pentru decontare, cheltuiala făcută cu contractul de consultanţă, deşi ea iniţial era o cheltuială eligibilă, ar fi putut deveni neeligibilă întrucât nu erau îndeplinite condiţiile de decontare ale acesteia, atât timp cât se încheia un act adiţional cu finanţatorul, prin care suma respectivă era declarată ca fiind neeligibilă şi suma rezultată ca diferenţă se putea realoca către alte linii bugetare în cadrul aceluiaşi proiect.

Procedura legală: în momentul în care se semnează contractul de finanţare între APDRP (AFIR) şi beneficiar există un termen legal de 4 luni în care se prezentau dosarele de achiziţii în vederea aprobării. Se îndeplinea o anumită procedură de licitaţie simplificată sau după normele interne ale finanţatorului. În cazul serviciului de consultanţă fiind o valoare sub 15.000 de euro, achiziţia era una directă. Nu exista o normă legală care să impună beneficiarului să lucreze cu un singur consultant, deci chiar dacă colaborarea se încheiase, inculpaţii aveau posibilitatea de a obţine decontarea sumei de 2875 de euro, plătite în cadrul consultantei oferite de martor.

 Dacă suplimentarea valorii contractului s-a făcut prin suplimentarea valorii contractului cu o suma  de 2875 de euro neeligibilă, consideră că nu putea fi prejudiciat în vreun fel bugetul UE, atâta timp cât suma neeligibilă a fost acceptată de către finanţator printr-un act adiţional legal întocmit, întrucât sumele neeligibile în cadrul proiectului nu au rolul de a influenţa rambursarea cheltuielilor eligibile şi automat decontările din fonduri europene si guvernamentale, deci nu au legătură cu fondurile europene.

O cheltuială neeligibilă din punct de vedere al finanţatorului este o cheltuială considerată de beneficiar ca fiind necesară realizării scopului proiectului dar neacceptată de finanţator ca fiind decontabilă în cadrul proiectului. O astfel de cheltuială neeligibilă îşi păstrează acest caracter chiar dacă se modifică valoarea totală a contractului, decontarea sumelor se face în limita plafonului acceptat, în speţă 200.000 de euro.

Valoarea totală a unui contract are trei componente:

-valoarea eligibilă fără TVA, respectiv valoarea echipamentelor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect;

- cheltuieli neeligibile fără TVA aferente altor tipuri de echipamente sau aceloraşi tipuri de echipamente

-TVA.

 Din punctul de vedere al finanţatorului, beneficiarul este obligat să suporte următoarele tipuri de cheltuieli: cofinanţarea proprie, în cazul de faţă în cuantum de 15 % din valoarea proiectului - în speţă aceasta fiind de 235.000 de euro, respectiv toate celelalte cheltuieli neeligibile.

În situaţia de faţă valoarea eligibilă a contractului este 235.000 euro, faptul că s-a majorat valoarea contractului cu o sumă neeligibilă, acceptată prin act adiţional de către finanţator, beneficiarul nu  are posibilitatea  să fraudeze fondurile europene.

Martorul IFA, admis în apărare pentru inculpați a declarat că este reprezentantul firmei de consultanţă SC Fiasel judeţul Braşov, a realizat aproximativ 150 de proiecte din 2003, 95% au fost avizate de către autoritate.

În calitate de consultant, a arătat că majorarea unui contract de finanţare cu o sumă neeligibilă acceptată de către autoritate prin semnarea unui act adiţional nu poate avea vreo influenţă asupra bugetului UE, deoarece sumele neeligibile nu se decontează.

Semnarea mai multor contracte de consultanţă în limita sumelor maxime aprobate pe capitolul eligibile o consideră o procedură perfect legală. Cunoaște detalii despre prezenta cauză,  ştie că s-a semnat un contract de consultanţă pentru cererea de finanţare pentru care nu s-a putut depune dosarul de achiziţii la autoritate deoarece nu existau toate documentele necesare. O a doua firmă de consultanţă, pentru a se putea deconta acea sumă pentru cererea de finanţare iniţială, respectiv subcapitolul 3.5.1, neputând să aibă documentele de la partea iniţială, respectiv certificatul constatator ORC valabil la acea dată iniţială, pentru a nu se pierde banii s-a trecut de pe capitolul 3.5.1 pe 3.5.2, banii de pe 3.5.1 rămânând  neeligibil, bugetul nefiind modificat pentru sumele eligibile din proiect.

Banii nerambursabili din punct de vedere al beneficiarului nu depăşesc 85% din cheltuielile eligibile. Cunoaște situaţia din prezenta speţă, ca şi consultant apreciază că procedeul folosit în această speţă este legal, respectiv faptul că pe un al doilea contract de consultanţă s-a trecut o valoarea totală 6875 de euro, deşi consultantul II urma să primească doar 4000 de euro, pentru a-l ajuta pe beneficiar să îşi recupereze cei 2075 de euro plătiţi la consultantul I. Nu exista altă posibilitate pentru beneficiar să îşi recupereze suma plătită consultantului I.

Înainte de a merge la autoritate cu o cerere de plată, se decontează doar acele cheltuieli care au fost avizate anterior printr-o procedură de achiziţie. În această cauză procedura de achiziţie nu putea fi făcută deoarece lipsea acel certificat constatator de la ORC care trebuia să fie de la data iniţial de când s-a oferit prima consultanţă. Consideră că în această situaţia Statul a câştigat, banii au fost fiscalizaţi şi nu există nicio fraudă.

Limita responsabilităţii consultatului în raport de beneficiar şi faţă de autoritate este cea care este cuprinsă în contractul de consultanţă cu beneficiarul. Consultantul nu are răspundere faţă de autoritate deoarece contractul se încheie doar între beneficiar şi autoritate,dar consultantul răspunde pentru calitatea consultanţei acordate beneficiarului.

 În această fază a procedurii de achiziţie, care este stopată în prezentul dosar, apreciază că nu se poate discuta despre o tentativă de fraudă la bugetul UE, consideră că procedura a fost perfect legală în acest dosar. Până la momentul suspendării de către AFIR toate procedurile au fost avizate.

La momentul depunerii cererii de finanţare se verifică dacă proiectul este făcut în aşa fel de a crea condiţii artificiale de obţinere a fondurilor nerambursabile, după care al doilea moment, la cererea de plată când se fac din nou verificări a corectitudinii desfăşurării proiectului până la momentul respectiv. Consideră că se poate vorbi de o tentativă la fraudă la cererea de plată, atunci poate fi descoperită frauda de experţii AFIR. Din punct de vedere al AFIR crearea unor condiţii artificiale poate fi considerată o fraudă, dar nu se aprobă proiectul.

Martora BLD,angajat al CRPDRP ALBA IULIA a declarat că prin încheierea actului adiţional cu SC W, respectiv trecerea unei sume de la capitolul eligibil la capitolul neeligibil nu poate fi fraudat bugetul UE. Beneficiarul poate să opteze pe durata proiectului trecerea unor cheltuieli de consultanţă de pe eligibil pe neeligibil, practic se doreşte renunţarea decontării de către agenţie a unor cheltuieli. Agenția este interesată ca valoarea eligibilă a proiectului să nu depăşească suma eligibilă prevăzută în contract. Suma eligibilă se poate diminua sau să rămână aceeaşi. De pe capitolul III se pot duce banii pe capitolul IV – Investiţii dar niciodată invers.

Nu s-a formulat vreo cerere de rambursare în prezenta cauză, neavând achiziţia avizată pentru investiţia de bază, beneficiarul nu poate solicita la plată doar servicii. Pentru decontarea cheltuielilor de consultanţă trebuiau ataşate cererii de plată facturi, OP, extras de cont, proces-verbal de predare-primire a serviciilor şi deviz financiar, iar certificatul ORC se solicită în dosarul de achiziţii întocmit de către beneficiar.

Considerăm relevante pentru stabilirea corectă a stării de fapt și la conturarea sau nu a laturii subiective a infracțiunile deduse judecății și transcrierile convorbirilor telefonice sau în mediul ambiental purtate de inculpați și obținute în mod legal cu autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți.

Astfel, la data de 26.05.2014, din înregistrarea audio-video a convorbirilor purtate între PGI, BS, SV, şi ST, la întâlnirea de la Restaurant Romantic din mun.Brașov, în prima parte a discuţiilor, inculpatul BS, pe fondul faptului că inculpaţii SV şi ST nu pot recupera suma de 5000 de euro plătită martorului VC, le-a explicat acestora cum pot obţine, totuşi, o parte din suma susmenţionată, prin supraevaluarea costurilor de consultanţă pe care chiar el urma a o presta,considerăm relevante următoarele afirmații: (sunt redate convorbirile)

(…)

Acuzarea susține că din transcrierile din mediul ambiental aflate la dosar rezultă cu  certitudine  că inculpaţii au fost de acord şi au urmărit ca  o parte din suma  ce  urma a fi încasată cu titlul de preţ al consultanţei oferite de martorul B să le revină acestora și că în măsura în care întreaga sumă ce s-ar fi obţinut cu acest titlu i-ar fi revenit celui care a prestat serviciul de consultanţă, s-ar fi putut pune în discuţie legalitatea sau nelegalitatea modului în care ea a fost obţinută însă, din moment ce inculpaţii au cunoscut şi au urmărit ca nu toată suma să revină consultantului, ci o parte să le revină lor, este evident că partea ce le-a revenit lor este necuvenită, fiind obţinută în mod nelegal, ca urmare a folosirii  unui înscris falsificat, prin menţionarea nereală a preţului consultanţei, fiind prejudiciat în acest mod bugetul Uniunii Europene.

Potrivit art.18.1 alin.1 din Legea nr.78 din 2000, constituie infracţiune „Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor”.

Modalitatea de redactare a normei de incriminare relevă faptul că infracţiunea de obţinere pe nedrept a fondurilor europene este o formă atipică a infracţiunii de înşelăciune în convenţii. Latura obiectivă a acesteia se poate realiza fie printr-o acţiune comisivă (în cazul alin.1) ce presupune prezentarea unor documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, fie printr-o acţiune omisivă (în cazul alin. 2) atunci când, cu ştiinţă, se omite furnizarea unor date cerute de lege, date care dacă ar fi cunoscute ar conduce la neacordarea fondurilor. În ambele modalităţi de comitere a faptei – omisiune sau comisiune – este indusă în eroare autoritatea competentă să decidă asupra eligibilităţii unui proiect şi să acorde fonduri băneşti din bugetele comunitare.

Această infracţiune, în oricare din modalităţile ei, poate parcurge oricare din fazele activităţii infracţionale: faza actelor preparatorii – nesancţionată penal, faza tentativei – incriminată de art.184 şi infracţiune consumată. Consumarea infracţiunii are loc doar la momentul la care fondurile solicitate au fost efectiv primite şi intră în sfera de dispoziţie a celui care a obţinut finanţarea prin mijloace frauduloase.

Or, conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art.181 din Legea nr.78/2000 este realizat atunci când folosirea unor documente false, inexacte sau incomplete are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetele Comunităţilor Europene.

Conform art.15 alin.(1) CP „infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o", iar în art.16 alin. (1) CP, se prevede că „fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşita cu forma de vinovăţie cerută de legea penală". Tipicitatea reprezintă prima trăsătură esenţială a infracţiunii, ce decurge din principiul legalităţii incriminării, presupunând corespondenţa dintre fapta concretă săvârşită de o persoană şi modelul abstract prevăzut de legiuitor în norma de incriminare. Analiza tipicităţii presupune studierea obiectului infracţiunii, a subiecţilor infracţiunii, a laturii obiective şi a laturii subiective ale infracţiunii, cu referire inclusiv la participaţia penala. Aceste elemente sunt primordiale, întrucât absenţa trăsăturii esenţiale a tipicităţii atrage în mod necesar pronunţarea soluţiei de achitare de către judecător.

Sub aspectul laturii obiective, textul incriminator prevăzut în art. art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 presupune folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, ce trebuie să aibă ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele

Astfel cum s-a reţinut în practica judiciară, „sintagma folosită de legiuitor, mai exact obţinerea pe nedrept de fonduri, presupune, în primul rând, existenţa unor manopere dolosive realizate de persoana responsabilă pentru implementarea proiectului, în baza documentelor şi declaraţiilor false, inexacte sau incomplete şi, totodată, o încălcare a clauzelor contractuale şi a prevederilor din memorandumurile de finanţare ratificate prin lege, care în final să aducă beneficii materiale injuste pentru firma beneficiară şi prejudicii autorităţii contractante. Între elementul material al laturii obiective, reprezentat prin acţiunile de folosire sau prezentare de documente, declaraţii cu un conţinut fals, inexact sau incomplet, şi rezultatul socialmente periculos, obţinerea pe nedrept de fonduri, trebuie să existe o legătură de cauzalitate care conturează consumarea infracţiunii atât în plan material, cât şi subiectiv (. ..)".

Instanța constată că în speță nu se poate retine întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni relativ la cei patru inculpați –persoane fizice sau juridică trimiși în judecată întrucât, raportat la declaraţiile martorilor-specialişti în accesare fonduri europene, consultanți, care se coroborează cu transcrierile convorbirilor telefonice și cu declarațiile inculpaților şi analizând circumstanţele concrete ale cauzei, acţiunea inculpaţilor de accesare a fondurilor europene în urma încheierii actului adiţional nu ar fi fost de natură să conducă la fraudarea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei.

Mai mult, fraudarea bugetului Uniunii Europene a devenit imposibil de realizat întrucât a fost încheiat actul adiţional la acordul de finanţare prin care, tocmai datorită faptului că suma plătită de S.C WG S.R.L. către S.C. IT&T C S.RX. a fost achitată pentru un serviciu care nu a fost furnizat în mod complet,intervenind neînțelegeri între părți iar încheierea noului contract de consultanţă cu S.C. RC S.R.L. a presupus suplimentarea valorii serviciului de consultanţă corespunzător valorii serviciului achitat către cea dintâi societate de consultanţă, însă această valoare de 2875 Euro a fost trecută la categoria „fondurilor neeligibile" care, ca şi consecinţă directă, ar fi fost acoperită din surse proprii de către S.C. WG S.R.L.

 Autoritatea contractantă a şi aprobat bugetul revizuit şi modificat prin introducerea unei sume de 2.875 EUR, prin Notificarea de acceptare a modificărilor prin actul adiţional nr. 32182/29.07.2014 a A.FJ.R. şi Actul adiţionai nr.1/06.08.2014 la Contractul nr. C312M011270800137/07.05.2014.

Dispoziţiile art.181 din Legea nr.78/2000 trebuie analizate în contextul mai larg al reglementării naţionale şi europene ce visează prevenirea şi combaterea Fraudării bugetului Uniunii Europene. In acest sens, în art.2 alin.(1) din O.U.G. nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, se face distincţia între trei categorii diferite de abateri:

- neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;

- nereguli cu caracter sistemic/de sistem - nereguli generate de modul în care sunt îndeplinite cerinţele-cheie ale sistemelor de management şi control care se produc ca urmare a unor deficienţe de proiectare a procedurilor de management şi control, a unor erori sistematice de aplicare a procedurilor de management şi control sau din necorelarea prevederilor legislaţiei naţionale cu reglementările comunitare;

 -fraudă - infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, incriminată de Codul penal ori de alte legi speciale

 Orice acţiune întreprinsă în sensul constataţii unei nereguli şi stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia. Principiul proporţionalităţii presupune că „orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv (art 2 alin.1 lit n, art 17 din OUG. nr. 66/2011).

Art.27 lit c din Regulamentul CE nr.1828/2006 defineşte suspiciunea de fraudă ca acea neregularitate care determină iniţierea unei proceduri administrative sau judiciare la nivel naţional pentru a stabili existenţa unei intenţii, în special de fraudă, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, instituită în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Prin urmare, nu toate abaterile de la normele ce reglementează procedurile de obţinere şi folosire a fondurilor Uniunii Europene intră sub incidenţa ilicitului penal fiind necesară efectuarea de către organele competente a unei analize aprofundate a cazului concret pentru a stabili dacă se află în prezenţa unei  fraude ori a unei simple nereguli.

Aceste elemente de ordin obiectiv dar și cele de ordin subiectiv ce rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză atrag consecinţa imposibilităţii absolute a fraudării în vreun fel de către inculpați a fondurilor nerambursabile alocate acestui proiect, având în vedere faptul că executarea contractului se face exclusiv în limita sumei stabilite ca fiind exigibilă, iar atâta timp cât se respectă această limită, operaţiunea de schimbare a sumei rămâne în sfera legalităţii.

În contractul de finanţare cu nr. C312MO11270800137 din 07 mai 2014 încheiat intre Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitate de finanţator, pe de o parte, şi inculpata SC WG SRL, în calitate de beneficiar, pe de altă parte, suma aprobată la capitolul III ,,cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică’’ era 6875 EUR, sumă eligibilă și rambursabilă.

Prin actul adiţional la contractul de finanţare  semnat cu SC WG SRL la OJPDRP Braşov la data de 06.08.2014 s-a aprobat realocarea bugetului de la prima fază a proiectului (consultanţă privind întocmirea cererii de finanţare), la cea de-a doua fază (implementarea), deci redistribuirea sumei de 2875 euro eligibilă de la etapa I la etapa a II-a, însă atenție aceasta ca neeligibilă, astfel încât la capit III din anexa III a contractului de finanțare, suma eligibilă pentru servicii de consultanță rămînea neschimbată-6875 euro ca în contractul inițial, însă ca modificare ce se solicita de către inculpații Ș. și SC WG SRL ea nu mai era prevăzută în două tranșe, ci trecea în totalitate pe etapa a II-a, acești inculpați urmând să primească ca fonduri eligibile și rambursabile de la bugetul UE aceeași sumă pentru servicii de consultanță (vezi Anexa III la contractul de finanțare aflat la f 345 vol IV dosar u.p.).

Mai mult  inculpaţii nu au depus vreo cerere de rambursare, iar până la momentul depunerii unei astfel de cereri, proiectul se derulează în baza resurselor beneficiarului, acesta putând refuza oricând, fie parţial, fie total, continuarea procedurii, astfel încât în procedura prealabilă de achiziţie, anterior implementării propriu-zise, nu se pot identifica premisele juridice pentru a putea vorbi despre comiterea infracţiunii prevăzute în art.181 din Legea nr.78/2000, nici măcar în forma tentatată. Drept urmare, tipicitatea obiectivă a infracţiunii prevăzute în art. 181 din Legea nr. 78/2000 nu este îndeplinită în cauză.

Infracţiunea prevăzută în art.181 din Legea nr. 78/2000 a fost introdusă prin Art I, pct 18 din Cartea II, Titlul I din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Acest articol a fost modificat prin Legea de punere în aplicare a Noului Cod penal nr. 187/2012, fiind introdusă în textul incriminator sintagma „cu rea-credinţă".

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de nerespectare a normelor privind obţinerea de fonduri din bugetul Uniunii Europene, prevăzută în art 18! alin, (1) din Legea nr. 78/2000, este tipică doar dacă se comite cu intenţie directă („cu rea-credinţă"). Or, analizând îndeaproape circumstanţele concrete ale cauzei, se poate observa cu evidenţă că această condiţie nu este îndeplinită în speţă, în sensul că inculpaţii SC WG SRL, SV şi ST nu au acţionat niciun moment împreună cu inculpatul P în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul european.

 Scopul pentru care inculpaţii SC WG SRL prin SV şi ST au apelat la serviciile unui specialist pentru desfăşurarea procedurilor de obţinere a fondurilor din bugetul Uniunii Europene a fost acela de a întocmi şi depune o documentaţie în conformitate cu normele legale în vigoare, fapt întărit şi de concluziile organului de urmărire penală care, verificând sub aspectul legalităţii şi realităţii procedurile de ofertare a obiectului finanţării proiectului „Dotarea S.C WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn" în valoare de 1311.008 lei, a stabilit inexistenţa vreunei dovezi cu privire la o eventuală intenţie de fraudare a bugetului european prin trucarea preţului achiziţiei obiectului principal ai finanţării, întrucât aceştia au avut permanent convingerea că „martorul" BS, care s-a prezentat acestora sub numele fictiv „B" SORIN are calitatea de specialist în domeniu.

Inculpații nu au avut niciun motiv pentru a pune la îndoiala exactitatea şi legalitatea „consultanţei" prestate de către acesta, neavând niciun moment reprezentarea faptului că propunerea „martorului" BS de întocmire a unui act adiţional referitor la realocarea bugetului de la prima fază a proiectului (consultanţă privind întocmirea cererii de finanţare), la cea de-a doua fază (implementarea) ar putea contraveni normelor legale şi cu atât mai puţin, că ar intra în sfera ilicitului penal.

De altfel, în declarațiile date martorii BS,inculpatul P,martorii consultanții VCB și IFA,specialiștii în fonduri europene  angajați ai CFFIR BF, JCS, CN, SV au precizat că realocarea bugetului de la prima fază a proiectului (consultanţă privind întocmirea cererii de finanţare), la cea de-a doua fază (implementarea), fără modificarea valorii eligibile a contractului este o procedură uzitată și perfect legală, neexistând o fraudare a fondurilor europene. Or, în această situaţie, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii SV şi ST, care nu posedă cunoştinţe aprofundate de specialitate, au fost împiedicaţi, în mod obiectiv, să conştientizeze eventualul caracter ilicit al mecanismul propus de martorul BS de realocare a fondurilor proiectului, prin menționarea falsă a valorii consultanței în etapa de implementare a proiectului.

Față de aceste considerente instanța constată că prezumţia de nevinovăţie de care un inculpat beneficiază, conform art.4 Cod procedură penală, art. 23 alin. 11 din Constituţie şi art. 6 par. 2 din CEDO nu a  fost răsturnată de probe certe, decisive şi sigure de vinovăţie, acuzaţiile nu au fost dovedite „dincolo de orice îndoială rezonabilă’’,sens în care în temeiul art 396 alin.5 rap la art.16 lit.b teza a II a CPP va dispune achitarea inculpaților SV, ST și SC WG SRL relativ la infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr.78/2000 dar și a  inculpatului PG pentru complicitate la săvârșirea acestei infracțiuni.

Falsul în înscrisuri sub semnătură privată reprezintă, potrivit art.290 Cod penal, falsificarea unui înscris  prin vreunul din modurile arătate în art.288 cod penal, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice. Înscrisul sub semnătură privată constituind o probă împotriva persoanei care a semnat acel înscris şi în avantajul persoanei care a obţinut înscrisul, falsificarea unui astfel de înscris înseamnă alterarea adevărului operată asupra unui lucru (entitate) care are legal însuşiri probatorii. Este de reţinut că falsul în înscrisuri sub semnătură privată se săvârşeşte numai cu intenţie, fiind necesar ca ambele acţiuni atât cea de falsificare, cât şi cea de folosire să aibă drept element subiectiv intenţia directă.

Inculpaţii SV şi ST,în numele persoanei juridice SC  WG SRL au recunoscut că au convenit cu inculpatul BS să încheie un contract de consultanţă în care să fie consemnat un preţ supraestimat de 6875 de euro fără TVA, în loc de 4000 de euro fără TVA,valoarea reală a consultanței şi că urmau a solicita decontarea din fondurile europene a procentului de 85% din întreaga sumă de 6875 de euro fără TVA.

În plus aceştia au adăugat că la sugestia martorului B alias B au înscris în contractul de consultanță încheiat cu SC R SRL  valoarea totală a consultanţei de 6875 de euro plus TVA în două tranşe 4000 euro care urma să fie onorariul lui plus suma de 2875 de euro convenţia fiind ca ulterior martorul să întocmească un alt contract de consultanţă în care să ateste nereal că inculpata ȘT  ar fi acordat consultanţă urmând să-i întoarcă această sumăde 2875 Euro.

Apărarea inculpaţilor în sensul că nu au urmărit întocmirea unui act fals,c ă s-ar fi aflat în eroare, consiliați fiind în mod greșit de un fals consultant, nu poate fi acceptată, deoarece eroarea, pentru a fi reţinută ca şi cauză de neimputabilitate, trebuie să îndeplinească condiţiile prev. de art. 30 C.pen.

Astfel, nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa unei stări, situaţii sau împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei. De asemenea, cauza de neimputabilitate se aplică în mod corespunzător chiar şi în cazul necunoaşterii unei dispoziţii legale extrapenale.

În cazul de faţă, mai întâi se observă că principalul element incriminator se referă la supraevaluarea scriptică a contravalorii serviciilor de consultanţă pe care inculpaţii BS şi PGI le prestau în favoarea inculpaţilor SV şi ST.

Toţi cei patru inculpaţi au fost în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la caracterul fals al contractului de consultanţă, în care a fost consemnat un preţ supraevaluat,având reprezentarea că valoarea serviciilor de consultanță este de 4000 Euro,însă scopul a fost recuperarea sumei de 2875 Euro plătită primului consultant V., contract care a fost depus la OJPDRP Braşov.

Apărarea inculpatului P în sensul că este nevinovat, că nu i-a în nici un mod ajutat pe soţii Ş la întocmirea înscrisului fals, că a citit în fugă draftul de contract întocmit de B, nu a reţinut nici firma de consultanţă şi nici suma, că i-ar fi ajutat din prietenie pe coinculpați este infirmată de transcrierile convorbirilor telefonice care se coroborează cu declarațiile martorului BS și ale inculpaților SV şi ST.

În drept fapta inculpatului SV, ST şi SC „WG” SRL de a falsifica contractul nr. 232 din data de 06 august 2014 dintre SC RC SRL în calitate de prestator şi SC WG SRL în calitate de administrator/beneficiar având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn”, contract care a fost folosit de soţii Ş SC WG SRL la APDRP, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.

Fapta inculpatului PGI, de a-i ajuta pe inculpaţii SV şi ST să falsifice contractul nr. 232 din 06 august 2014, dintre SC RC SRL, în calitate de prestator, şi SC WG SRL, în calitate de administrator/beneficiar, având ca obiect prestarea de „Servicii de consultanţă în domeniul managementului investiţiei” la implementarea proiectului „Dotarea SC WG SRL cu echipamente pentru producţia tâmplăriei din lemn”, contract care a fost folosit de soţii Ş la APDRP, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 48 alin. 1 C. pen. rap. la art. 322 C. pen.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei ce urmează a le fi aplicată inculpaților se vor avea în vedere dispoziţiile art 74 Cp respectiv pericolul social relativ scăzut al faptei împrejurările săvârşirii acesteia dar și circumstanțele personale ale  inculpaților.

Inculpatul SV este în vârstă de 34 ani, născut în localitatea Durleşti, Republica Moldova, cu domiciliul în municipiul Braşov, având dublă cetăţenie, nu are antecedente penale, are studii superioare economice, este administratorul în fapt al SC WG SRL, căsătorit,un copil minor, pe parcursul cercetărilor a recunoscut starea de fapt dar a precizat că nu a cunoscut caracterul penal al faptelor sale.

Inculpata ST este în vârstă de 34 ani, fără antecedente penale, născută în localitatea Chişinău, Republica Moldova, cu domiciliul în municipiul Braşov, având dublă cetăţenie, este administratorul în drept, al SC WG SRL, căsătorită, un copil minor, a recunoscut starea de fapt, dar a precizat că nu a cunoscut caracterul penal al faptelor sale.

Inculpatul PGI este în vârstă de 54 ani, a fost expert la OJPDRP Braşov. Serviciul pentru verificări cereri şi plăţi până la data de 11.04.2014 şi fost director executiv la Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală Braşov,în prezent profesor, nu are antecedente penale, a recunoscut starea de fapt, dar a precizat că nu a cunoscut caracterul penal al faptelor sale.

SC WG SRL are ca obiect principal de activitate „fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”, are sediul în comuna Tărlungeni, str.Zizinului, nr. xx, număr de ordine în Registrul Comerţului xx/xxxx/2011 atribuit la data de 27.04.2011, cod unic de înregistrare nr.-----, este reprezentantă legal de administrator inculpat ST, care, la data de  15 decembrie 2014 l-a desemnat, în calitate de mandatar, pe dl. IŞ.

În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. instanța va stabili în sarcina inculpaților SV, ST și PGI câte o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În ceea ce priveşte însă necesitatea aplicării pedepsei, instanţa constată că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile art.83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 6 luni închisoare; inculpații nu au mai fost condamnați anterior la pedeapsa închisorii; aceștia şi-au manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii iar în raport de persoana inculpaților, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile  de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei acestora pentru o perioadă determinată.

De asemenea, se constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită de inculpați este sub 7 ani închisoare prevăzute de art.83 alin.(2) C. pen. iar inculpații nu s-au sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor,fiind prezemți pe parcursul derulării procedurii judiciare.

În consecință în baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen.rap la art 82 CP instanța va amâna aplicarea pedepsei închisorii pentru cei trei inculpați pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpații trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Brașov.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpaților  să execute următoarele obligaţii:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 30 zile într-una din următoarele instituţii din comunitate:Primăria mun Braşov sau Atelierul de MFC Braşov din cadrul Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpaților asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 322 C. Pen ,cu aplic art 137 alin 2,137 alin 4 lit b CP va dispune condamnarea inculpatei SC WG SRL la pedeapsa de 18.000 lei  amendă penală(respectiv 120 zile-amendă) pentru săvârşirirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art 580 CPP va dispune anularea înscrisului fals-contractul de prestări servicii nr. 232 din data de 06.08.2014 încheiat între SC RC SRL şi SC WG SRL, (vol. V, fil. 199-202).

Va constata că suportul optic marca Verbatim,inscripționat 786/II-1/2014,Tc 5,cu sigiliul PNA nr 179, aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov constituie mijloc de probă și rămâne atașat dosarului cauzei.

Văzând și dispozițiile art 274 alin 1,2,275 alin 3 CPP,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1.În baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpata ST relativ la infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art. 32 alin.1 C. pen.rap. la art. 181 alin.1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

 În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabileşte în sarcina inculpatei ST pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen.rap la art 82 CP amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Brașov.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpatului să execute următoarele obligaţii:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 30 zile într-una din următoarele instituţii din comunitate:Primăria mun Braşov sau Atelierul de MFC Braşov din cadrul Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare.

b)să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

2. În baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpatul SV relativ la  infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art. 32 alin. 1 C. pen.rap. la art. 181alin.1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabileşte în sarcina inculpatului SV pedeapsa de 6 luni închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen.rap la art 82 CP amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Brașov.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpatului să execute următoarele obligaţii:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 30 zile într-una din următoarele instituţii din comunitate:Primăria mun Braşov sau Atelierul de MFC Braşov din cadrul Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare.

b)să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

3. În baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpata SC WG SRL, relativ la  infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art. 32 alin. 1 C. pen. rap. la art. 181 alin. 1 şi art. 184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În baza art. 322 C. Pen ,cu aplic art 137 alin 2,137 alin 4 lit b CP condamnă pe inculpata SC WG SRL  la pedeapsa de 18.000 lei  amendă penală(respectiv 120 zile-amendă) pentru săvârşirirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

4. În baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpatul PG relativ la complicitate la infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzute de art. 48 alin. 1 C. pen.rap. laart. 32 alin. 1 C. pen.rap. la art.181 alin.1 şi art.184 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabileşte în sarcina inculpatului PG pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirirea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 322 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen.rap la art 82 CP amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brașov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Brașov.

În baza art. 85 alin. (2) C. pen. impune inculpatului să execute următoarele obligaţii:

a) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 30 zile într-una din următoarele instituţii din comunitate:Primăria mun Braşov sau Atelierul de MFC Braşov din cadrul Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor comunitare.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

 În baza art 580 CPP dispune anularea contractului de prestări servicii nr. 232 din data de 06.08.2014 încheiat între SC RC SRL şi SC WG SRL, (vol. V, fil. 199-202).

Constată că suportul optic marca Verbatim,inscripționat 786/II-1/2014,Tc 5,cu sigiliul PNA nr 179,aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov constituie mijloc de probă și rămâne atașat dosarului cauzei.

În baza art 274 alin 1,2,275 alin 3 CPP obligă inculpații să plătească fiecare statului suma de câte 1700 lei,restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi,11.12.2015.

PREŞESDINTE  GREFIER

Red.C.I./12.01.2016

Dact.D.M./25.01.2016

Ex.5

Domenii speta

Spete similare