Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) – suspendare executare act administrativ.

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:067.001426

Cod operator 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 1426

Şedinţa publică de la 21 Octombrie 2016

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE ..........

Grefier ..........

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 21.10.2016 în cauza privind pe reclamanta ........ în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) – suspendare executare act administrativ.

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din data de 07.10.2016 ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.07.2016 sub nr. ........../95/2016, reclamanta ........... a chemat în judecată pârâtul ......... solicitând instanţei de judecată ca pe baza probelor ce vor fi administrate să se dispună anularea deciziei de sancţionare disciplinară nr..... din data de 21.02.2016 prin care s-a dispus sancţionarea sa disciplinară sub forma diminuării drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni.

Totodată, a solicitat şi suspendarea executării efectelor deciziei contestate.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin decizia de sancţionare disciplinară nr............ din data de 21.02.2016 a fost sancţionată disciplinar cu diminuarea începând cu data de 01.07.2016 a drepturilor salariale cu 20% pe o perioada de 3 luni, în temeiul art. 77 aliniatul 3 litera b din Legea 188 /1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 A menţionat că în cuprinsul deciziei se precizează că faptele pentru care a fost cercetată disciplinar au fost încadrate la art. 77 alin. 2 literele f şi g din Legea nr. 188/1999 republicată şi art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 7/2004 modificată şi completată, astfel că s-a reţinut că prin atitudinea sa avută în timpul controlului efectuat la SC ......... SRL a încălcat principiile generale care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici, principii reglementate de art. 3 din Legea nr. 7/2004 republicată, nepăstrând confidențialitatea asupra motivului pentru care a efectuat controlul, obligaţie prevăzută de Cap. IV, art. 14 lit. d din Regulamentul de Organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, anexa 1 la HG nr. 1377/2009 modificată şi completată, aducând atingere imaginii instituţiei prin neprofesionalismul şi comportamentul neadecvat pe care l-ar fi avut faţă de persoanele care au completat fisele de identificare.

Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 188/1999 republicată, actualizată privind Statutul funcţionarilor publici (în aplicarea căreia a adoptată H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină) care se completează, potrivit art. 117 al acestei legi, cu dispoziţiile Legii 53/2003 republicată, actualizată, Codul Muncii, inclusiv în ceea ce priveşte modul de întocmire sub aspect formal al actului administrativ de sancţionare disciplinară, a susţinut că decizia de sancţionare disciplinară nr........... din 21.06.2016 este lovită de nulitate absolută fiind emisă cu nerespectarea tuturor condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 252 alin. 2 din Legea 53/2003 republicată, actualizată.

Astfel, a considerat că potrivit conform art. 252 alin. 2 din Legea 53/2003 republicată, actualizată sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat; motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică; termenul în care sancţiunea poate fi contestată; instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

Ori, a învederat că analizând conţinutul deciziei contestate se poate constata că decizia a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 252 alin. 2 lit. c din Legea 53/2003 republicată, actualizată, în cuprinsul acesteia nefiind menţionate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul cercetării disciplinare, aspect a cărui absență este sancţionată de lege cu nulitatea absolută a deciziei (aceasta sancţiune fiind instituită de legiuitor ca o garanţie a funcţionarului public ca apărările şi explicațiile date de acesta în justificarea atitudinii imputate au fost analizate şi avute în vedere de angajator, iar decizia de sancţionare disciplinară nu este luată în mod arbitrar).

Aşadar, a susţinut că în decizia contestată, ca de altfel nici în raportul întocmit de către comisia de disciplină nu sunt arătate motivele care, în opinia angajatorului, au condus la reţinerea unei alte situaţii decât cea relatată ca apărare, angajatorul neargumentându-şi în nici un fel poziţia faţă de apărările şi susţinerile sale cu privire la învinuirile care i s-au adus, angajatorul neînțelegând astfel să se conformeze prevederilor legale imperative mai sus invocate.

Mai mult decât atât, a considerat că analizând decizia de sancţionare disciplinară nr.......... din 21.06.2016 emisă de ........... prin prisma elementelor prevăzute de dispoziţiile art. 252 alin 2 lit. b din Legea nr. 53/2003 republicată, actualizată (respectiv precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat) se poate constata faptul că în cuprinsul acesteia au fost invocate ca fiind încălcate prevederi legale prevăzute de acte normative care nu mai sunt în vigoare sau care sunt inaplicabile în speţa de faţă.

Astfel, în decizie s-a reţinut că faptele sesizate şi cercetate de comisia de disciplina au fost încadrate la art. 77 alin. 2 literele f şi g din Legea nr. 188/1999 republicată şi art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 7/2004 modificată şi completată iar referitor la aceasta a menţionat pe de o parte faptul că la momentul emiterii deciziei de sancţionare ( dar şi pe parcursul derulării procedurii de cercetare disciplinară ) actul normativ care reglementează Statutul funcţionarilor publici era Legea nr. 188 /1999 republicată, actualizată în vigoare din data de 29.05.2007, lege care constituie o forma consolidată a Legii nr. 188/1999 republicată prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse prin acte normative ulterioare republicării. Pe de altă parte, textul legal invocat, respectiv art. 77 alin. 2 literele f şi g din Legea nr. 188/1999 republicată, a susţinut că nu are nici o legătură cu faptele care i se impută, acesta stipulând că „detaşarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcţionarului public corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei publice pe care urmează să fie detașat”.

De asemenea, încadrarea faptelor care i se impută la art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 7/2004 modificată şi completată nu este legala întrucât la momentul emiterii deciziei de sancţionare dar şi pe parcursul derulării procedurii de cercetare disciplinară actul normativ care reglementează Codul de conduită al funcţionarilor publici este Legea nr. 7 /2004 republicata, care în intrat în vigoare la data de 2.08.2007, dată până la care putea fi invocată Legea nr. 7/2004 modificată şi completată de Legea nr. 50/13.03.2007.

Aşadar, analizând decizia de sancţionare disciplinară nr........... din 21.06.2016 emisă de ............ prin prisma elementului prevăzut de dispoziţiile art. 252 alin 2 lit. a din Legea nr. 53/2003 republicată, actualizată ( respectiv descrierea faptei care constituie abatere disciplinară) se poate constata că practic în cuprinsul acesteia nu se realizează în mod explicit o descriere a faptelor considerate abateri disciplinare care să justifice măsura disciplinara dispusă, ci angajatorul pe de o parte se limitează doar la a invoca încălcarea anumitor dispoziţii legale ( respectiv art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 7/2004 modificata şi completata, fără a preciza în mod concret obligaţiile legale pe care în opinia sa nu le-ar fi respectat, iar pe de altă parte folosește formulări mult prea generale şi neverosimile în condiţiile în care faptele pe care un angajator le consideră a fi abateri disciplinare, trebuie descrise în concret, în cuprinsul deciziei, prin formulări clare şi explicite.

În atare situaţie, a considerat că decizia pe care o contestă cuprinde generalități ce nu pot fi luate în considerare ca fiind o descriere a faptelor ce i se impută.

Mai mult decât atât, a considerat că decizia de sancţionare disciplinară nr............ din 21.06.2016 emisă de .............. este nelegală şi pentru că aceasta are la baza un raport întocmit de o aşa-zisă comisie de disciplină neconstituită în mod legal.

Aşadar, decizia contestată se întemeiază pe un raport care nu a fost perfectat în mod valabil în condiţiile în care una dintre persoanele care 1-a semnat în calitate de membru titular, şi care a şi participat la derularea procedurii de cercetare disciplinară şi şi-a dat votul pentru sancţionarea sa disciplinară, respectiv d-na ........... nu avea practic mandat de membru titular, mandatul acesteia încetând la data de 04.01.2014, astfel că aceasta a exercitat în mod abuziv atribuţiile prevăzute de lege în acest sens.

Conform deciziei nr. .............06.12.2010 coroborate cu decizia nr. ..........06.12.2013 emise de ........... (decizii invocate şi în raport), începând cu data de 04.01.2016 comisia de disciplină din cadrul ............ are următoarea componență: președinte - .........., membru titular -........., membru titular - ........, secretar -........ (secretar supleant -.............). Prin urmare, competenţa legală pentru derularea împotriva sa a cercetării disciplinare şi pentru întocmirea raportului revenea comisiei de disciplină formată din următoarele persoane : ............... Această aşa-zisă comisie de disciplină a derulat împotriva sa o procedură de cercetare disciplinară cu vădite încălcări ale dispoziţiilor legale imperative prevăzute de HG 1344/2007 actualizată privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, cu nesocotirea drepturilor pe care legislaţia în vigoare i le conferă în calitate de funcţionar public aflat în cercetare disciplinară şi cu o lipsă crasa de interes şi preocupare în aflarea adevărului, obligaţie ce-i revenea conform legii, preocupată fiind doar să-i aplice o sancţiune disciplinară fie ea şi ilegală şi netemeinică.

Astfel, în activitatea desfăşurată pentru soluţionarea sesizării formulate cu rea credinţă împotriva sa de către angajatorul SC ........... SRL aşa -zisa comisie de disciplină din cadrul ............, respectiv membrii şi secretarul comisiei de disciplină nu au respectat obligaţiile ce le reveneau potrivit art. 20 aliniatul 1 din HG 1344/2007 actualizată.

Potrivit acestui text legal în desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor membrii şi secretarul comisiei de disciplină au obligaţia să asigure prin activitatea desfăşurată respectarea legislaţiei în vigoare, precum şi aplicarea principiilor prevăzute la art.19 alin. 1 în derularea procedurii de cercetare administrativa , cum ar fi :

- prezumţia de nevinovăţie, conform căreia funcţionarul public este considerat nevinovat pentru fapta sesizata ca abatere disciplinara atât cât vinovăţia sa nu a fost dovedită.

În speţă, membrii aşa- zisei comisii de disciplină din cadrul .............. nu numai că nu au ţinut cont de aceasta, dar s-au şi antepronunțat în defavoarea sa înainte de administrarea probelor şi dezbaterea cazului, dându-i-se de înţeles în discuţiile purtate cu ei că împotriva sa oricum se va dispune sancţionarea disciplinară.

- contradictorialitatea, conform căreia comisia de disciplină are obligaţia de a asigura persoanelor aflate pe poziții divergente posibilitatea de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătura cu abaterea disciplinara pentru care a fost sesizată comisia.

Ori, în această situaţie a arătat că nu a fost citată la termenul la care s-au audit cele două persoane propuse de angajatorul care a reclamat-o, pentru a putea solicita acordul acestora de a participa la audierea lor, considerând că se impune o confruntare cu acestea cu atât mai mult cu cat a fost reclamată cu rea credinţă şi nimic din cele ce i se imputau nu aveau legătura cu realitatea.

- proporţionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect dintre gravitatea abaterii disciplinare circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă a fi aplicată.

În speţă, deşi nu s-a dovedit că a săvârşit vreo abatere disciplinară, chiar comisia apreciind în procesul verbal de şedinţa nr. ........../20.05.2016 că părţile audiate au puncte de vedere diferite şi se impune audierea persoanelor participante în mod direct la control, persoane care au completat fişe de identificare şi prezentarea de către angajator a înregistrărilor video, care erau o probă concludentă în soluţionarea cazului, comisia a propus în mod nefundamentat să-i fie aplicată o sancţiune drastică.

De asemenea, în procedura de cercetare disciplinară derulata împotriva sa aşa -zisa comisie de disciplină nu a înţeles să respecte dispoziţiile imperative ale art. 19 alin 3 din Hg 1344/2007 actualizată, dispoziţii potrivit cărora competentele comisiei de disciplină se realizează prin exercitarea de către membrii comisiilor a atribuţiilor ce le revin, cu respectarea principiilor independentei, integrităţii, obiectivității şi imparţialităţii în analizarea faptelor şi luarea deciziilor.

Ori, a susţinut că se poate observa şi din modul în care comisia a redactat raportul faptul că aceasta nu a fost obiectivă şi imparţială, ci din contră a fost profund părtinitoare, nu a făcut o analiză a apărărilor formulate de ambele părţi, ci s-a rezumat în mod intenționat doar la a reţine şi a-şi motiva propunerea de sancţionare disciplinară exclusiv pe susţinerile părţii adverse, făcând abstracție totală de apărările, susţinerile şi explicațiile date în justificarea învinuirilor ce i s-au adus.

Întrucât aşa-zisa comisie de disciplină nu a avut argumente cu care să-şi justifice concluzia la care a ajuns în urma derulării procedurii de cercetare disciplinară a renunţat să mai indice motivele pentru care a înlăturat apărările formulate în timpul cercetării disciplinare deşi îi revenea această obligaţie în condiţiile în care raportul întocmit de comisie a stat la baza emiterii deciziei de sancţionare, decizie care este lovită de nulitate absolută în situaţia în care în decizie nu au fost precizate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare.

A mai menţionat că ignorarea cu rea credinţă a argumentelor aduse în calitate de funcţionar public cercetat disciplinar reprezintă o carență gravă a motivării sancţiunii propuse şi mai mult decât atât, din conţinutul raportului întocmit se poate constata faptul că aşa-zisa comisie de disciplina a încălcat şi dispoziţiile art. 19 alin 2 din Hg 1344/2007 actualizată care reglementează faptul că o comisie de disciplină trebuie să îşi desfăşoare activitatea numai în limitele sesizării şi raportat la obiectul acesteia.

Ori, în raport comisia face şi o analiză a procesului verbal de control întocmit de către persoana sa reţinând în mod nefondat că au existat multe deficiente nesancţionate, cu toate că pentru deficientele constatate se impunea aplicarea cel puţin a unei sancţiuni. În plus, comisia reţine în raport în sarcina sa (aspect care este preluat şi în decizia de sancţionare) şi că nu a păstrat confidențialitatea asupra motivului pentru care a efectuat controlul la SC ................ SRL, deşi acest aspect nu a făcut obiectul sesizării formulate împotriva sa.

A mai arătat că, cu ocazia desfăşurării controlului inopinat nu a dezvăluit că acesta este urmarea unei sesizări, este mai mult decât evident că, în încercarea de a justifica cumva reţinerea în sarcina sa a săvârşirii a cel puţin unei abateri disciplinare, comisia a depăşit limitele şi obiectul sesizării.

În raport de modul în care aşa-zisa comisie a derulat această procedura împotriva sa, a considerat fără urmă de tăgada că nu a beneficiat de o cercetare disciplinară dreapta, ci de una efectuată cu rea credinţă şi cu nerespectarea disp. imperative ale HG 1344/2007 actualizata .

Astfel că, a susţinut că la primul termen de judecată din 13.04.2016 aşa-zisa comisie a verificat elementele constitutive ale sesizării formulate împotriva sa în raport de art. 28 alin 1 din Hg 1344/2007, reţinând în procesul verbal de şedinţa nr. ........../13.04.2016 faptul că aceste elemente sunt întrunite, dar observând însă conţinutul acestei sesizări se poate constata  contrariul, respectiv faptul că sesizarea nu conţine elementele constitutive prevăzute de art. 28 alin. 1 litera a din HG 1344/2007 actualizată. Mai exact, în ceea ce priveşte sediul social persoana juridică nu s-a identificat cu datele atestate de certificatul de înregistrare la ........... Astfel, conform datelor furnizate de .......... sediul social al SC ......... SRL este în Bucureşti, ............, ori în sesizarea formulată este indicat că sediu social al persoanei juridice adresa din .......... (lipsind aşadar un element esenţial prin care se identifica sediul social al acestei societăţi comerciale, respectiv camera 1 ). Mai mult decât atât, ca reprezentant legal a fost indicată numita Iancu Monica, ori potrivit datelor furnizate de ........... această persoana juridica are ca administrator pe numita .........., ceea ce este cu totul altceva.

Având în vedere cele de mai sus şi ţinând cont de dispoziţiile imperative ale art. 29 alin 2 lit. b din HG 1344/2007 actualizată, a considerat că se impunea clasarea sesizării, aceasta fiind de altfel soluţia pe care comisia de disciplină din cadrul ........ Gorj (legal constituită de data aceasta şi al cărei secretar este) a dispus-o într-o cauza anterioară ce s-a aflat pe rolul acesteia .

- la termenul din 04.05.2016 - a depus întâmpinare în care a precizat apărările şi a combătut cele reclamate împotriva sa ( întâmpinare de care comisia nu a ţinut cont cu ocazia dezbaterii cazului, în condiţiile în care nu a făcut nici măcar o referire la susţinerile şi la apărările sale)

- la termenul din 04.05.2016 – s-a aflat deja în stare de judecată însă comisia a decis în mod nejustificat amânarea cauzei pentru data de 13.05.2016, deşi în procesul verbal de şedinţa nr. ........../04.05.2016 a invocat în faţă comisiei dispoziţiile art. 36 alin 4 din Hg 1344/2007 (cu precizarea că în raport de acestea citarea reclamantului pentru acest termen se considera a fi îndeplinită şi prin urmare se poate trece la soluţionarea cauzei).

- citarea SC .......... SRL pentru termenul din data de 13.05.2016 s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 36 alin 1 din Hg 1344/2007 actualizată, respectiv prin e-mail, deşi acest text legal obliga secretarul comisiei să comunice citațiile şi actele de procedură personal, cu semnătura de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire .

Audierea celor două persoane, respectiv ........ şi ........... s-a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor art. 39 alin 2 şi 42 din Hg 1344/2007 actualizată, audierea acestora nefiind consemnata într-un proces verbal distinct, ci în procesul verbal de şedinţă.

- pentru termenul din 13.05.2016 nu a mai fost citată, fiind astfel privată de posibilitatea legală de a participa la audierea celor două persoane ( cu care dorea să fie confruntată) .

- la termenul din 20.05.2016 s-a efectuat audierea sa, iar prima întrebare ce i-a fost adresată verbal de către preşedintele comisiei a fost astfel formulată încât acesta practic s-a antepronunțat cu privire la vinovăţia sa, motiv pentru care i-a solicitat s-o reformuleze, ceea ce a şi făcut cu acordul şi la indicaţiilor celorlalţi membri. După audierea sa le-a precizat membrilor comisiei faptul că probele administrate sunt neconcludente întrucât persoanele audiate nu au fost direct participante la control, iar declaraţiile lor sunt mincinoase.

În ultimul proces verbal de şedinţă nr. ................/10.06.2016 s-a consemnat faptul că nici una dintre cele două persoane citate nu s-au prezentat şi s-a reţinut că nu mai sunt alte probe de administrat, astfel că membrii comisiei au procedat la dezbaterea cazului, putându-se constata însă că în cuprinsul acest proces verbal de şedinţă nu s-a făcut nici o consemnare în ceea ce priveşte concluzia la care a ajuns aşa -zisa comisie în ceea ce priveşte vinovăţia/nevinovăţia sa, votul dat de cele trei persoane care au compus aşa-zisa comisie de disciplină şi propunerea făcută de aceştia în urma dezbaterii cazului.

- Raportul nu a fost întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 49 alini din HG 1344/2007 actualizată, iar potrivit acestui text legal, raportul cu privire la sesizarea în cauza trebuie să conţină următoarele elemente: numărul şi data de înregistrare ale sesizării; numele complet şi funcţia deţinută de funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată că abatere disciplinară, precum şi compartimentul în care acesta îşi desfăşoară activitatea; numele complet şi domiciliul persoanei care a formulat sesizarea sau, după caz, locul de muncă şi funcţia deţinută de aceasta; prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită; probele administrate; propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, propunerea de clasare a sesizării; motivarea propunerii; numele complet şi semnăturile preşedintelui şi ale celorlalţi membri ai comisiei de disciplină, precum şi ale secretarului acesteia; data întocmirii raportului.

Astfel, observând acest raport, a menţionat că se poate constata faptul că în mod greşit s-a reţinut în cuprinsul acestuia faptul că îşi desfăşoară activitatea în cadrul compartimentul control relaţii de muncă al ............. Gorj, în condiţiile în care în organigrama ............Gorj nu regăseşte un astfel de compartiment. În realitate, a susţinut că lucrează ca şi inspector de muncă în cadrul ............... Gorj.

De asemenea, a mai susţinut că în cuprinsul raportului s-au făcut menţiuni incomplete în ceea ce priveşte sediul angajatorului care a formulat sesizarea, indicându-se doar următoarele date: .........., fiind omisă camera 1.

Totodată, a apreciat că în cuprinsul raportului s-a făcut o prezentare incompletă a faptei sesizate în sensul că nu s-a indicat data la care a săvârşit această faptă ( menţionându-se doar „ în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu ....cu ocazia controlului la punctul de lucru din Tg Jiu”) şi s-a precizat în mod nereal faptul că în sesizare se reclama că a folosit ameninţări la adresa angajatorului ( ceea ce nu este adevărat, fiind mai mult decât evident ca aşa-zisa comisie a fost într-o confuzie totală în ceea ce priveşte obiectul sesizării).

Referitor la probele administrate, comisia s-a rezumat la a consemna în amănunt în raport doar susţinerile părţii adverse, făcând abstracție totală de susţinerile şi apărările sale, lăsând impresia că acestea oricum nu prezintă nici un fel de relevanţă în condiţiile în care oricum o sancţiune disciplinară urma a fi dispusă împotriva sa.

Cât priveşte motivarea propunerii făcute se poate constata că aceasta lipseşte cu desăvârşire, de altfel, comisia nici nu avea cum să motiveze în vreun fel aceasta propunere în condiţiile în care încă de la termenul din data de 20.05.2016 a recunoscut implicit că în raport de probele administrate până atunci nu se poate reţine în sarcina sa săvârşirea unei abateri, în acest sens reţinând în procesul verbal de şedinţă nr. ........... că declaraţiile părţilor sunt diferite motiv pentru care a acordat un nou termen la care să fie citate cele două persoane direct participante la control, respectiv cele care au completat fişele de identificare şi în plus angajatorul să prezinte şi înregistrările video la care făcuse referire iar la termenele următoare nu s-au administrat probele solicitate. Comisia nu a îndeplinit această cerinţă a legii şi nu a făcut altceva decât să constatate în raport, într-o formulare generică, (având în vedere nu ştiu ce considerente ) o aşa-zisa încălcare a principiilor generale care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici prevăzute de art. 3 din Legea 7/2004 republicată. În plus şi în afara cadrului legal a ţinut comisia să concluzioneze în finalul raportului că prin atitudinea avută în timpul controlului nu ar păstra confidențialitatea asupra motivului pentru care a efectuat controlul, fapt cu privire la care însă nu fusese sesizată (depăşind astfel, contrar legii, limitele sesizării).

Pe fond, a considerat că decizia pe care o contestă este şi netemeinică nefiind dovedită cu ocazia cercetării disciplinare săvârşirea vreunei abateri disciplinare, probele administrate în cursul cercetării disciplinare de către partea adversă nefiind concludente şi pertinente în condiţiile în care cele două persoane audiate (.......... şi ........... ) nu au fost participante în mod direct la controlul realizat în data de 15.03.2016 la cafeneaua SC .........SRL situată în incinta MALL-ului din Tg Jiu, afirmaţiile acestora fiind în contradicţie cu susţinerile sale ( participant în mod direct la control ) şi evident cu situaţia de fapt de la momentul controlului, impunându-se în cauză administrarea de către reclamant a altor probe în dovedirea celor susţinute, probe care deşi au fost solicitate de către comisia de disciplină prin procesul verbal de şedinţa din 20.05.2016 nu au mai fost administrate.

Aşadar, însăşi comisia de disciplină a considerat că probatoriul administrat de reclamant este insuficient pentru a reţine în sarcina sa săvârşirea unei abateri disciplinare şi cu toate acestea în mod nefundamentat a propus în cele din urmă sancţionarea sa disciplinară.

Având în vedere acestea a considerat că a fost sancţionată disciplinar în mod netemeinic, cu atât mai mult cu cât atitudinea sa în timpul efectuării controlului la punctul de lucru al angajatorului mai sus menţionat a fost una în deplină concordanţă cu normele ce reglementează conduita funcţionarilor publici şi nu se face vinovată de faptele ce i se impută, afirmaţii făcute de angajator în sesizarea formulata împotriva sa având la baza o vădita rea credinţă, acestea fiind în totalitate mincinoase şi neavând nici un suport real (scopul urmărit de angajator prin acest demers făcut împotriva sa chiar în ziua în care urma să finalizeze controlul, respectiv în data de 24.03.2016 fiind acela de a o intimida şi de a preîntâmpina astfel o eventuală sancţionare contravenţională, prin demersul făcut împotriva sa de angajator făcând o demonstrație de forţă atât în faţa inspectorilor de muncă din cadrul .......... Gorj ( care sunt consternați de cele ce i s-au întâmplat din cauza acestui angajator, cu concurența aşa-zisei comisii de disciplină), dar şi a propriilor salariaţi cărora li s-a transmis în acest fel că orice încercare de a-şi exprima nemulțumirea faţă de angajator şi de a-şi căuta dreptatea la instituţia în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea este sortită eșecului şi mai mult decât atât se lasă cu sancţionarea disciplinara a inspectorului de muncă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei a reluat ceea ce a consemnat şi în întâmpinarea depusă în faţa comisiei de disciplină şi în acest sens a menţionat faptul că în data de 02.03.2016 un fost salariat al SC ........... SRL a depus la sediul ...........j o sesizare înregistrată sub nr. ........., prin care reclama anumite aspecte ce ţin de modul în care s-au derulat raporturile de muncă cu acest angajator .

Unul dintre aspectele sesizate viza în mod expres programul de lucru avut în perioada în care şi-a desfăşurat activitatea la cafeneaua SC ..........SRL situată în incinta MALL-ului din ............ . Mai exact, în petiţia depusă respectivul salariat a reclamat faptul că şi-a desfăşurat activitatea după un program de lucru care începea la orele 9 şi se termina la orele 24, timp de doua zile, după care avea 2 zile libere. De asemenea, a mai reclamat respectivul şi faptul că i s-a reţinut din salariu o sumă de bani cu titlu de garanţie, sumă pe care angajatorul a refuzat să i-o restituie la încetarea raporturilor de muncă.

Pentru verificarea celor reclamate s-a dispus efectuarea unui control în domeniul relaţiilor de muncă la punctul de lucru mai sus menţionat. Prin urmare, în data de 15.03.2016, în baza ordinului de deplasare nr. ........./15.03.2016, s-a prezentat pentru efectuarea unui control inopinat la acest punct de lucru, unde au fost găsite desfăşurând activitate mai multe persoane (4 persoane din cate îşi aminteşte), iar după ce s-a legitimat şi le-a adus la cunoştinţă că sunt prezentă în respectiva locaţie pentru a efectua un control în domeniul relaţiilor de muncă, i-a rugat să-i spună cum se numesc şi dacă au contracte individuale de muncă încheiate cu acest angajator, informaţiile primite de la respectivele persoane confruntându-le pe loc cu extrasul din r.g.e.s. al SC ............ SRL. Întrucât toate persoanele găsite la lucru figurau ca salariaţi în r.g.e.s. al acestui angajator şi având în vedere faptul că la momentul controlului în cafenea se aflau consumatori, pentru a nu perturba în vreun fel activitatea în acel punct de lucru a selectat, prin sondaj, două persoane din cele aflate la lucru în vederea completării fiselor de identificare, respectiv pe numitele ........ şi ..........

În acest sens, a menționat faptul că datele consemnate în fisele de identificare de către numitele .......... şi ............ sunt întrutotul rezultatul propriei voințe exprimate în mod liber, neavând în nici un caz față de acestea un comportament agresiv , neconstrângându-le sau presându-le în vreun fel să declare altceva decât realitatea şi nedictându-le ce să scrie. Practic, acestea au consemnat în fisele de identificare doar datele pe care le-a considerat de cuviință, nefăcând altceva decât să le explice rubricatura tipizatului. De altfel, este şi imposibil de crezut faptul că un organ de control, din orice instituţie ar face el parte, s-ar deda la acte de amenințare față de un salariat ce-şi desfăşoară activitatea într-o locaţie plină de clienţi şi împânzită de camere video.

În mod evident angajatorul a fost deranjat de faptul că prin declaraţia dată salariata .............. a deconspirat de fapt programul de lucru real al salariaţilor ce-şi desfăşoară activitatea la punctul de lucru pe care l-a verificat (confirmând practic cele sesizate de fostul salariat) , program de lucru ce încălca dispoziţiile legale în vigoare ( dar care îi convenea angajatorului), astfel că s-a gândit să combată cele declarate de această salariată motivând cum că salariata ar fi consemnat în fișa de identificare date dictate de persoana sa.

Ulterior însă în răspunsul nr. ........../06.04.2016 prin care angajatorul a comunicat .............. Gorj modul de aducere la îndeplinire a măsurilor ce i-au fost trasate ( inclusiv a celei referitoare la intrarea în legalitate cu privire la programul de lucru ) angajatorul a recunoscut abaterea constatată cu privire la programul de lucru şi s-a angajat că pe viitor să respecte dispoziţiile art. 115 alin 2 din Legea 53/2003 republicată, actualizată respectiv să organizeze programul de lucru al salariaţilor astfel încât durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore/zi să fie urmată de o perioada de repaus de 24 de ore.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1 alin. 1 din Legea 544/2004 actualizată.

În dovedirea contestaţiei, reclamanta a depus în fotocopii următoarele: decizia nr. ......../21.06.2016 emisă de ................., raportul Comisiei de Disciplină din cadrul ............Gorj nr. .........../15.06.2016, sesizarea adresată ...........Gorj de către ............, procesul verbal de control seria Gj, nr. ............/24.03.2016 însoţit de anexa de constatare, fișa de identificare seria Gj, nr. ............ completată de salariata .........., fișa de identificare seria Gj, nr. ...........- completat de salariata ............, adresa nr. ........./6.04.2016 cu care angajatorul a adus la cunoştinţă modul de realizare a masurilor dispuse, sesizare formulată de angajatorul SC ......... SRL, copie după certificatul de înmatriculare la O.N.R.G, deciziile nr. ......../6.12.2010 şi nr. ........../6.12.2013 emise de ........... Gorj , procesul verbal de şedinţa nr. ........../13.04.2016, citația nr. .........../15.04.2016 însoţită de plicul returnat, procesul verbal de ședință nr. ............/4.05.2016, întimpinarea depusă la comisia de disciplină, citația nr. ............/09.05.2016, procesele verbale de şedinţă nr. ........../13.05.2016, nr. .........../20.05.2016, nr. ........../31.05.2016 şi nr. ......../10.06.2016, citațiile nr. ........../23.05.2016 şi nr. ......./23.05.2016.

La data de 29.07.2016 pârâtul a depus la dosar întâmpinare (file 68-73), prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată, atât a acţiunii cât şi a cererii de suspendare.

A arătat că reclamanta .......... a considerat decizia criticată ca fiind lovită de nulitate pe considerentul că a fost emisă cu nerespectarea tuturor condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 252 alin 2 din Legea 53/2003 modificată. Față de această critică a făcut precizarea că reclamanta este funcţionar public numit prin decizia conducătorului instituţiei iar raporturile sale de serviciu sunt reglementate de Legea 188/1999 modificată şi completată. Atâta timp cât există reglementare expresă a considerat că nu poate fi vorba de aplicarea prevederilor codului muncii.

În conformitate cu prevederile Legii 188/1999 modificată şi completată art. art. 79 (1) „ Pentru analizarea faptelor sesizate că abateri disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice se constituie comisii de disciplină”.

Potrivit HG 1344/2007 actualizată privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină a arătat că la art. 50 alin 3 se stipulează în mod concret ce trebuie să cuprindă actul administrativ de sancţionare a unui funcţionar public: „ (3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ de sancţionare va cuprinde în mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară; motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia prevăzută la alin.(2), termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată; instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară.

Iar art. 117 din Legea 188/1999, modificată şi completată, care arată că ” Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice”.

Astfel, a considerat că deși este de formațiune juridică reclamanta nu știe să utilizeze aplicaţia „ LEGIS” pe care instituţia i-a pus-o la dispoziţie în sensul că textul de lege încălcat respectiv art. 77 literele f) şi g) din Legea 188/1999 era exact cel încălcat la momentul emiterii deciziei de sancţionare, iar articolele vor fi renumerotate începând cu data de 11 august 2016. Prezentul act normativ va suferi modificări şi completări la data de 12 august 2016, prin Legea nr. 57 din 11 aprilie 2016.

A precizat că decizia de sancţionare criticată, este emisă cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare la data emiterii ei.

Astfel în data de 24.03.2016 prin registratura instituţiei ............ Gorj, a fost sesizat de către S.C ......... S.R.L. cu sediul în loc. ........, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ............, cod unic de înregistrare ......... reprezentată de administrator ........ - prin Societatea de Avocați „ .........” despre modalitatea în care s-a desfăşurat un control la punctul de lucru din Tg-Jiu Complex Comercial Shopping City Tg.-Jiu - str. .......... nr. 10, de către un inspector de muncă care a întocmit înştiinţarea seria GJ nr. ......../14.03.2016 (nume ilizibil). Sesizarea a fost înaintată de către inspectorul şef al .......... Gorj comisiei de disciplină şi înregistrată de către aceasta sub nr. .........../29.03.2016.

În urma verificării seriei înştiinţării menţionate în sesizare, s-a constatat că inspectorul de muncă împotriva căruia s-a făcut sesizarea este d-na ......... inspector de muncă din cadrul Compartimentului control relaţii de muncă al ............. Gorj. Comisia de disciplină în prima şedinţă cu termen fixat la data de 13.04.2016 în urma verificării elementelor constitutive ale sesizării raportate la art. 28 din Hotărârea ........./2007, a propus începerea cercetării administrative împotriva funcţionarului public ............

În cadrul procedurii de cercetare administrativă comisia a audiat părţile (atât persoana care a formulat sesizarea, cât şi funcţionarul public împotriva căruia s-a formulat sesizarea).

Au existat dezbateri, reclamanta a formulat întâmpinare, a depus actele de care a considerat că se poate folosi în demonstrarea contrară a celor sesizate, iar comisia a solicitat de la aceasta actul de control.

Din partea persoanei care a formulat sesizarea, au fost audiate două persoane, respectiv d-na ......... - şef restaurant punct de lucru controlat - Zvon Cafe, prezentă la efectuarea controlului din data de 15.03.2015 şi dl. ......... - împuternicit să reprezinte societatea la controlul documentelor de la sediul .......... Gorj din data de 24.03.2016.

Cu ocazia audierii d-nei ......... la data de 13.05.2016, aceasta a declarat faptul că o persoana ce nu a prezentat nici o legitimație de control, i s-a adresat că este de la .......... şi că vine în urma unei sesizări. Prin legea de înființare şi organizare a Inspecţiei Muncii 108/1999 modificată, reclamanta în conformitate cu prevederile art.18 lit. c) era obligată „ să păstreze confidențialitatea asupra identităţii persoanei care semnalează nerespectarea prevederilor legale în domeniul reglementat de prezenta lege şi să nu dezvăluie angajatorului, prepușilor săi sau altor persoane faptul că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări”.

A menţionat că d-na ........ nu a dorit să i se pună la dispoziţie nici un document din partea firmei şi nici nu a lăsat pe d-na ......... să participe la efectuarea controlului. A chemat să completeze fişe, două salariate: ..... - ospătar şi ......... - ospătar. La momentul completării fişei de către .........., d-na inspector de muncă „ a intervenit spunându-i mereu, ești sigură şi nu minții ...ba minți ...sigur minți”.

La momentul completării fişei de către ........., reclamanta „ a început să spună, să nu minți pentru că o să fii cercetată penal şi o să-ţi demonstrez că ai mințit” moment după care a intrat în panică, a început să tremure solicitând să plece acasă că nu se simte bine. Completarea fişei de identificare a fost dictată de către reclamantă la rubrica ce priveşte programul de lucru şi repausul săptămânal, inclusiv data completării fişei, fiind dictate eronat de către aceasta. Mai mult aceasta a întrebat-o pe ........., dacă îi convine şi dacă îi place ceea ce face.

S-au exercitat presiuni verbale asupra celor două angajate, personal aceasta a apreciat că d-na inspector a venit pornită, recurgând la ameninţări şi a avut un comportament agresiv. După control, salariatei ......... i s-a făcut rău, solicitând să plece acasă.

Dl. ......., a confirmat faptul că în cursul controlului a fost sunat de către şeful de sală ( ........) şi informat că la punctul de lucru din Tg-Jiu este un control de la .........., care se desfăşoară sub amenințare şi presiune. După primirea telefonului acesta a urmărit pe camerele de supraveghere montate la punctul de lucru, de la sediul central modul în care se desfăşura controlul. A observat un comportament agresiv prin mișcări agitate ale mâinilor şi corpului inspectorului de muncă. După completarea fişelor, a fost resunat de ...... şi informat că unei salariate i s-a făcut rău şi că tremura din cauza presiunii la care a fost supusă şi a amenințărilor cu dosar penal.

Dl. ........... a informat-o în prealabil pe d-na ......., că a înaintat conducerii ........... Gorj, o sesizare împotriva modului în care aceasta a desfăşurat controlul de la punctul de lucru. Conștientizând starea de fapt, aceasta şi-a schimbat atitudinea, ba chiar mai mult nu a aplicat nici o sancţiune.

Cu ocazia audierii, în data de 20.05.2016, reclamanta a infirmat în totalitate toate acuzaţiile aduse, menținându-și punctul de vederea avut în întâmpinarea depusă la comisie.

Pe parcursul cercetării sale disciplinare, reclamanta a fost irascibilă şi vizibil iritată, fiind sfătuită în repetate rânduri de membri comisiei să nu mai ridice tonul şi să păstreze un minim de decență în atitudinea sa.

După încheierea tuturor dezbaterilor comisia de disciplină din cadrul ...........Gorj, în conformitate de prevederile art. 49 din HG 1344/2007 modificată, a întocmit şi înaintat conducătorului instituţiei un raport cu privire la sesizarea primită, cu propunerile în acest sens şi cu motivarea avută pentru propunerile făcute.

În conformitate cu art. 50 din HG 1344/2015 a fost emisă decizia de sancţionare.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, a considerat că actul administrativ de sancţionare va cuprinde în mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară; motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia prevăzută la alin. (2); termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată; instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară.

La actul administrativ de sancţionare s-a anexat raportul comisiei de disciplină, sub sancţiunea nulităţii absolute.

A considerat că decizia criticată cuprinde toate elementele cerute de lege şi este dată cu respectarea lor.

De asemenea, este făcută corect, atât încadrarea în textul de lege care sancţionează fapta cât şi încadrarea faptelor încălcate: „ faptele sesizate şi cercetate de comisia de disciplină au fost încadrate la art. 77 alin 2 litera f) şi g) din Legea 188/1999- republicată şi art. 12 alin 1 şi 2 din Legea 7/2004 modificată şi completată”.

 În acest sens s-a reţinut că prin atitudinea avută în timpul controlului efectuat la S.C. .......... S.R.L., aceasta a încălcat principiile generale care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici prevăzută de art. 3 din Legea nr. 7/2004-republicată - privind Codul de conduită a funcţionarilor publici şi nu a păstrat confidențialitatea asupra motivului pentru care efectua controlul, așa cum prevede Cap. IV, art. 14 lit. d) din Regulamentul de Organizare Inspecţia Muncii, anexa 1 la H.G. nr. 1377/2009 - privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, precum şi pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, modificată şi completată.

Funcţionarul public sancţionat prin comportamentul avut în timpul controlului, a adus atingere imaginii instituţiei din care face parte, dând dovada de neprofesionalism şi comportament neadecvat în sensul că a recurs la ameninţări verbale adresate persoanelor care au completat fişe de identificare impunând acestora cum să completeze anumite rubrici. Uneia dintre salariate, conform declaraţiilor date de către șefa de punct de lucru ......... (prezenta la control) şi ......... împuternicitul societăţii, i s-a făcut rău după control, nemaiputând să își desfăşoare activitatea în ziua respectivă, astfel toate faptele încălcate de reclamantă au fost corect încadrate iar sancţiunea aplicată a fost încadrată corect pe legislaţia în vigoare la momentul emiterii actului de sancţionare.

A susţinut că reclamanta a invocat faptul că așa-zisa comisie de disciplină nu era legal constituita, iar d-na ....... nu trebuia să facă parte din comisie. În acest sens a precizat că d-na ............. se afla în concediu de creştere şi îngrijire copil în momentul în care s-a emis decizia ........../06.12.2013 iar secretarul titular al comisiei (...........) când s-a văzut cercetată disciplinar nu a pus la dispoziţia secretarului supleant decât registrul de intrări ieșiri al comisiei şi cel de procese verbale, refuzând să pună la dispoziţie şi celelalte acte ale comisiei. Chiar şi așa propunerea comisiei s-a făcut în unanimitate, adică toți cei trei membrii au considerat că aceasta se face vinovată de cele reclamate.

Competenţa legală de a aplica o sancţiune aparţine conducătorului instituţiei, cel care l-a numit în funcţie, care poate aplica şi o altă sancţiune decât cea propusă de comisie - art. 50 din HG 1344/2007.

Membrii comisiei cât şi secretarul acesteia sunt toţi colegi cu reclamanta şi nu au nici un interes să acuze un coleg şi să dea crezare în mod nejustificat unor sesizări făcute de către un agent controlat întrucât chiar ei la rândul lor efectuează controale, iar secretarul comisiei este chiar cel care reprezintă instituţia în instanţă la plângerile formulate împotriva actelor de control ori a sancţiunilor aplicate de către membrii comisiei.

Cu toate că pe parcursul întregii contestaţii reclamanta a oscilat între faptul că a fost cercetată pe legea funcţionarilor publici şi nu a fost cercetată pe Codul muncii, într-un final admite indirect acuzaţiile aduse, dând chiar şi detalii cu privire la sesizarea pe care trebuia să o soluţioneze. Mai mult, a afirmat în conţinutul contestaţiei că au mai fost cercetați colegi de ai săi pentru fapte similare iar contestaţiile au fost clasate. Lăsând la o parte faptul că acele sesizări întruneau condiţiile clare de clasare, d-na ........... a dat dovadă încă o dată că nu păstrează confidențialitatea asupra sesizărilor primite, informaţii ce nu putea să le dețină decât din calitatea sa de secretar al comisiei de disciplină, de care nu are dreptul să se folosească.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe art.205 din Codul de procedură civilă.

În temeiul art.411 alin 2 C. proc. civ. a solicitat judecarea în lipsă a cauzei.

Având în vedere că reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare în termenul de 10 zile prevăzut de art. 201 alin. 2 C.proc.civ., tribunalul faţă de dispoziţiile art. 201 alin. 4 C.proc.civ., a constatat întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru fixarea primului termen de judecată şi s-a dispus citarea părţilor.

La termenul de judecată din 09.09.2016, tribunalul s-a pronunţat asupra capătului de cerere privind suspendarea executării deciziei nr. ....../21.06.2016 emisă de ............, în sensul că a respins cererea de suspendare a executării deciziei nr. ............../21.06.2016, formulată de reclamanta ..... în contradictoriu cu pârâtul ...........

În virtutea rolului activ, la data de 09.09.2016 tribunalul a dispus emiterea unei adrese către .............. pentru a înainta în copie certificată documentaţia care a stat la baza emiterii Deciziei nr.......... din data de 21.06.2015 prin care s-a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantei ....., precum şi actele prin care au fost desemnaţi membrii comisiei de disciplină din cadrul .........

Prin încheierea de şedinţă din 09.09.2016 tribunalul a respins cererea de suspendare a executării deciziei nr. ....... din 21.06.2016, cerere formulată de către reclamantă.

La termenul din data de 07.10.2016 ........ a depus adresa nr. ...... din 06.10.2016 însoţită de documentaţia care a stat la baza emiterii Deciziei nr....... din data de 21.06.2015 prin care s-a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantei ........

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, tribunalul reţine următoarele:

Prin aacţiunea ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta ....... a solicitat anularea deciziei de sancționare nr. ....... din 21.06.2016 emisă de ........... prin care s-a dispus sancționarea disciplinară a acesteia sub forma diminuării drepturilor salariale cu 20 % pe o perioadă de 3 luni.

Din cuprinsul înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, tribunalul reține că prin decizia nr. ........ din 21.06.2016 emisă de ........... Gorj (filele 15-17 dosar) s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei ..........., având funcția de inspector în cadrul unității pârâte, în sensul diminuării drepturilor salariale cu 20 % pe o perioadă de 3 luni, conform disp. art. 77 alin. 3 lit. b din Legea nr. 188/1999 rep.

În cuprinsul deciziei de sancționare s-a menționat că faptele reținute în sarcina reclamantei au fost abaterile disciplinare reglementate de art. 77 alin. 2 lit. f și lit. g din Legea nr. 188/1999 rep. și de art. 12 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 7/2004 modificată și completată.

Astfel, s-a reținut în sarcina reclamantei faptul că prin atitudinea avută în timpul controlului efectuat la societatea controlată SC .......... SRL a încălcat principiile generale care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici prevăzută de art. 3 din Legea nr. 7/2004 rep. privind codul de conduită al funcționarilor publici, precum și că nu a păstrat confidențialitatea asupra motivului pentru care s-a efectuat controlul la societatea controlată, astfel cum prevede cap. IV art. 14 lit. d din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, anexa 1 la H.G. nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, modificată și completată.

Totodată, s-a menționat că funcționarul public (reclamanta ..........) prin comportamentul avut în timpul controlului a adus atingere imaginii instituției din care face parte, dând dovadă de neprofesionalism și comportament neadecvat în sensul că a recurs la amenințări verbale adresate persoanelor care au completat fișe de identificare, impunând acestora cum să completeze anumite rubrici.

În decizia de sancționare disciplinară nr. .......... din 21.06.2016 s-a arătat că actele avute în vedere la emiterea acestui document au fost următoarele:

-Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici

-Legea nr. 108/1999 rep. privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii

-legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 284/2010 Legea nr. 285/2010, O.G. nr. 83/2014, O.U.G nr. 57/2015, O.U.G nr. 20/2016)

- H.G. nr. 344/2014 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

-H.G. nr. 1377/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările și completările ulterioare

-Avizul A.N.F.P. nr. 44816 conexat cu 43751/2015 și 37538/2015 de avizare a funcțiilor publice din cadrul ....................

-Raportul comisiei de disciplină a ............, înregistrat sub nr. .........../15.06.2016.

Ca atare, sancționarea disciplinară a reclamantei a fost dispusă în baza raportului întocmit de către comisia de disciplină din cadrul .........., avându-se în vedere dispozițiile Legii nr. 188/1999 rep. statutul funcționarilor publici, întrucât reclamanta este funcționar public (având funcția de inspector în cadrul ..........) și dispozițiile H.G. nr. 1377/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit raportului din data de 15.06.2016 întocmit de către comisia de disciplină din cadrul .......... (filele 18-20 dosar), raport în cuprinsul căruia au fost expuse concluziile comisiei de disciplină față de cercetarea prealabilă disciplinară cu privire la abaterile reținute în sarcina reclamantei, s-a menționat că membrii comisiei de disciplină din cadrul ........... au fost numiți prin decizia nr. ......../06.12.2010 modificată de decizia nr. ........../06.12.2013.

Membrii Comisiei de disciplină care au participat la efectuarea cercetării disciplinare prealabile cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei au fost următoarele persoane: - președinte comisie de disciplină ..........

- membru comisie de disciplină .........

- membru comisie de disciplină ...........

potrivit înscrisurilor de la fila 20, fila 38, fila 43, fila 53, fila 58, fila 59 şi fila 60 din dosar.

Pentru a se stabili dacă acțiunea formulată de către reclamantă este sau întemeiată, tribunalul va avea în vedere dispozițiile speciale în această materie reglementate de Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici, întrucât reclamanta este funcționar public (având funcția de inspector în cadrul ...............) și dispozițiile H.G. nr. 1377/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările și completările ulterioare.

Sub acest aspect, în ceea ce privește legea aplicabilă, tribunalul are în vedere împrejurarea că reclamanta este funcționar public în cadrul ............Gorj, având funcția de inspector în cadrul unității pârâte, astfel încât în raport de această calitate a reclamantei, în cauză este incidentă legislația specială în această materie reglementată de Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici.

Având în vedere calitatea de funcționar public a reclamantei în cadrul unității pârâte, tribunalul constată că în cauză nu sunt aplicabile prevederile de drept comun în materia dreptului muncii reglementate de Legea nr. 53/2003 rep. privind codul muncii.

În acest sens, reclamanta a invocat texte de lege din cuprinsul Legii nr. 53/2003 rep. privind codul muncii.

Este adevărat faptul că potrivit art. 117 din Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici se prevede că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.

Însă în ceea ce privește problemele invocate în cazul de față de către reclamantă (reclamanta a invocat aspecte legate de componența și funcționarea comisiei de disciplină din cadrul ............ Gorj, de procedura de lucru derulată de către comisia de disciplină cu ocazia desfășurării cercetării prealabile disciplinare, de conținutul deciziei de sancționare disciplinară), există reglementări exprese în cuprinsul Legii nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici.

Astfel, potrivit art. 79 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici se prevede că pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare și propunerea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarilor publici din autoritățile sau instituțiile publice se constituie comisii de disciplină.

Alin. 5 din cadrul art. 79 din Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici menționează în mod expres faptul că modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

În baza acestei prevederi a fost adoptată H.G. nr. 1344/2007 prin care au fost reglementate normele privind modul de constituire, organizare, funcționare, componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru a comisiilor de disciplină, astfel cum se expune în cadrul articolului nr. 1 din cuprinsul acestui act normativ.

De asemenea, în cuprinsul H.G. nr. 1344/2007 adoptată în baza prevederilor instituite de art. 79 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 rep. există reglementări exprese și cu privire la conținutul deciziei de sancționare disciplinară pe care o emite comisia de disciplină, dispoziții care se regăsesc la art. 50 alin. 3 din H.G. nr. 1344/2007.

Prin urmare, întrucât în această materie există prevederi speciale reglementate în mod amănunțit prin H.G. nr. 1344/2007 cu privire la componența și funcționarea comisiei de disciplină, cu privire la procedura de lucru derulată de către comisia de disciplină cu ocazia desfășurării cercetării prealabile disciplinare și cu privire la conținutul deciziei de sancționare disciplinară, tribunalul constată că nu pot fi avute în vedere prevederile de drept comun în materia dreptului muncii reglementate de Legea nr. 53/2003 rep. privind codul muncii.

Numai în situația în care nu ar fi existat dispoziții speciale care să reglementeze aceste aspecte s-ar fi aplicat prevederile de drept comun din materia dreptului muncii prevăzute de Legea nr. 53/2003 rep. privind codul muncii.

Acesta este și motivul pentru care art. 117 din Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici face referire la noțiunea de “completare” a normelor speciale instituite prin acest act normativ cu prevederile de drept comun din materia legislației muncii, în sensul că numai în cazul în care nu ar exista dispoziții speciale care să reglementeze aspectele invocate se poate apela la  prevederile de drept comun din materia dreptului muncii prevăzute de Legea nr. 53/2003 rep. privind codul muncii.

În consecință, tribunalul constată că în cauză nu sunt aplicabile prevederile de drept comun în materia dreptului muncii reglementate de Legea nr. 53/2003 rep. privind codul muncii, astfel încât aspectele invocate de către reclamantă, funcționar public în cadrul ............ Gorj, vor fi analizate în raport de prevederile Legii nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici și de prevederile H.G. nr. 1377/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările și completările ulterioare.

Revenind la aspectele invocate de către reclamantă prin acțiunea formulată, tribunalul expune următoarele:

Reclamanta a invocat faptul că în mod greșit prin decizia de sancționare nr. 16 din 21.06.2016 emisă de ............ Gorj s-a menționat că faptele reținute în sarcina sa au fost abaterile disciplinare reglementate de art. 77 alin. 2 lit. f și lit. g din Legea nr. 188/1999 rep. și de art. 12 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 7/2004 modificată și completată.

În acest sens, cu privire la abaterea disciplinară reglementată de art. 77 alin. 2 lit. f și lit. g din Legea nr. 188/1999 rep., reclamanta a menționat că acest text de lege nu are nici o legătură cu fapta reținută în sarcina sa (reclamanta a susținut că acest articol ar stipula următoarele “detașarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcționarului public corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției publice pe care urmează să fie detașat”).

Cu privire la abaterea disciplinară reglementată de art. 12 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 7/2004 modificată și completată, reclamanta a menționat că acest act normativ și-a încetat aplicabilitatea la data de 02.08.2007 când a intrat în vigoare forma republicată a aceleiași legi.

Tribunalul apreciază că nu sunt întemeiate aceste susțineri ale reclamantei pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, prin decizia de sancționare disciplinară nr. 16 din 21.06.2016 s-a menționat că faptele reținute în sarcina reclamantei au fost abaterile disciplinare reglementate de art. 77 alin. 2 lit. f și lit. g din Legea nr. 188/1999 rep. și de art. 12 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 7/2004 modificată și completată.

Prin decizia de sancționare s-a reținut în sarcina reclamantei faptul că prin atitudinea avută în timpul controlului efectuat la societatea controlată SC ............ SRL a încălcat principiile generale care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici prevăzută de art. 3 din Legea nr. 7/2004 rep. privind codul de conduită al funcționarilor publici, precum și că nu a păstrat confidențialitatea asupra motivului pentru care s-a efectuat controlul la societatea controlată, astfel cum prevede cap. IV art. 14 lit. d din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, anexa 1 la H.G. nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, modificată și completată.

Totodată, s-a menționat că funcționarul public (reclamanta ............) prin comportamentul avut în timpul controlului a adus atingere imaginii instituției din care face parte, dând dovadă de neprofesionalism și comportament neadecvat în sensul că a recurs la amenințări verbale adresate persoanelor care au completat fișe de identificare, impunând acestora cum să completeze anumite rubrici.

Potrivit disp. art. 77 alin. 2 lit. f și lit. g din Legea nr. 188/1999 rep. se prevede că reprezintă abatere disciplinară următoarele fapte:

- lit. f). - nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter

- lit. g). - manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public.

Tribunalul subliniază aspectul că textul de lege mai sus expus art. 77 alin. 2 lit. f și lit. g din Legea nr. 188/1999 rep. reprezintă forma în vigoare la momentul săvârșirii abaterii disciplinare, această formă fiind în vigoare și la momentul efectuării cercetării prealabile disciplinare, precum și la momentul emiterii deciziei de sancționare disciplinare.

Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcţionarilor publici a fost republicată în temeiul art. III din Legea nr. 251/2006 prin care a fost modificată şi completată Legea nr. 188/1999, ocazie cu care s-a dat textelor o nouă renumerotate.

Forma indicată de către reclamantă cu privire la conţinutul articolului 77 din Legea nr. 188/1999 rep. (reclamanta a susținut că acest articol ar stipula următoarele “detașarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcționarului public corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției publice pe care urmează să fie detașat”), reprezintă o formă anterioară acestei legi, care a fost în vigoare până în anul 2006, ulterior actul normativ fiind republicat în temeiul art. III din Legea nr. 251/2006 prin care a fost modificată şi completată Legea nr. 188/1999, ocazie cu care s-a dat textelor o nouă renumerotate.

Totodată, este adevărat şi faptul că Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici a fost modificată prin Legea nr. 57/2016.

Însă acest modificări aduse prin Legea nr. 57/2016 au început să producă efecte juridice începând cu luna august 2016, adică ulterior momentului emiterii deciziei de sancționare disciplinară nr. 16 din 21 iunie 2016.

Prin urmare, potrivit principiului general de drept al neretroactivității legii, în speță nu sunt aplicabile modificările aduse Legii nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici prin Legea nr. 57/2016, întrucât aceste dispoziții nu erau în vigoare la momentul săvârșirii abaterii disciplinare, nefiind în vigoare nici la momentul efectuării cercetării prealabile disciplinare și nici la momentul emiterii deciziei de sancționare disciplinare.

De asemenea, cu privire la cea de-a doua abatere disciplinară reținută în sarcina reclamantei, în privința căreia aceasta a menționat că acest act normativ și-ar fi încetat aplicabilitatea la data de 02.08.2007 când a intrat în vigoare forma republicată a aceleiași legi, tribunalul expune următoarele:

Prin decizia de sancționare disciplinară nr. ......... din 21.06.2016 s-a menționat că cea de-a doua faptă reținută în sarcina reclamantei constituie abaterea disciplinară reglementată de art. 12 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 7/2004 modificată și completată.

Tribunalul constată că Legea nr. 7/2004 a fost republicată în temeiul art. II din Legea nr. 50/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2004 privind codul de conduită al funcționarilor publici, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 194/2007.

Tribunalul apreciază ca fiind lipsită de relevanță împrejurarea că în cuprinsul deciziei de sancționare disciplinară s-a menționat actul normativ “Legea nr. 7/2004 modificată și completată”, în loc de “Legea nr. 7/2004 republicată”, în sensul că nu s-a consemnat și noțiunea de “republicată”, întrucât este vorba despre o simplă eroare materială.

Tribunalul consideră că, prin consemnarea noțiunii de ”modificată și completată” cu privire la Legea nr. 7/2004, sunt avute în vedere inclusiv modificările aduse ulterior prin republicarea acestui act normativ.

Față de aspectele expuse mai sus, tribunalul concluzionează că în decizia de sancționare disciplinară nr. ........ din 21.06.2016 emisă de ......... Gorj s-au menționat în mod corect textele de lege ce reglementează abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei, fiind vorba despre art. 77 alin. 2 lit. f și lit. g din Legea nr. 188/1999 rep. și de art. 12 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 7/2004 modificată și completată, republicată.

În continuare, tribunalul va analiza aspectele invocate de către reclamantă cu privire la componența comisiei de disciplină din cadrul .............. Gorj care a efectuat cercetarea prealabilă disciplinară cu privire la abaterile disciplinare pentru care s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei.

În acest sens, reclamanta a invocat aspectul că această comisie de disciplină a fost constituită în mod nelegal ca urmare a faptului că în componența acestei comisii a figurat o persoană care nu avea calitatea de membru al comisiei de disciplină din cadrul ........ Gorj, fiind vorba despre d-na ..........., al cărei mandat încetase în anul 2014.

Examinând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, tribunalul apreciază că este întemeiat acest motiv invocat de către reclamantă pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Mai întâi, tribunalul subliniază faptul că procedura cercetării prealabile administrative este o procedură ce trebuie urmată în mod obligatoriu în situația în care la final se ajunge la aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 77 alin. 3 lit. b din Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici.

Această dispoziție de obligativitate a procedurii cercetării prealabile este prevăzută în mod expres de către art. 30 alin. 1 din H.G. nr. 1344/2007 care statuează următoarele: ”procedura cercetării administrative este obligatorie pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute la art. 77 alin. 3 lit. b) – e) din Legea nr. 188/1999 rep. (…).”

De asemenea, și art. 78 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 rep. prevede că sancțiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei, iar art. 79 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 rep. prevede că pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare și propunerea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarilor publici din autoritățile sau instituțiile publice se constituie comisii de disciplină.

Prin decizia nr. .......... din 21.06.2016 emisă de .......... Gorj (filele 15-17 dosar) s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei ..........., având funcția de inspector în cadrul unității pârâte, în sensul diminuării drepturilor salariale cu 20 % pe o perioadă de 3 luni, conform disp. art. 77 alin. 3 lit. B din Legea nr. 188/1999 rep.

În decizia nr. 16 din 21.06.2016 s-a menționat că sancționarea disciplinară a reclamantei a fost dispusă în baza raportului întocmit de către comisia de disciplină din cadrul ............ Gorj, avându-se în vedere dispozițiile Legii nr. 188/1999 rep. statutul funcționarilor publici, întrucât reclamanta este funcționar public (având funcția de inspector în cadrul ............. Gorj) și dispozițiile H.G. nr. 1377/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit raportului din data de 15.06.2016 întocmit de către comisia de disciplină din cadrul .......... Gorj (filele 18-20 dosar), raport în cuprinsul căruia au fost expuse concluziile comisiei de disciplină față de cercetarea prealabilă disciplinară cu privire la abaterile reținute în sarcina reclamantei, s-a menționat că membrii comisiei de disciplină din cadrul .......... Gorj au fost numiți prin decizia nr. ............/06.12.2010 modificată de decizia nr. ........../06.12.2013.

Acest raport al comisiei de disciplină din cadrul ......... Gorj (fila 20 dosar) a fost semnat de către următoarele persoane:

- președinte comisie de disciplină ...........

- membru comisie de disciplină ................

- membru comisie de disciplină ..............

Membrii Comisiei de disciplină care au participat la efectuarea cercetării prealabile disciplinare cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei au fost următoarele persoane: - președinte comisie de disciplină ...........

 - membru comisie de disciplină .............

 - membru comisie de disciplină ..................

Această constatare rezultă în mod clar din conținutul actelor întocmite de către persoanele din cadrul comisiei de disciplină care au participat la efectuarea cercetării prealabile disciplinare cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei.

Astfel, se observă că la finalul fiecărui act întocmit de către comisia de disciplină care a participat la efectuarea cercetării prealabile disciplinare s-a menționat în mod expres care au fost persoanele care au participat în calitate de membrii ai acestei comisii, fiind vorba despre președinte comisie de disciplină ..........., membru comisie de disciplină ....... ..... și membru comisie de disciplină ........., iar în dreptul fiecărei persoane figurează semnătura acestora (fila 38, fila 43, fila 53, fila 58, fila 59, fila 60 din dosar).

Sintetizând aspectele expuse mai sus, rezultă în mod evident că persoanele care au participat în calitate de membri ai comisiei de disciplină cu ocazia efectuării cercetării prealabile disciplinare cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei au fost următoarele persoane: - președinte comisie de disciplină ..............

- membru comisie de disciplină ...................

- membru comisie de disciplină ................

Precum s-a menționat mai sus, în cuprinsul raportului din 15.06.2016 întocmit de către comisia de disciplină din cadrul ........... Gorj (filele 18-20 dosar), raport în cuprinsul căruia au fost expuse concluziile comisiei de disciplină față de cercetarea prealabilă disciplinară cu privire la abaterile reținute în sarcina reclamantei, s-a menționat că membrii comisiei de disciplină din cadrul ........... Gorj au fost numiți prin decizia nr. ............./06.12.2010 modificată de decizia nr. ........./06.12.2013.

Astfel, prin decizia nr. .........../06.12.2010 emisă de .......... Gorj (fila 37 dosar) au fost desemnate următoarele persoane care să facă parte din comisia de disciplină din cadrul ........... Gorj:

- președinte comisie de disciplină .............

- membru comisie de disciplină ................

- membru comisie de disciplină ..........................

Totodată, prin aceeași decizie au fost desemnați următorii membrii supleanți:

-membru supleant pentru ……….. a fost desemnat d-na ……………..

-membru supleant pentru Popescu Elena a fost desemnat d-nul .........

-membru supleant pentru ............ a fost desemnată d-na ..................

Ulterior, prin decizia nr. ............../06.12.2013 emisă de ............. Gorj (fila 36 dosar) a fost modificată componența comisiei de disciplină constituită la nivelul ............ Gorj, astfel:

- a fost desemnat membru al comisiei de disciplină d-nul ......... în locul d-nei .............

-a fost desemnat membru supleant …….. pentru noul membru …………..

Totodată, s-a menționat că noua decizie nr. …………/06.12.2013 va produce efecte juridice începând cu data de 04.01.2014.

Sintetizând aspectele expuse mai sus cu privire la dispozițiile celor două decizii enunțate anterior, tribunalul constată că, începând cu data de 04.01.2014, pentru a fi în mod legal constituită comisia de disciplină din cadrul ......... Gorj, trebuia ca în componența acestei comisii de disciplină să figureze următoarele persoane:

- președinte comisie de disciplină ..........

- membru comisie de disciplină .............

- membru comisie de disciplină ...............

Cercetarea prealabilă disciplinară cu privire la abaterile disciplinare pentru care s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei a fost efectuată în perioada aprilie 2016 – iunie 2016, astfel cum rezultă înscrisurile întocmite de către persoanele care au participat în cadrul comisiei de disciplină (proces verbal întocmit la data de 13.04.2016 – fila 38 dosar, proces verbal întocmit la data de 04.05.2016 – fila 43 dosar, proces verbal întocmit la data de 13.05.2016 – fila 50 dosar, proces verbal întocmit la data de 20.05.2016 – fila 55 dosar, proces verbal întocmit la data de 31.05.2016 – fila 59 dosar, process verbal întocmit la data de 10.06.2016 – fila 60 dosar, raport întocmit la data de 15.06.2016 – fila 18 dosar).

Persoanele care au participat în calitate de membri ai comisiei de disciplină cu ocazia efectuării cercetării prealabile disciplinare cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei au fost următoarele persoane:

- președinte comisie de disciplină ................

 - membru comisie de disciplină ....................

 - membru comisie de disciplină ................

Această concluzie rezultă cu certitudine, având în vedere că la finalul fiecărui act întocmit de către persoanele din cadrul comisiei de disciplină care au participat la efectuarea cercetării prealabile disciplinare s-a menționat în mod expres care au fost persoanele care au participat în calitate de membrii ai acestei comisii, fiind vorba despre președinte comisie de disciplină ..........., membru comisie de disciplină ........... și membru comisie de disciplină ..........., iar în dreptul fiecărei persoane figurează semnătura acestora (fila 38, fila 43, fila 53, fila 58, fila 59, fila 60 din dosar).

În raport de aceste considerente, tribunalul observă că nu a fost în mod legal constituită acea comisie de disciplină care a efectuat cercetarea prealabilă disciplinară cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei și în raport de constatările căreia s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei, în condițiile în care în componența acestei comisii a figurat o persoană care nu avea calitatea de membru al comisiei de disciplină din cadrul ........... Gorj, fiind vorba despre d-na ........., al cărei mandat încetase la începutul anului 2014.

Persoana care trebuia să participe în calitate de membru al comisiei de disciplină pentru efectuarea cercetării prealabile disciplinare cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei trebuia să fie d-nul .........

În acest sens, art. 3 din H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, prevede că în cadrul fiecărei autorități și instituții publice se constituie, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice, o comisie de disciplină.

Disp. art. 4 alin. 3 din H.G. nr. 1344/2007 prevede că membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Art. 12 alin. 1 din H.G. nr. 1344/2007 statuează că membrii comisiei de disciplină își exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării duratei acesteia sau înainte de termen, în condițiile instituite de acest act normativ.

De asemenea, disp. art. 15 alin. 1 din H.G. nr. 1344/2007 enumeră care sunt cazurile în care încetează mandatul unui membru desemnat în comisia de disciplină, iar printre acestea se regăsește și cazul care se referă la expirarea perioadei pentru care a fost desemnat acel membru în comisia de disciplină.

În raport de aceste prevederi legale, tribunalul observă faptul că, începând cu data de 04.01.2014, d-na ........... nu mai putea participa în calitate de membru în cadrul comisiei de disciplină constituită la nivelul .......... Gorj, întrucât nu mai avea această calitate de membru, în condițiile în care prin decizia nr. ........../06.12.2013 emisă de ........... Gorj (fila 36 dosar) a fost modificată componența comisiei de disciplină  în sensul că a fost desemnat membru al comisiei de disciplină d-nul ..............., în locul d-nei ........., iar în această decizie s-a menționat în mod expres aspectul că acest act produce efecte juridice începând cu data de 04.01.2014.

Toate atribuțiile acestei persoane (........) au fost preluate începând cu data de 04.01.2014 de către noul membru titular desemnat ca fiind d-nul .............

Ca atare, persoana care trebuia să participe în calitate de membru al comisiei de disciplină pentru efectuarea cercetării prealabile disciplinare cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei trebuia să fie d-nul ..............

Totodată, tribunalul are în vedere și împrejurarea că fostul membru ............. al comisiei de disciplină nu a fost desemnat nici în calitatea de supleant al vreunuia dintre noii membrii titulari care intrau în componența comisiei de disciplină începând cu data de 01.01.2014.

În acest sens, prin decizia ulterioară nr. .........../06.12.2013 emisă de ....... Gorj prin care a fost modificată componența comisiei de disciplină (fila 36 dosar), a fost desemnat membru supleant ……… pentru noul membru titular ………...

Fostul membru .......... al comisiei de disciplină nu a fost desemnat supleant nici pentru pentru ceilalți doi membrii ai comisiei de disciplină al căror mandat a fost reînnoit, posibilitate prevăzută de art. 4 alin. 3 din H.G. nr. 1344/2007, întrucât modificările intervenite prin noua decizie nr. .............../06.12.2013 au vizat doar desemnarea în calitate de membru titular al comisiei de disciplină a d-nului ......., în locul d-nei ........, și desemnarea membrului supleant …….. pentru noul membru titular ………..

Prin urmare, întrucât fostul membru ………. al comisiei de disciplină nu a fost desemnat nici în calitatea de supleant al vreunuia dintre noii membrii titulari care intrau în componența comisiei de disciplină începând cu data de 01.01.2014, tribunalul constată că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. 2 H.G. nr. 1344/2007 sau prevederile art. 13 alin. 2 din H.G. nr. 1344/2007 și nici prevederile art. 19 alin. 2 din H.G. nr. 1344/2007 pentru ca această persoană să poată participa în mod legal în componența comisiei de disciplină în situația în care ar fi lipsit vreunul dintre membrii titulari ai comisiei.

În acest sens, art. 4 alin. 1 din H.G. nr. 1344/2007 statuează că această comisie de disciplină are în componență 3 membrii titulari, iar alin. 2 din cadrul aceluiași articol prevede că pentru fiecare membru titular al comisiei de disciplină se desemnează câte un membru supleant. Membrul supleant își desfășoară activitatea în absența membrului titular corespunzător din comisia de disciplină, în cazul suspendării mandatului membrului titular corespunzător sau în cazul în care mandatul membrului titular a încetat înainte de termen, în condițiile prezentului act normativ.

Disp. art. 13 alin. 2 din H.G. nr. 1344/2007 prevede că în caz de suspendare a mandatului unui membru al comisiei de disciplină va participa în locul acestuia membrul supleant corespunzător.

Art. 19 alin. 2 din H.G. nr. 1344/2007 menționează că membrii comisiei de disciplină pot absenta de la ședințele de lucru stabilite potrivit procedurii de cercetare administrativă din motive obiective, aduse la cunoștința președintelui comisiei de disciplină, în scris, cu cel puțin două zile înaintea ședinței comisiei de disciplină, aceștia fiind înlocuiți de  membrii supleanți corespunzători.

Ca atare, nu a fost în mod legal constituită acea comisie de disciplină care a efectuat cercetarea prealabilă disciplinară cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei și în raport de constatările căreia s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei, în condițiile în care în componența acestei comisii a figurat o persoană care nu avea calitatea de membru al comisiei de disciplină din cadrul ...........Gorj, fiind vorba despre d-na .........., al cărei mandat încetase la începutul anului 2014.

Dispozițiile legale ce reglementează componența, organizarea, funcționarea, atribuțiile și procedura de lucru derulată de către comisia de disciplină cu ocazia desfășurării cercetării prealabile disciplinare sunt dispoziții imperative, de ordine publică.

Fiind vorba despre dispoziții imperative, de ordine publică, tribunalul subliniază faptul că nerespectarea acestor prevederi afectează valabilitatea actelor întocmite de către o comisie de disciplină care a fost constituită în mod nelegal.

În acest sens, H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină reglementează în mod expres o serie de condiții ce trebuie îndeplinite de către persoanele care sunt desemnate în calitate de membrii titulari sau membrii supleanți ai unei comisii de disciplină. (art. 11 alin. 1 din H.G. nr. 1344/2007 menționează că poate fi desemnat membru în comisia de disciplină funcționarul public care îndeplinește următoarele condiții: lit. a). – are o bună reputația profesională și o conduită corespunzătoare în exercitarea funcției publice, lit. b). – are studii superioare, lit. c). – este funcționar public definitiv, numit pe perioadă nedeterminată, lit. d). – nu se află în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. 4 din același articol).

De asemenea, în cuprinsul H.G. nr. 1344/2007 sunt reglementate în mod expres și cazuri în care un funcționar public nu poate fi desemnat ca membru în comisia de disciplină ca urmare a faptului că se află în stare de incompatibilitate (art. 11 alin. 4 din H.G. nr. 1344/2007 reglementează cazurile în care un funcționar public nu poate fi desemnat ca membru în comisia de disciplină ca urmare a faptului că se află în stare de incompatibilitate).

Rațiunea pentru care legiuitorul a instituit o serie de cerințe ce trebuie verificate în situația desemnării unei persoane în calitate de membru titular sau de membru supleant al unei comisii de disciplină este legată de împrejurarea că desfășurarea procedurii prealabile disciplinare trebuie să fie realizată de către o comisie de disciplină ai cărei membrii să respecte principiile de obiectivitate, de  integritate, de independență,  de imparțialitate în ceea ce privește analiza faptelor reprezentând abateri disciplinare cu care a fost sesizată comisia și în ceea ce privește luarea măsurilor de sancționare disciplinară, astfel cum statuează art. 19 alin. 3 din H.G. nr. 1344/2007.

Condițiile imperative impuse de H.G nr. 1344/2007 referitoare la cerințele ce trebuie îndeplinite de către persoanele ce sunt desemnate în calitate de membrii titulari sau de membrii supleanți ai unei comisii de disciplină nu au mai fost verificate cu privire la fostul membru ............ după momentul ulterior în care această persoană nu a mai avut calitatea de membru al comisiei de disciplină (începutul anului 2014) motivat de împrejurarea că d-nei ............ i-a încetat calitatea de membru al comisiei.

Faptul că inițial, la data desemnării sale prin decizia nr. ........../06.12.2010 în calitate de membru titular al comisiei de disciplină (fila 37 dosar ) au fost verificate condițiile imperative impuse de H.G nr. 1344/2007 pentru ca această persoană să fie desemnată în această funcție, nu înseamnă că aceste verificări ar fi valabile și după perioada ulterioară în care persoana în cauză nu ar mai avea calitatea de membru al comisiei.

Condițiile imperative impuse de H.G nr. 1344/2007 trebuie verificate de fiecare dată când o persoană este desemnată în calitate de membru titular sau de membru supleant al unei comisii de disciplină, întrucât este posibil să intervină elemente de noutate, diferite față de momentul inițial.

În privința fostului membru .......... nu s-au făcut verificări în raport de prevederile H.G nr. 1344/2007 pentru a se stabili dacă această persoană respectă cerințele ce trebuie îndeplinite de către persoanele ce sunt desemnate în calitate de membrii ai unei comisii de disciplină, astfel încât prezența fostului membru ............ în cadrul comisiei de disciplină nu respectă principiile de obiectivitate, de integritate, de independență, de imparțialitate în ceea ce privește analiza faptelor reprezentând abateri disciplinare cu care a fost sesizată comisia și în ceea ce privește luarea măsurilor de sancționare disciplinară, astfel cum statuează art. 19 alin. 3 din H.G. nr. 1344/2007.

Pentru motivele expuse mai sus, tribunalul apreciază ca fiind lipsit de relevanță aspectul invocat de către pârâtul ........... Gorj în sensul că legea conferă conducătorului instituției competența legală de a aplica sancțiunea disciplinară, întrucât dispozițiile legale ce reglementează componența, organizarea, funcționarea, atribuțiile și procedura de lucru derulată de către comisia de disciplină cu ocazia desfășurării cercetării prealabile disciplinare sunt dispoziții imperative, de ordine publică, iar nerespectarea acestor prevederi afectează valabilitatea actelor întocmite de către o comisie de disciplină care a fost constituită în mod nelegal.

Tribunalul apreciază că nu este întemeiată nici apărarea invocată de către pârâtul ...... Gorj în sensul că organele din cadrul acestei unități nu ar fi cunoscut faptul că s-a emis decizia ulterioară nr. ......./06.12.2013 de către ......... Gorj prin care a fost modificată componența comisiei de disciplină constituită la nivelul acestei instituții publice.

Relevant în acest sens este chiar raportul din 15.06.2016 întocmit de către comisia de disciplină din cadrul ......... Gorj (fila 18 dosar), fiind vorba despre raportul în cuprinsul căruia au fost expuse concluziile comisiei de disciplină față de cercetarea prealabilă disciplinară efectuată cu privire la abaterile reținute în sarcina reclamantei, iar în acest act în care s-a menționat că membrii comisiei de disciplină din cadrul ....... Gorj au fost numiți prin decizia nr. ....../06.12.2010 modificată de decizia nr. ........./06.12.2013.

Ca atare, este evident faptul că organele din cadrul unității ......... Gorj aveau cunoștință despre decizia ulterioară nr. ............/06.12.2013 prin care a fost modificată componența comisiei de disciplină constituită la nivelul acestei instituții publice.

Prin urmare, tribunalul apreciază că instituția pârâtă nu poate invoca în apărarea sa propria sa culpă în sensul că nu a depus toate diligențele necesare pentru a verifica care erau persoanele ce aveau calitatea de membrii ai comisiei de disciplină la momentul efectuării cercetării prealabile disciplinare.

În ceea ce privește celelalte motive de nelegalitate invocate de către reclamantă în cuprinsul acțiunii, tribunalul constată că acestea se referă la procedura derulată în fața comisiei de disciplină cu ocazia desfășurării cercetării prealabile disciplinare şi la conţinutul deciziei de sancţionare disciplinară, astfel încât tribunalul consideră că nu se mai impune să se analizeze și aceste motive în raport de împrejurarea că din materialul probator adminstrat în cauză a rezultat că nu a fost în mod legal constituită acea comisie de disciplină care a efectuat cercetarea prealabilă disciplinară cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantei, iar nerespectarea prevederilor privind componenţa comisiei de disciplină, dispoziții imperative şi de ordine publică, afectează valabilitatea actelor întocmite de către această comisie care nu a fost constituită în mod legal.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, apreciind că acțiunea formulată de către reclamantă este întemeiată, în temeiul disp. art. 80 din Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici, tribunalul va admite acțiunea formulată de către reclamantă și va dispune anularea deciziei de sancționare disciplinară nr........... din 21.06.2016 emisă de ........... Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta ........., cu domiciliul în municipiul .......... judeţul Gorj, CNP ......., în contradictoriu cu pârâtul ........ Gorj cu sediul în municipiul ........., judeţul Gorj.

Dispune anularea deciziei de sancţionare disciplinară nr. ......... din 21.06.2016 emisă de ......... Gorj.

Cu drept de recurs, care se va depune la Tribunalul Gorj, în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 21.10.2016.

Red. C.F./ Tehn. M.R.

4 ex/ 12.12. 2016

Domenii speta

Spete similare