Vechime în magistratură

Cu nr. 6973/118/2015 din 02.11.2015 s-a înregistrat cererea formulată de reclamantul B C în contradictoriu cu pârâta C J P C, solicitând obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei de serviciu, pentru viitor, pentru vechimea în magistratură de 42 ani şi 3 luni în loc de 30 de ani şi 3 luni, obligarea pârâtei la calcularea sumei cu titlu de pensie de serviciu în raport de vechimea reală în magistratură de 42 ani şi 3 luni şi introducerea în baza de calcul a unui procent de 1% pentru fiecare an ce depăşeşte 25 de ani,  obligarea pârâtei la calcularea sumelor de bani datorate şi achitarea acestora de la naşterea drepturilor băneşti cuvenite.

În motivarea cererii, reclamantul arată că a fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X, iar la data de 19.02.2009 s-a pensionat.

Prin decizia nr. 311463/27.11.2008 a fost înscris la pensie de serviciu conform art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, începând cu data de 14.11.2008, luându-se în calcul adeverinţa nr. 4248/VI/6/9 eliberată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X, care conţine consemnări eronate. Potrivit acestei adeverinţe i s-a trecut ca vechime în magistratură 30 ani şi 3 luni, din care vechime efectivă în magistratură 26 ani şi 7 luni.

În perioada 1993 – 2005 a indeplinit concomitent şi funcţia de lector universitar la Universitatea O din X – Facultatea de Drept, fiind angajat al acestei instituţii acreditate.

Conform art. 86 din Legea nr. 303/2004, perioada lucrată efectiv într-un centru universitar acreditat, ca şi cadru didactic, constituie vechime în magistratură. Această prevedere legală era în vigoare la data pensionării sale, fiind omisă perioada în care a fost cadru didactic, omisiune datorată modului de întocmire a adeverinţei nr. 4248/VI/9/14.11.2008.

În drept, reclamantul a invocat art. 138, art. 103, art. 104 pct. 1 şi 2, art. 105, art. 107 din Legea nr. 362/2010, art. 1349, art. 1381, art. 1385, art. 1386, art. 1531 pct. 1, art. 1521 – 1528 CC, art. 194 si urmat. NCPC, Legea nr. 303/2004.

Cererea este scutită de la plata taxei de timbru, conform art. 157 din Legea nr. 263/2010.

În dovedire, reclamantul a anexat cererii înscrisuri.

Pârâta C J P C nu a depus întâmpinare, ci note scrise, solicitând respingerea cererii ca nefondată. Precizează pârâta că, urmare a cererii de recalculare înregistrată cu nr. 25997/08.09.2015, a fost emisă decizia nr. 311463/22.01.2016. Perioada 1993 – 2005, cuprinsă în adeverinţa nr. 10801/03.08.2015 eliberată de Universitatea O din X, a fost avută în vedere în adeverinţa nr. 4248/VI/9/14.11.2008 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X, fiind fructificată la emiterea deciziei nr. 311463/27.11.2008, aşa cum rezultă din datele privitoare la activitatea în muncă.

Pârâta a depus copie de pe dosarul administrativ al reclamantului.

Reclamantul a formulat o cerere de sesizare a ÎCCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cerere respinsă prin încheierea din 10.03.2016.

Instanţa a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând cererea formulată în raport de înscrisurile aflate la dosar şi legislaţia incidentă în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul B C a avut funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X, fiind eliberat din funcţie, prin pensionare, potrivit hotărârii nr. 71/22-01-2009 a Consiliului Superior al Magistraturii şi Decretului nr. 300/2009 al Preşedintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 102/19.02.2009.

Cu nr. 36888/19.11.2008 a fost înregistrată la C J P C cererea de pensionare formulată de reclamantul B C, acesta depunând şi adeverinţa nr. 4248/VI/9/14.11.2008 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X. Potrivit acestei adeverinţe, vârsta la pensionare a reclamantului B C este de 55 ani şi 10 luni, vechimea în magistratură – 30 ani şi 3 luni, din care efectivă – 26 ani şi 7 luni.

C J P C a emis decizia nr. 311463/27.11.2008, în cuprinsul căreia se precizează faptul că vechimea în funcţie de procuror a reclamantului este de 30 ani.

Cu nr. 25997/08-09-2015 a fost înregistrată la C J P C cererea de recalculare a pensiei formulată de B C, în sensul adăugării unui număr de 12 ani, cât a funcţionat ca şi lector la Universitatea O din X, depunând şi adeverinţa nr. 10801/09-08-2015.

Analizând adeverinţa nr. 10801/09-08-2015 emisă de Universitatea O din X se constată că în perioada anilor universitari 1993 – 2005, B C a îndeplinit funcţia de lector universitar.

La data de 28-01-2016 a fost depusa la dosarul cauzei decizia nr. 311463/22-02-2016 emisă de C J P C în soluţionarea cererii de recalculare nr. 25997/08-09-2015, dispunandu-se respingerea acesteia întrucât perioada în dicuţie a fost avută în vedere atât în adeverinţa emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X, cât şi în decizia nr. 311463/27.11.2008 prin care au fost stabilite drepturi în temeiul Legii nr. 303/2004.

Potrivit art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

Articolul citat vizează posibilitatea recalculării pensiei cu valorificarea unor venituri şi stagii de cotizare noi, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia. Însă, potrivit art. 3 alin. 1 lit. p din Legea nr. 263/2010, stagiu de cotizare  este perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Ori, din cuprinsul adeverinţei nr. 10801/09-08-2015 emisă de Universitatea O din X nu rezultă că pentru perioada de timp ce se solicită a fi adăugată s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

În prezenta speţă, reclamantul solicită recalcularea pensiei sub aspectul reţinerii unei vechimi în magistratură de 42 ani şi 3 luni, cu recunoaşterea perioadei lucrată ca şi lector universitar.

Potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004, “constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ”.

Conform art. 82 alin. 1 – 4 din Legea nr. 303/2004, “(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

 (2)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

 (3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

(4)Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi”.

Prin Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind examinarea sesizării formulată de Curtea de Apel X - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare s-a stabilit că majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 ani, se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea ce depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

Rezultă din dispozitivul Deciziei nr. 26/2015 că majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 ani, are în vedere perioadele în care judecătorul/procurorul a îndeplinit funcţiile expres enumerate, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

Aşa cum s-a reţinut în considerentele Deciziei nr. 26/2015, “o serie de funcţii, profesii şi activităţi care sunt menţionate în art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu mai deschid legal posibilitatea includerii lor în vechimea de 25 de ani prevăzută în art. 82 din lege. Cu alte cuvinte, art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică doar judecătorilor, procurorilor precum şi categoriilor de persoane asimilate acestora, expres enumerate: magistratul - asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi - pentru vechimea dobândită în funcţiile respective ori în activitatea de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic şi jurisconsult, validate în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

În plus, instanţa apreciază că nu poate constitui vechime în magistratură o perioadă în care s-a exercitat o funcţie  asimilată, potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004, concomitent cu funcţia de procuror. Perioada 1993 – 2005 a fost valorificată ca şi vechime în magistratură reclamantului B C, acesta exercitând funcţia de procuror, astfel încât nu pot fi valorificate pentru acest interval de timp alte perioade şi funcţii asimilate conform art. 86 din Legea nr. 303/2004.

În consecinţă, vechimea în magistratură a reclamantului este cea recunoscută în deciziile de pensionare, cererea formulată fiind nefondată, motiv pentru care va fi respinsă.

Domenii speta

Spete similare