Infractiuni

Sentinţă penală 283 din 15.12.2022


Prin rechizitoriul nr. (...) din data de (...), întocmit de (...) a fost trimis în judecată inculpatul (...), pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, prev. de art. 336 alin. 1 C.P.

În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că la data de (...), în jurul orei (,...), inculpatul a condus autoturismul marca (...) cu nr. de înmatriculare (...), pe (...), pe raza orașului (...) având o alcoolemie peste limita legală, de 2,79 g‰, respectiv 2,65 g‰.

Situaţia de fapt mai sus prezentată se susţine, conform rechizitoriului, cu următoarele mijloace de probă:

proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante;

- declarații suspect/inculpat (...)

- proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante;

- BAT nr. (:..) din /(...) emis de către SJML (...)

- cerere de analiză;

- examen clinic;

- proces-verbal de recoltare mostre biologice;

- declarație martor (...)

- declarație martor (...);

- cazier judiciar (...)

- fotocopii documente inculpat și auto.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de (...), rămasă definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de (...), instanţa a dispus citirea rechizitoriului, iar inculpatul a arătat că recunoaşte faptele reţinute în sarcina sa în rechizitoriu, învederând că doreşte ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. 4 din C.proc.pen. privind judecata în cazul recunoaşterii învinuirii. La aceeaşi dată a fost audiat inculpatul, declaraţia acestuia de recunoaştere fiind consemnată şi ataşată la dosar.

În faza de judecată, față de poziția procesuală a inculpatului, nu s-a solicitat administrarea probatoriului.

Analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt:

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că la data de (...), în jurul orei (...), fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, organele de poliție din cadrul Poliției (....) au oprit pentru control autovehiculul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), care circula pe (...), pe raza (...), din direcția (.../:::)

Cu această ocazie, la volanul autovehiculului menționat anterior a fost identificat numitul (...), deținător al permisului de conducere categoria AM, B1 și B, seria (...) eliberat la data de (...) de către SRPCIV (...). Totodată în habitaclu a mai fost identificat martorul (...) pasager pe bancheta dreapta față. Întrucât inculpatul emana halenă alcoolică, acesta a fost testat la ora (..) cu aparatul alcotest, rezultatul fiind de 1,46 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În continuare, (...) a fost condus la (...), unde i s-au recoltat 2 probe biologice, la ora (---), respectiv (...).

Conform BAT nr. (...) din (...), rezultă că inculpatul a avut o alcoolemie de 2,79 g‰, respectiv 2,65 g‰.

Fiind audiat în calitate de suspect, numitul (...) a recunoscut fapta reținută în sarcina sa și a declarat faptul că, la data de (,...), în intervalul orar (...), a consumat împreună cu martorul (...) 3 doze de bere alcoolizată, marca (...), cu capacitatea de 0,5 l fiecare. Ulterior a condus autoturismul marca (...) cu nr. de înmatriculare (...) până în (...) pentru a alimenta cu carburant, fiind însoțit de către martor, iar în momentul în care se întorcea către domiciliu, a fost oprit în zona societății (...) de către organele de poliție, care au constatat că se afla sub influența băuturilor alcoolice. Suspectul regretă fapta comisă. În calitate de inculpat, (...)a reiterat aceleași aspecte.

Martorul (...) a susținut versiunea expusă de către inculpat privind consumul de alcool și circumstanțele în care acesta a fost depistat de către organele de poliție, iar (...) (participant la trafic la momentul depistării inculpatului) a confirmat aspectele consemnate în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante de către organele de poliție.

Fiind audiat în cursul urmării penale, inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă.

Față de cele ce preced, având în vedere poziția procesuală a inculpatului, prin analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă astfel expuse, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul (...) a săvârşit fapta astfel cum a fost anterior descrisă, urmând a opera răspunderea sa penală. Astfel, având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța va dispune condamnarea acestuia.

În drept, fapta inculpatului (...) care, la data de (...), în jurul orei (...), a condus autoturismul marca (...), cu nr. de înmatriculare (...), pe (...), pe raza orașului (...)având o alcoolemie peste limita legală, de 2,79 g‰, respectiv 2,65 g‰ întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanțe”, prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. 1 Cod penal.

Infracţiunea incriminată fiind una de pericol, urmarea imediată a faptei săvârşite de către inculpat constă în punerea în pericol a siguranţei traficului rutier. Starea de pericol pentru valoarea ocrotită de actul normativ mai sus menţionat s-a produs prin însăşi săvârşirea acţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care se afla sub influența băuturilor alcoolice. De asemenea, legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi urmarea socialmente periculoasă rezultă ex re, din însăşi săvârşirea faptei.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie indirectă, acesta prevăzând rezultatul faptei sale, respectiv punerea în pericol al siguranţei circulaţiei rutiere şi a participanţilor la trafic şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, urmând a reţine şi aplicabilitatea art. 396 alin. (10) C.proc. pen.

Cu titlu prealabil, instanța remarcă faptul că, prin incriminarea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanțe, legiuitorul a avut în vedere protejarea relaţiilor sociale referitoare la protecţia siguranței circulației pe drumurile publice.

În concret, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, având o concentrație alcoolică în sânge 2,79%o alcool pur.

Totodată, instanţa reţine că fapta nu s-a concretizat într-o pagubă concretă, nefiind implicat într-un accident auto.

Fiind în prezenţa unei infracţiuni de pericol, conducerea unui autovehicul pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanțe este suficientă pentru producerea stării de pericol și pentru perturbarea siguranței circulației pe drumurile publice.

Or, atitudinea inculpatului față de riscul la care sunt expuşi ceilalţi participanţi la traficul rutier prin conduita sa dovedește o ignoranță în înţelegerea pericolului social al săvârşirii infracţiunii.

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din analiza fişei de cazier judiciar a inculpatului, acesta se află la prima abatere infracțională, nefiind condamnat în trecut pentru săvârşirea vreunei infracţiuni. Acesta nu figurează cu menţiuni în fişa de cazier judiciar.

În plus, tot cu referire la circumstanțele personale, constată că inculpatul este verificator proiecte la (...), fiind, aşadar, integrat în muncă şi are studii superioare.

Cu privire la conduita inculpatului, observă că acesta a avut o atitudine cooperantă cu organele judiciare, a recunoscut săvârşirea faptei şi a participat în mod activ la desfăşurarea activităților de urmărire penală. Totodată, în cursul judecăţii, acesta a recunoscut în totalitate fapta reţinută în sarcina sa prin actul de sesizare al instanţei, menţionând că este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Potrivit art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1), (11) şi (2) C.proc.pen., când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) C.proc.pen. ori art. 395 alin. (2) C.proc.pen., iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

În ceea ce privește pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului, potrivit art. 336 alin. (1) C.pen., fapta acestuia este sancționată cu închisoarea de 1 la 5 sau cu amenda. Conform art. 74 alin. (2) C.pen., la alegerea uneia dintre pedepsele alternative prevăzute de lege, vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. (1) C.pen.

Însă, urmare a aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C.proc.pen., instanţa urmează să stabilească inculpatului pedeapsa închisorii prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal între limitele speciale, reduse cu o treime, şi anume pedeapsa închisorii cuprinsă între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni.

În raport cu cele menţionate anterior privitoare la gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitate inculpatului, în baza art. 336 alin. (1) C.pen. şi a art. 396 alin. (10) din C.pr.pen, instanţa va condamna inculpatul (...) la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanţe, cuantum suficient în opinia instanţei pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, având în vedere dispoziţiile art. 91 C.pen., instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune  suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate inculpatului.

Astfel, potrivit acestor dispoziții, se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În concret, astfel cum s-a precizat anterior, instanţa urmează să aplice inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii, pedeapsa de 1 an închisoare, pedeapsă mai mică decât maximul de 3 ani închisoare prevăzut de lege pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Cu toate că fapta inculpatului este de o gravitate ridicată, instanţa, faţă de atitudinea de recunoaştere pe care a avut-o în faţa instanţei, vârsta acestuia, de faptul că este o persoană integrată în societate, cu studii superioare, consideră că sunt îndeplinite premisele necesare pentru ca reeducarea inculpatului să se realizeze şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie.

Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei, acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

Prin urmare, având în vedere prevederile art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit potrivit art. 92 C.Pen., să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune (...) la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pentru realizarea unei integrări depline în societate a inculpatului, pentru conştientizarea pe deplin a faptelor sale, instanţa apreciază că este necesar ca acesta să respecte obligaţia prevăzută de art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. şi anume, obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

De asemenea, ca urmare a manifestării acordului de prestare a unei munci neremunerate în folosul comunităţii, obligaţie prevăzută de art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere de 2 ani, inculpatul va presta muncă în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, în condiţiile art. 57 din Legea nr. 253/2013, în cadrul (...)

În considerarea stabilirii suspendării executării pedepsei de 1 an închisoare sub supraveghere, în baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, sau săvârșește o nouă infracţiune.

În temeiul art. 274 alin. (1) C.pr.pen., va obliga inculpatul la plata sumei de (...) de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, dintre care suma de (...) lei reprezentând cheltuieli aferente urmăririi penale.