Agentul care a întocmit procesul-verbal de contravenţie nu a constatat personal fapta. Consecinţe

Sentinţă civilă 260 din 18.05.2017


Prin sentinţa civilă nr. 260 pronunţată de Judecătoria Iaşi la data de 19 ianuarie 2017 în dosarul nr. 34767/245/2016, instanţa a admis plângerea formulată de petentul RDC în contradictoriu cu  intervenientul forţat BLO şi cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi.

Instanţa a fost învestită cu plângere formulată împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prin care petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 500 lei, reţinându-se că, în data de 29.09.2016, în timp ce conducea autovehiculul cu numărul de înmatriculare X pe str. Canta din mun. Iaşi nu s-a asigurat la schimbarea benzilor de circulaţie şi a intrat în coliziune cu autoturismul cu numărul de înmatriculare X.

Faţă de această împrejurare, petentul a arătat că înţelege să conteste menţiunile efectuate în procesul verbal, învederând o altă situaţie de fapt. În acest sens, petentul a menţionat faptul că a fost acroşat de către autoturismul X care circula în regim de taximetrie în intersecţia str. Canta - şos. Moara de Foc în urma unei manevre de schimbare a benzii de mers de pe banda a doua pe banda întâi efectuată fără a se asigura, pentru a lăsa pe partea dreaptă a carosabilului o clientă.

În cauză, petentul a propus proba cu înscrisuri şi fotografii iar intervenientul forţat nu a propus probe şi nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi preciza poziţia procesuală. Intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, respectiv raportul agentului constatator şi declaraţiile conducătorilor auto implicaţi în accidentul de circulaţie.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, instanţa a reţinut  că procesului-verbal de contravenţie i se recunoaşte valoare probatorie sub aspectul constatării situaţiei de fapt în condiţiile în care cele reţinute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susţinute cu alte mijloace de probă.

În speţă, agentul constatator nu a perceput fapta prin propriile simţuri. Procesul-verbal a fost încheiat pe baza declaraţiilor petentului şi a celuilalt conducător auto implicat în accidentul de circulaţie şi a avariilor rezultate în urma coliziunii dintre cele două autovehicule.

Or, în situaţia în care agentul constatator nu a perceput prin propriile simţuri fapta cu caracter contravenţional, instanţa a apreciat, în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în aplicarea şi interpretarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil că se impune suplinirea cu probe extrinseci a procesului-verbal de contravenţie, iar sarcina probei aparţine intimatului.

Având în vedere caracterul contradictoriu al declaraţiile conducătorilor auto implicaţi în accidentul de circulaţie, modul în care a fost constatată şi descrisă fapta reţinută de către agentul constatator şi împrejurarea că intimatul nu a propus probe suplimentare cu privire la săvârşirea faptei,  instanţa a apreciat că în cauză există un dubiu cu privire la vinovăţia petentului care îi profită acestuia în considerarea raportului de proporţionalitate dintre prezumţia de nevinovăţie şi prezumţia de legalitatea şi temeinicie a procesului-verbal de contravenţie şi a dispus anularea procesului-verbal de contravenţie care a făcut obiectul plângerii.