Înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar. Aplicarea art. 242 alin 2 Cpp

Prin încheierea nr. 97 din data de 17 februarie 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Roşiorii de Vede, în dosarul nr. 533/292/2017/a1.1, în baza art. 348 alin. 2 rap. la art. 207 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală şi la art.2 43 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţii B.F. si  N. G. I., măsură dispusă prin încheierea nr. 76 din 03 februarie 2017 pronunţată  de Judecătoria Roşiorii de Vede şi a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpaţilor.

 A fost respinsă ca neîntemeiată cererea inculpaţilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a reţinut că, verificând la momentul înregistrării dosarului penal, la instanţă, în cursul procedurii de cameră preliminară,  legalitatea şi temeinicia arestării preventive luată faţă de inculpaţi, apreciază că subzistă temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri şi că lăsarea lor în libertate prezintă şi în continuare un real pericol pentru ordinea publică,  având în vedere modul şi circumstanţele  în care au acţionat (după o prealabilă înţelegere şi plănuire a săvârşirii infracţiunii, pe timp de noapte, când ştiau că persoana vătămată are o vârstă înaintată, fiind aproape în imposibilitatea de a se apăra, se afla singură în casă şi dormea, prin folosirea glugilor hainelor şi a unui fular pentru  a-şi ascunde faţa, prin  asigurarea posibilităţii de a nu fi descoperiţi şi a scăpa de urmărire, dat fiind că inculpatul N. a rămas de pază), precum şi sentimentul de temere şi insecuritate indus în rândul comunităţii prin comiterea unor astfel de infracţiuni de violenţă, cu o gravitate deosebită.

Deşi din înscrisurile de la dosar rezultă că inculpaţii nu au mai săvârşit astfel de fapte antisociale, nu au creat probleme autorităţilor locale, sunt elevi de liceu şi au avut o conduită bună până la data săvârşirii infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, atât în familie cât şi în societate, recunoscând faptele săvârşite,  modul cum au acţionat dovedeşte o periculozitate deosebită, lăsarea lor în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică şi creând în rândul concetăţenilor un puternic sentiment de insecuritate, aceştia aşteptându-se ca reacţia autorităţilor să fie fermă, cu atât mai mult cu cât ei nu s-au predat de bunăvoie, fiind identificaţi în urma cercetărilor efectuate, ţinând cont şi de vârsta (17 ani) şi situaţia lor familială (tatăl inculpatului B. F. este decedat, acesta fiind în grija mamei sale şi a actualului soţ al acesteia, iar tatăl celuilalt inculpat este, de asemenea, decedat, mama  locuind în judeţul Galaţi, el fiind în grija bunicului, în vârstă de aproximativ 80 ani, nefiind supravegheaţi atent).

Având în vedere aspectele menţionate şi ţinând cont de disp. art. 348 alin.2 Cod procedură penală şi art. 207 alin. 2 şi 4 şi la art.243 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţi şi a menţinut măsura arestării preventive a acestora, nereieşind că în timpul scurt petrecut în detenţie aceştia au conştientizat  consecinţele faptelor lor, în raport atât cu familia cât şi cu ceilalţi concetăţeni.

În temeiul art. 242 alin.2 Cod procedură penală, a respins, ca neîntemeiată cererea formulată de inculpaţi, prin care au solicitat înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar, pentru aceleaşi considerente expuse, măsura luată împotriva lor fiind proporţională cu gravitatea pericolului social al faptelor săvârşite.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţie inculpaţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea acesteia şi desfiinţarea încheierii atacate şi, rejudecând cauza, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai uşoară.

Motivele contestaţiilor nu au fost formulate în scris, pentru contestatorii inculpaţi, acestea fiind susţinute oral de apărătorul desemnat din oficiu, care în expunerea orală a acestora a arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 242 Cod procedură penală, faţă de circumstanţele reale ale faptelor şi personale ale inculpaţilor, dezvoltarea motivelor fiind cuprinsă în partea introductivă a prezentei încheieri.

Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate şi în baza art. 205 şi art. 4251 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului reţine următoarele:

Judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a făcut o evaluare justă a probatoriului administrat până în prezent în ceea ce priveşte constatarea existenţei unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, respectiv tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată - inculpatul B. F. şi complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată - inculpatul N. G.

Însă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului apreciază că în mod neîntemeiat, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a constatat că, în raport de împrejurările cauzei şi de persoana inculpaţilor care sunt minori, de perioada de timp petrecută în arest preventiv de inculpat, o altă măsură preventivă mai uşoară nu este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 al. 1 Cod procedură penală.

Astfel, sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului reţine că la acest moment s-a încheiat urmărirea penală, prima fază a procesului penal şi cea mai apropiată de momentul încălcării legii penale, când necesitatea unei măsuri preventive este mai stringentă pentru a dovedi o reacţie fermă a organelor judiciare. Totodată, în cursul urmăririi penale au fost administrate toate probele necesare pentru soluţionarea cauzei, iar inculpaţii au avut o poziţie de recunoaştere a acuzaţiei, ceea ce face să nu existe riscul influenţării cercetării judecătoreşti dacă ar fi lăsaţi în libertate.

De la momentul faptei şi al arestării preventive a trecut o perioadă de aproximativ o lună, care este suficientă pentru a atenua starea de pericol pentru ordinea publică, în raport de circumstanţele concrete ale speţei şi necesitatea unei reacţii ferme a organelor judiciare şi pentru ca inculpaţii minori să înţeleagă consecinţele faptelor lor şi imperativul de a nu mai fi implicaţi în fapte antisociale.

Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 243 alin. 2 Cod procedură penală, reţinerea şi arestarea preventivă pot fi dispuse față de un minor, în mod excepţional, numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității şi dezvoltării acestuia nu sunt disproporţionate față de scopul urmărit prin luarea măsurii.

S-a avut, astfel, în vedere, caracterul excepţional pe care trebuie să îl aibă măsura arestării preventive cu privire la inculpaţii minori şi efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității şi dezvoltării acestora, care sunt elevi în clasa a IX -a, respectiv a X-a.

Evaluarea modului şi circumstanţelor de comitere a infracţiunii  pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată relevă într-adevăr că, deşi aceasta prezintă, în mod generic, o gravitate ridicată, în concret aceste fapte nu îi caracterizează pe inculpaţi drept persoane periculoase, care să fie necesar a fi plasaţi în continuare în arest preventiv, ca unică măsură aptă în prezent să asigure apărarea ordinii publice de un pericol imediat.

În raport de stadiul actual al procesului penal şi de circumstanţele personale ale inculpaţilor, apreciază ca fiind adecvată din punctul de vedere al rezonabilităţii şi proporţionalităţii măsurii preventive cu împrejurările concrete, măsura controlului judiciar, aceasta fiind suficientă pentru realizarea scopurilor menţionate în art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, interdicţiile şi obligaţiile impuse inculpaţilor fiind apte să asigure prezenţa acestora în faţa organelor judiciare, la orice chemare, prezervarea probatoriului cauzei, precum şi prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni.

Aşadar, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi B. F. şi N. G. I. împotriva încheierii nr. 97 din 17.02.2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Roşiorii de Vede, în dosarul nr. 533/292/2017/a1.1, va desfiinţa în parte încheierea atacată, sub aspectul măsurii preventive şi rejudecând, în baza art. 205 alin. 10 Cod procedură penală raportat la art. 242 al. 2 Cod procedură penală se va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor, cu măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o durată de 60 de zile, de la data de 21.02.2017 la 21.04.2017, inclusiv.

În consecinţă se va dispune punerea în libertate a inculpaţilor de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 2/UP şi, respectiv, nr. 3/UP din 03.02.2017, emise de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Roşiorii de Vede, dacă nu sunt arestaţi sau deţinuţi în altă cauză.

În baza art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, pe durata controlului judiciar, inculpaţilor li se vor impune următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea lor, respectiv la organele de poliţie în a căror rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi.

În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar, se va impune inculpaţilor să respecte următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească teritoriul României decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar pe rolul căruia se află cauza;

b) să nu intre în incinta localurilor în care se comercializează şi consumă băuturi alcoolice;

c) să nu se apropie de persoana vătămată Bizadea Gheorghiţa, domiciliată în comuna Măldăeni, jud. Teleorman şi să nu comunice cu aceasta în mod direct;

c) să comunice periodic, organului desemnat cu supravegherea, informaţii relevante despre mijloacele lor de existenţă; 

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală, se va atrage atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În temeiul art. 215 alin. 4 Cod procedură penală, se va încredinţa supravegherea respectării de către inculpaţi a măsurii preventive a controlului judiciar şi a obligaţiilor care le revin pe durata acesteia, organelor de poliţie în a căror circumscripţie locuiesc.

Se va dispune ca o copie a încheierii să se comunice inculpaţilor şi organelor menţionate în art. 215 alin. 5 din Codul de procedură penală.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate, care nu contravin dispoziţiilor prezentei.

Domenii speta

Spete similare