Omor prevăzută de art 188 al 1 Cpen cu aplic art 199 al 1 Cpenal

Sentinţă penală 53/S din 23.03.2016


omor prevăzută de art 188 al 1 Cpen cu aplic art 199 al 1 Cpenal.

ROMANIA

TRIBUNALUL BRASOV

-SECTIA PENALA –

DOSAR PENAL NR 502/62/2016

SENTINŢA PENALĂ NR. 53/ S

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 23-03-2016

PREŞEDINTE: (…)

GREFIER: (…) 

cu participarea procurorului – (…) - din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în cauza penală de faţă care s-a dezbătut în fond în şedinţa publică din data de 16-03-2016 care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar instanţa din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea pentru data de 23-03-2016 .

La apelul nominal făcut în şedinţă publică , la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

TRIBUNALUL

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov nr. 110/P/2015 din data de 28 ianuarie 2016 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului GID pentru infracţiunea de omor prevăzută de art 188 al 1 Cpen cu aplic art 199 al 1 Cpenal.

Starea de fapt reţinută în actul de sesizare constă în esenţă în aceea că: inculpatul şi victima erau soţ şi soţie din anul 2002, iar în ultima perioadă de timp relaţia dintre ei s-a deteriorat şi a fost însoţită de certuri frecvente care nu ar fi degenerat în agresiuni fizice. Întrucât inculpatul ar fi manifestat o stare depresivă, la mijlocul lunii noiembrie 2015 s-a prezentat la medicul psiholog, după care a refuzat să mai participe la astfel de întrevederi. În ziua de 7 decembrie 2015, în jurul orei 16:00, victima GRL a venit acasă şi, la rugămintea inculpatului, i-a cerut telefonic martorului FI să-i facă acestuia din urmă o programare la un medic psihiatru, consultaţia fiind stabilită pentru aceiaşi zi, ora 18:00, la doctorul II de la Clinica Sante Vie din mun. Braşov. În jurul orei 17:45 – 18:00, în timp ce se aflau în domiciliul comun, pe fondul unui conflict spontan, inculpatul a provocat decesul soţiei sale GRL prin comprimarea gâtului şi astuparea gurii cu mâinile, însoţită de răsucirea forţată a capului. În timpul agresiunii victima s-a apărat prin muşcarea inculpatului şi zgârierea cu unghiile, acesta a suferit o leziune sângerândă la degetul II mâna dreaptă. După incident, inculpatul l-a luat pe fiul său minor GIS din dormitor şi a părăsit locuinţa, încuind uşa de acces. În continuare, inculpatul l-a dus pe fiul său la locuinţa socrilor săi din mun. Braşov, după care s-a deplasat la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Şura Mare, jud. Sibiu, unde a fost identificat în data de 12.12.2015.

În cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală nr. 431/AUT/08.12.2015 de SJML Braşov, potrivit cu care moartea lui GRL a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei respiratorii acute, consecutivă unei asfixii mecanice prin sugrumare şi sufocare, asociat cu fractură dublă de coloană vertebrală cervicală (C1-C2 şi C3-C4), fără deplasare. Leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin comprimarea gâtului şi astuparea căilor respiratorii superioare (gura) cu mâna, precum şi prin răsucirea forţată a capului. Poziţia victimă-agresor a fost faţă în faţă. Leziunile traumatice constatate la autopsie nu puteau fi auto-produse. Sângele recoltat de la cadavru este de grup AB şi nu conţine alcool.

La primul termen de judecată inculpatul a precizat că doreşte să urmeze procedura simplificată, fiindu-i aduse la cunoştinţă dispoziţiile art 374 al 4 Cod procedură penală; inculpatul a fost de acord ca procedura să se deruleze doar în baza probelor adunate la urmărire penală, fiind de acord şi cu pretenţiile formulate în cauză de părţile civile.

Procedând la audierea inculpatului instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru judecarea în procedură simplificată, nefiind contestate probele adunate la urmărire penală, probe suficiente pentru stabilirea stării de fapt, iar inculpatul a recunoscut starea de fapt reţinută în actul de inculpare. 

Aşa fiind, analizând probele de la urmărire penală a căror legalitate a fost constată în procedura camerei preliminare, respectiv:

(…)

În fapt: inculpatul şi victima GRL s-au căsătorit în anul 2002 şi locuiau împreună cu cei doi copii minori în apartamentul situat în mun. Braşov, (...), jud. Braşov. (fila 83 dosar u.p.)

Relaţia conjugală a inculpatului şi a victimei, în ultima perioadă, a fost marcată de certuri, a căror frecvenţă şi intensitate nu este cunoscută în amănunt, însă nu au fost în măsură să conducă la aprecierea existenţei unor probleme de nesurmontat în familie. Din  luna octombrie inculpatul GID a acuzat o stare depresivă, ceea ce a determinat-o pe soţia sa GRL să caute un medic psiholog pentru consilierea acestuia. Are loc o primă întâlnire de contact cu psihologul, la mijlocul lunii noiembrie 2015, însă ulterior inculpatul a refuzat să participe la şedinţele de terapie.

În ziua de 07.12.2015, inculpatul a stat la domiciliu împreună cu fiul său minor GIS în vârstă de 1 an şi 4 luni, cu soacra sa CR, în timp ce victima GRL şi celălalt fiu minor Giurgiu Horia-Andrei s-au aflat la serviciu, respectiv la şcoală. În jurul orei 15:30-16:00, după ce CR plecase la domiciliul ei, victima GRL a venit acasă de la serviciu şi, la rugămintea inculpatului, i-a cerut telefonic martorului FI să-i facă acestuia din urmă o programare la un medic psihiatru, consultaţia fiind stabilită pentru aceiaşi zi, ora 18:00, la doctorul II de la Clinica Sante Vie din mun. Braşov.

La scurt timp, în jurul orei 17:45, inculpatul s-a îmbrăcat pentru a merge la doctor, perioadă în care poartă o discuţie în contradictoriu cu soţia sa - GRL, care se afla în sufragerie şi în timp ce copilul minor al părţilor se afla pe holul de acces în imobil; pe fondul acestor discuţii, în care susţine că victima l-a agresat verbal, dar şi datorită stării sale de sănătate, inculpatul s-a deplasat la aceasta, a apucat-o cu mâinile de gât şi a doborât-o la podea; în aceste condiţii şi în timp ce victima încerca să se apere, inculpatul i-a astupat căile respiratorii cu palma şi a strâns-o de gât cu mâinile până i-a produs decesul prin asfixiere. Concomitent cu aceste acţiuni, inculpatul i-a răsucit forţat capul soţiei, fracturându-i coloana cervicală.

În timpul agresiunii victima a încercat să se apere de acţiunea violentă şi, cel mai probabil, neprevăzută a inculpatului (în cameră nu au fost identificate la cercetarea la faţa locului distrugeri ale vreunor obiecte , după cum rezultă din imaginile foto), a zgâriat cu unghiile inculpatul şi l-a muşcat de degetul II de la mâna dreaptă. Dându-şi seama de gravitatea faptelor petrecute şi după ce şi-a bandajat cu un leucoplast rana de la deget, inculpatul l-a luat pe fiul său minor GIS – în vârstă de doar 1 an şi 4 luni, a părăsit domiciliul, după ce în prealabil a încuiat uşa de acces în locuinţă.

Inculpatul l-a transportat pe fiul său cu autoturismul familiei la locuinţa socrilor săi, îşi anunţă telefonic fiul cel mare, care se afla în această perioadă la meditaţii, să se deplaseze în acelaşi loc, iar el se deplasează în localitatea Şura mare din judeţul Sibiu, la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”; aici a fost identificat în data de 12.12.2015.

În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză medico-legală autopsiere - nr. 431/AUT/08.12.2015 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov – potrivit cu care  moartea lui GRL a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei respiratorii acute, consecutivă unei asfixii mecanice prin sugrumare şi sufocare, asociat cu fractură dublă de coloană vertebrală cervicală (C1-C2 şi C3-C4), fără deplasare. Cu referire la leziunile traumatice constatate la autopsie s-a precizat că acestea s-au putut produce prin comprimarea gâtului şi astuparea căilor respiratorii superioare (gura) cu mâna, precum şi prin răsucirea forţată a capului, cu poziţia victimă-agresor faţă în faţă. În ceea ce priveşte leziunile traumatice constatate la autopsie s-a învederat că nu puteau fi autoproduse.

Inculpatul a recunoscut comiterea faptei încă de la urmărire penală, recunoaştere menţinută şi în faţa instanţei, indicând că starea de fapt din actul de sesizare este cea corectă. Inculpatul a precizat că a fost deranjat de o remarcă a soţiei sale venită pe fondul discuţiilor în contradictoriu ce precedau deplasarea sa la medic, soţia reproşându-i „dacă nu se face bine să-şi ia bagajul şi să plece” la părinţii săi; această replică a lui GR l-ar fi determinat pe inculpat să se deplaseze la ea, a prins-o cu mâinile de gât şi au căzut împreună pe podea. Deşi inculpatul susţine că nu mai ştie ce a făcut după ce a produs asfixierea victimei, respectiv cum a răsucit capul soţiei sale astfel încât să-i provoace fractura coloanei vertebrale cervicale,  se constată că a fost în măsură să aprecieze incidentul produs: a luat copilul cel mic şi l-a lăsat la soacra sa, a purtat o discuţie telefonică cu fiul cel mare şi i-a transmis să se deplaseze la bunica sa, a părăsit domiciliul conjugal şi a închis uşa de la apartament cu cheia, apoi a condus autoturismul personal, în alt judeţ unde a rămas pentru 5 zile.

Inculpatul nu neagă modalitatea în care a acţionat, iar împrejurarea că „nu îşi mai aminteşte” cum a provocat fractura coloanei vertebrale cervicale se datorează faptului că nu doreşte să îşi reamintească circumstanţele în care s-a produs incidentul şi nici urmările acestuia, fiind evident marcat nu atât de situaţia în care se află, cât de consecinţele faptei sale.  Întrucât inculpatul a reclamat existenţa unor probleme medicale pe fondul cărora ar fi comis fapta, s-a procedat în cursul urmăririi penale la examinarea sa psihiatrică, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/11.603/2015  întocmit de I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucureşti reiese că prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate instabil-emoţional, are discernământul păstrat şi nu necesită măsuri de siguranţă cu caracter medical.

Instanţa are în vedere la aprecierea vinovăţiei penale atât declaraţia inculpatului de recunoaştere a faptei comise precum şi celelalte probe adunate la urmărire penală. Astfel, potrivit procesului-verbal de cercetare la faţa locului, nu au existat acţiuni de răvăşire sau sustragere a bunurilor, au fost găsite toate telefoanele mobile ale soţilor Giurgiu şi s-au identificat picături de sânge pe podea, pereţi, corp de mobilă sau lenjerie provenite de la rana sângerândă a inculpatului, precum şi ambalajul leucoplastului utilizat pentru oprirea sângerării; de asemenea, din planşa foto existentă la dosar constatăm că nu au existat urme de distrugeri ale unor bunuri aparţinând părţilor; în cauză s-a procedat la întocmirea unui raport de constatare medico-legală - nr. 3336/14.12.2015 întocmit de S.J.M.L. Braşov, potrivit cu care leziunea inculpatului de la degetul II al mâinii drepte s-a produs prin muşcare de către o altă persoană; examinarea corporală a inculpatului la scurt timp de la momentul prinderii sale a relevat faptul că purta aceleaşi haine ca în data de 7.12.2015, haine pe care s-au pus în evidenţă urme de sânge; potrivit declaraţiei martorului CR în ziua de 07.12.2015, în jurul orei 17:00-17:30, a vorbit cu victima la telefon, iar la ora 18:00 minorul Giurgiu Horia i-a telefonat mamei sale şi i-a răspuns inculpatul, ceea ce semnifică faptul că victima nu mai putea răspunde la telefon; potrivit declaraţiei martorei FI, victima a sunat-o în data de 7 decembrie 2015 în jurul orelor 15.30-16.00 şi i-a solicitat să facă o programare inculpatului pentru un consult psihiatric. Cum inculpatul a procedat la aducerea fiului său minor GIS la ora 18:30-18:45 la locuinţa martorei CR, denotă faptul că inculpatul a fost prezent la domiciliul comun, împreună cu victima şi fiul cel mic, în intervalul critic de timp – 17.30-18.00;

Faţă de aceste considerente, instanţa reţine că în drept, fapta inculpatului GID care, în data de 07.12.2015, în jurul orei 17:45 – 18:00, pe fondul unui conflict spontan, în timp ce se afla în domiciliul comun din mun. Braşov, strada (...), jud. Braşov, a provocat decesul soţiei sale GRL prin comprimarea gâtului şi astuparea gurii cu mâinile, însoţită de răsucirea forţată a capului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.pen.

În procesul de individualizare judiciară a sancţiunii ce se va aplica inculpatului instanţa va avea în vedere atât gravitatea în abstract a faptei comise, cât şi elementele de circumstanţiere ale faptei şi ale persoanei inculpatului.

În primul rând instanţa ţine seama de limitele de pedeapsa care se pot aplica în cauză ca urmare a soluţionării cauzei în procedură simplificată – de la 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea unor drepturi la 16 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea unor drepturi. 

Instanţa reţine că fapta s-a comis în domiciliul comun al inculpatului şi al victimei, în apropierea de camera unde se afla un copil minor, în vârstă de doar 1 an şi 4 luni, care ar fi putut oricând să intre în cameră şi să vadă ce se întâmplă cu mama sa; şi chiar dacă minorul era la o vârstă la care afectarea sa emoţională este redusă, este de remarcat faptul că va conştientiza la un anumit moment această situaţie. Nu este de ignorat nici motivul prezentat de inculpat pentru care a acţionat în maniera mai sus descrisă: a susţinut că victima îi reproşa starea de sănătate în care se găsea; acest aspect chiar dacă nu este confirmat medical,  relevă faptul că inculpatul a reacţionat disproporţionat într-o situaţie de stres emoţional care nu pare să fi avut o intensitate maximă: reproşurile verbale venite din partea unei femei pe care o cunoştea, nu pot constitui un argument solid pentru o justificare a unui exces de forţă. Apoi, instanţa are în vedere reacţia violentă a inculpatului care, după producerea asfixiei mecanice, a continuat prin răsucirea forţată a capului victimei căreia i-a fost fracturată coloana cervicală.

La individualizarea judiciară a sancţiunii se va ţine seama de comportamentul inculpatului după producerea incidentului, când a comunicat fiului său cel mare să meargă la bunica maternă şi a luat pe fiul său cel mai mic pe care l-a transportat în acelaşi loc. Din acest motiv instanţa reţine că inculpatul a conştientizat nu  doar acţiunile violente, dar şi decesul soţiei sale şi într-o perioadă scurtă de timp a reacţionat în ceea ce priveşte siguranţa copiilor săi şi posibilitatea ca aceştia să fie marcaţi la vederea corpului victimei. Cu toate acestea, este de observat că inculpatul nu a înţeles să anunţe organele judiciare despre ceea ce s-a întâmplat, a părăsit domiciliul  şi a fost identificat la câteva zile în apropierea unei mânăstiri din judeţul Sibiu.

Potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov factorii de natură psiho-individuală şi contextuală sunt cei care au  determinat comiterea faptei, pe fondul unor tensiuni acumulate în relaţia cu victima, a unui complex de inferioritate şi frustrare. Inculpatul beneficiază de suportul familiei sale, este preocupat de soarta copiilor săi şi ai victimei; debutul infracţional s-a realizat la vârsta de 42 ani iar prin raportare la natura faptei comise, modalitatea de săvârşire, coroborat şi cu lipsa antecedentelor penale, constatăm că există o probabilitate redusă ca inculpatul să reia  comportamentul infracţional. Nu în ultimul rând instanţa reţine că inculpatul este tatăl celor doi minori care s-au constituit parte civilă în procesul penal, minori care se află în prezent în grija bunicii materne.

Aşa fiind, la aprecierea cuantumului sancţiunii ce se aplică în cauză instanţa se orientează spre mijlocul limitelor de pedeapsă ce s-ar putea aplica şi  va dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii de omor prevăzută de art. 188 al 1 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.pen şi art. 396 al 10 Cod procedură penală la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit a, b Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, apreciind că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

Având în vedere natura infracţiunii deduse cercetării, pe durata executării pedepsei se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 al 1 lit. a, b Cp.

În cauză, faţă de inculpat s-a dispus la data de 13.12.2015 măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, pentru ca la aceeaşi dată să se dispună măsura arestului preventiv pe o durată de 30 de zile. Măsura preventivă s-a dispus în cauză în raport cu dispoziţiile art 223 al 1,2 Cod procedură penală, apreciindu-se că este necesară pentru buna derulare a cercetărilor. Ulterior, măsura preventivă a fost verificată şi menţinută de judecătorul de cameră preliminară, iar mai apoi, după dispoziţia de începere a judecăţii, de către instanţa de judecată. La aprecierea măsurii preventive instanţa a avut în vedere pe de o parte natura faptei ce formează obiectul cercetărilor, dar şi conduita inculpatului după comiterea acesteia, dispariţia sa de la domiciliu pe o perioadă îndelungată şi prinderea sa de organele judiciare. Se constată că nu au fost invocate aspecte noi, necunoscute în precedent, astfel încât se constată că în continuare măsura preventivă este legală. De asemenea, instanţa apreciază că măsura preventivă este necesar a fi menţinută în considerarea soluţiei pronunţate în cauză şi având în vedere natura faptei care formează obiectul cercetării; totodată se constată că după comiterea faptei inculpatul a fugit de la domiciliu, fiind identificat la câteva zile în altă localitate, neavând intenţia de a răspunde pentru fapta comisă. Aşa fiind, se va face aplicarea dispoziţiilor art. 72 Cp şi se va deduce perioada executată şi potrivit art. 404 Cod procedură penală, art 399 Cod procedură penală se va menţine măsura preventivă a inculpatului.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vedere adăugării profilului său genetic în S.N.D.G.J.

Instanţa constată că mama victimei – CR – s-a constituit parte civilă în nume propriu cu suma de 100.000 lei daune morale, dar şi pentru copii minori ai victimei - GHAşi  GIS -  pe care îi reprezintă cu suma de câte 200.000 lei; de asemenea, pentru copii minori ai victimei s-a solicitat o prestaţie periodică lunară în cuantum de câte 675 lei. În probaţiune au fost depuse un set de înscrisuri reprezentând cupon pensie CR şi dovada venitului obţinut în ultima lună de victimă; de asemenea, s-a depus la dosar dispoziţiile nr 167/2015 şi nr 168/2015 emise de Consiliul Judeţean Braşov, de instituire a plasamentului pentru minorii GHA şi  GIS, precum şi sentinţa civilă nr. 74/2016 a Tribunalului pentru minori şi familie Braşov, de instituire a plasamentului definitiv.

Instanţa constată că victima era fiica numitei CR şi potrivit actelor de la dosar exista între acestea o relaţie apropiată; victima era o persoană tânăra, care în aparenţă nu prezenta probleme de sănătate care să îngrijoreze pe cei apropiaţi, printre care şi pe mama sa, astfel încât şocul morţii victimei a fost unul extrem de puternic resimţit, cu atât mai mult cu cât ginerele era învinuit de această faptă. Este de remarcat şi faptul că numita CR este apropiată de cei doi minori ai victimei, care i-au fost daţi în plasament, prezenţa acestora compensând într-o mică măsura pierderea suferită.

Instanţa reţine că inculpatul şi victima erau părinţii celor doi minori GHA şi  GIS; trauma psihică prin care trec cei doi copii este sensibil diferită, dar puternic resimţită de aceştia. Unul dintre minori nu a împlinit încă vârsta majoratului, dar conştientizează pe deplin ce s-a întâmplat; copilul cel mic al victimei nu îşi va cunoaşte mama şi va afla în viitor ceea ce s-a întâmplat, fiind lipsit o perioadă importantă din viaţa lui de dragostea maternă. Ambii copii însă trec printr-o perioadă dificilă, cu atât mai mult cu cât tatăl lor este persoana inculpată în prezenta cauză.

Constatăm astfel că atât în cazul lui CR, cât şi în cazul minorilor GHA şi  GIS, este evidentă existenţa unui prejudiciu moral şi material care se impune a fi remediat de către inculpat, existând o legătură de cauzalitate între faptă şi urmările acesteia. Întrucât inculpatul a achiesat la toate pretenţiile formulate în cauză, instanţa va dispune obligarea acestuia la plata daunelor morale în cuantumul solicitat; totodată se va dispune obligarea inculpatului la plata unei prestaţii globale în cuantum de câte 2.800 lei pentru fiecare minor pentru perioada 7.12.2015-23.03.2016 şi va obliga inculpatul să plătească în continuare celor doi minori, până la împlinirea vârstei de 18 ani ( 23 iulie 2032 – GIS şi 3 decembrie 2020 - Giurgiu Horia Andrei) sau până la alte dispoziţii legale, suma de câte 675 lei lunar cu titlu de prestaţie periodică lunară.

Obiectele şi urmele culese de la faţa locului faptei de către organele judiciare constituie mijloace materiale de probă care, potrivit art 163 Cod procedură penală, vor rămâne ataşate dosarului.

Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat şi către părţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

În baza art. 188 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 199 alin. 1 C.pen şi art. 396 al 10 Cod procedură penală condamnă inculpatul  GID - pentru săvârşirea infracţiunii de omor, la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit a, b Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 65, 66 al 1 lit. a, b Cp pe durata executării pedepsei.

În baza art. 72 Cp deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive din 13.12.2015 la zi şi în baza art.399, 404 Cod procedură penală menţine starea de arest preventiv a inculpatului GID.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vedere adăugării profilului său genetic în S.N.D.G.J.

În baza art. 397 Cod procedură penală, art 1349 Cod civil, art. 1391Cod civil, obligă inculpatul să plătească daune morale după cum urmează:

-către numita CV suma de 100.000 lei;

-către minorii GHA şi  GIS, reprezentaţi de CV,  suma de câte 200.000 lei.

În baza art. 397 Cod procedură penală, art. 1349, 1357  şi art.1390 Cod civil obligă inculpatul să plătească pentru fiecare dintre minorii GHA şi  GIS suma de câte 2.800 lei cu titlu de prestaţie globală pentru perioada 7.12.2015-23.03.2016 şi obligă inculpatul să plătească în continuare celor doi minori, până la împlinirea vârstei de 18 ani ( 23 iulie 2032 – GIS şi 3 decembrie 2020 - GHA) sau până la alte dispoziţii legale, suma de câte 675 lei lunar cu titlu de prestaţie periodică lunară.

În baza art 163 Cod procedură penală constată că următoarele bunuri constituie mijloace materiale de probă şi rămân ataşate dosarului conform procesului verbal de la fila 2 dosar: maiou de culoare albă purtat de inculpatul GID (colet 1), pulover McK aparţinând inculpatului (colet 2), două fragmente ambalaj plasture pe care se află substanţă brun roşcată (colet 3), 13 urme probe biologice recoltate prin transfer pe tampon steril (colet 4),  tricou roşu, un sutien, negru, pantaloni de pijama, bluză de pijama, pe care se observă urme cu aspect de sânge (colet 5), depozit subunghial mâna dreaptă victimă (colet 6), depozit subunghial mâna stângă victimă (colet 7), impresiuni digitale victimă (colet 8), probe de referinţă ADN pe tampon steril de la victima GR Laura (colet 9).

În baza art. 276 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească părţii civile CR suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 274 al 1 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului suma de 2.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23.03.2016.

PREŞEDINTE  GREFIER