Interesul superior al minorului pentru exercitarea exclusivă, de către unul dintre părinți, a autorității părintești, apare atunci când celălalt părinte are față de minor un comportament care are drept consecință periclitarea dezvoltării fizice, psihice, spirituale, morale sau sociale a copilului și care contravine dispozițiilor legale.
Dacă unul dintre părinți este singura persoană care îi asigură minorului fundamentul afectiv și suportul material și moral de care acesta are nevoie pentru creștere și educare, fiind împiedicată să protejeze interesele copilului de către celălalt părinte, care manifestă neglijență gravă cu privire la acesta, este de necontestat faptul că interesul superior al copilului este în sensul de a beneficia de toate drepturile sale.
Stabilirea autorităţii părinteşti cu privire la minor exclusiv în favoarea unuia dintre părinţi se realizează prin raportare la interesul superior al copilului, iar faptul că în viitor părintele îşi poate stabili locul de muncă în afara graniţelor României fiind însoţit de copilul său, nu este de natură a contura lezarea interesului superior al minorului.
Tribunalul Iași
-legături personale cu minorul ale părintelui care nu locuieşte efectiv cu acesta; art.2 alin 2 din Legea 272/2004, art. 15 din legea 272/2004, art. 8 CEDO.
Judecătoria Pitești
Divorţ
Judecătoria Buzău
MINORI SI FAMILIE.CĂSĂTORIE MINOR
Judecătoria Sectorul 5 București
Ordonanţă preşedinţială- reîncredinţare minor- inadmisibilitate
Judecătoria Gura Humorului
Situaţie juridică minor