Partaj – obligarea uneia dintre părţi la plata contravalorii lipsei de folosinţă a unui bun din masa partajabilă condiţionat de existenţa unei fapte ilicite a posesorului.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de fata, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. ……….., reclamanta G.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D.R. să se dispună:

1. ieşirea din indiviziune asupra imobilului situat în Bucureşti, strada ……………., fie prin atribuirea în totalitate pârâtei şi obligarea sa la plata unei sulte, fie la vânzarea prin licitaţie a imobilului şi distribuirea sumei între părţi;

2.obligarea pârâtei la plata lipsei de folosinţă asupra cotei de ½ din apartament, începând cu data de 15.04.2014, până la data pronunţării hotărârii;

3.stingerea de către pârâtă a eventualelor datorii născute în legătură cu imobilul şi care sunt scadente în cursul anului în care are loc partajul;

4.obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că deţine o cotă ideală de ½ din imobilul mai sus descris, în baza certificatului de moştenitor nr. 10 din 15.04.2014, emis de BNP „L.”, fiind unica moştenitoare a defunctului său tată, G.V.N., ce dobândise imobilul de la părinţii săi. Potrivit reclamantei, restul de ½ din imobil este deţinut de D.R., sora defunctului, care locuieşte în Statele unite ale Americii. Cu toate acestea, imobilul se află în folosinţa exclusivă a pârâtei, întrucât găzduieşte în apartament o persoană apropiată ei, fiind imposibil să fie folosit şi de către reclamantă în acelaşi timp. A mai precizat reclamanta că din 2014 de când a decedat tatăl său, a încercat să ajungă la o înţelegere cu mătuşa sa, fără a ajunge la un consens.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 669, art. 679 şi art. 677 Cod civil, iar în probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, expertiza evaluatorie imobiliară şi interogatoriul pârâtei.

Prin încheierea din data de 09.06.2016, s-a dispus eşalonarea taxei judiciare de timbru datorate de 6.635 lei în 12 rate lunare de câte 552,92 lei (f. 55). 

Prin cererea completatoare depusă la data de 06.10.2016 (f. 65), reclamanta a solicitat ieşirea din indiviziune şi asupra a două locuri de înhumare, situate în Cimitirul „Colentina” (Reînvierea) şi „Pantelimon II”, prim atribuirea primului sieşi, iar a celui de-al doilea – mătuşii sale. 

La aceeaşi dată, pârâta a depus întâmpinare (f. 69), prin care a precizat că este de acord cu sistarea stării de indiviziune asupra imobilului, solicitând atribuirea acestuia în natură şi plata către reclamantă a unei sulte, însă nu este de acord cu capătul de cerere privind obligarea sa la lipsa de folosinţă a apartamentului. A susţinut că imobilul se află într-o stare de degradare, nefiind efectuate reparaţii sau renovări de peste 25 ani, precum şi că este neadevărat că imobilul a fost deţinut şi folosit în exclusivitate de către acesta după decesul fratelui său. Este adevărat că în prezent locuieşte un nepot, însă această împrejurare nu a lipsit-o pe reclamantă de accesul în apartament, putându-l folosi oricând ar fi dorit în condiţiile în care mai exista o cameră disponibilă. A mai precizat că a trimis în permanenţă sume de bani pentru acoperirea nevoilor curente ale casei, pentru plata taxelor şi impozitelor, precum şi pentru a o ajuta pe reclamantă în timpul facultăţii. A susţinut că locuieşte în statele Unite ale Americii din anul 1984, iar pe parcursul rarelor sale vizite în România a constatat că în imobil nu exista apă caldă, încălzire sau climatizare. A învederat instanţei că a încercat soluţionarea amiabilă a partajului, fiind efectuate două expertize, însă nu au reuşit să se înţeleagă.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept, iar în probaţiune, a fost solicitată încuviinţarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantei şi proba testimonială.

La data de 25.10.2016, pârâta a depus întâmpinare la cererea completatoare (f. 80), prin care a învederat instanţei că nu este de acord cu însuşirea de către reclamantă a locului de veci din cimitirul „Reînvierea”, deoarece în acest loc este înhumată bunica sa, fraţii mamei sale, părinţii săi şi fratele său, respectiv rude ale sale, pe care reclamanta nici nu a avut posibilitatea să le cunoască. A mai precizat că pretenţiile reclamantei sfidează decenţa în condiţiile în care i-a oferit sprijin pe parcursul studiilor urmate şi nu numai.

 Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, cu interogatoriile părţilor (f. 104 şi 156), proba testimonială costând în audierea martorilor M.G. (f. 113) şi C.R. (f. 114) şi proba cu expertiza tehnică imobiliară (f. 170).

La data de 02.02.2017, pârâta a depus concluzii scrise, prin a reiterat în esenţă apărările expuse pe larg în întâmpinările formulate, învederând instanţei că este de acord cu plata către reclamantă a unei sulte de 24.500 Euro.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin certificatul de moştenitor nr. 1721 din 15.12.1989 emis de Notariatul de stat  Sector 1 Bucureşti, legalizat de Biroul Notarilor Asociați G.M şi G.C. sub nr. 1892 din 15.10.2012 (f. 12), s-a stabilit că de pe urma defunctului G.V., au rămas în calitate de moştenitori soţia acestuia, G.Ve., cu o cotă de ¼, şi fiul acestuia, G.V.N., cu o cotă de 3/4, reţinându-se că fiica sa, D.R., este străină de succesiune prin neacceptare. În masa succesorală, au fost incluse, printre altele, şi următoarele:

-cota de ½ din apartamentul nr. 6 situat în Bucureşti, strada …………, cu suprafaţa de 89,60 mp,

-cota de ½ din dreptul de concesiune a locului de înhumare situat în Cimitirul „Pantelimon II” din municipiul Bucureşti, figura …., locul ……., în suprafaţa totală de 3 mp, înscris în Registrul general la nr. 333/1975; făcându-se menţiune că restul de ½ din bunurile de mai sus reprezintă cota de bun comun a soţiei supravieţuitoare, G. Ve.

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1884 din data de 11.09.1998 (f. 13), G. Ve a transmis fiicei sale, D.R., cota de 4/8 (1/2) din apartamentul nr. 6 situat în Bucureşti, strada ……, sector 1 (dobândită în baza HCM nr. 4015 din 1953m având angajamentul nr. 7711/1956 încheiat cu Banca de investiţii achitat integral), precum şi cota de 1/8 din acest imobil (dobândită prin moştenire de la defunctul său soţ).

Potrivit certificatului de moştenitor nr. 252 din data de 21.09.1999, emis de Biroul Notarial Mentor (f. 15), de pe urma defunctei G. Ve, decedată la data de 11.09.1999, au rămas în calitate de moştenitori copiii acesteia, G.V.N., cu o cotă de 1/2, şi D.R., cu o cotă de ½, fiind incluse în masa succesorală, printre altele:

-cota de 1/4 din apartamentul nr. 6 situat în Bucureşti, strada …………., sector 1, cu suprafaţa de 89,60 mp;

-cota de 5/8 din locul de înhumare situat în Cimitirul „Pantelimon II” din municipiul Bucureşti, figura …., locul ……, în suprafaţa totală de 3 mp;

- cota de 1/4 din dreptul de concesiune asupra locului de înhumare, situat în Cimitirul „Colentina” din municipiul Bucureşti, figura ., locul ., în suprafaţa totală de 6 mp.

La data de 20.03.2014, a decedat G.V.N., conform certificatului de deces seria DZ nr. 916335.

Prin certificatul de moştenitor nr. 10 din 15.04.2014, emis de Biroul Notarial „L.” (f. 7-8), s-a stabilit că de pe urma defunctului G.V.N. a rămas unica moştenitoare reclamanta G.A., soţia sa, G.M., renunţând în mod expres la moştenire, precum şi următoarele bunuri imobile:

-cota de ½ din apartamentul nr. 6 situat în Bucureşti, strada ……., sector 1, cu suprafaţa de 89,60 mp; 

-cota parte de ¼ din dreptul de concesiune asupra locului de înhumare, situat în Cimitirul „Colentina” din municipiul Bucureşti, figura ….., locul ……, în suprafaţa totală de 6 mp, înscris în Registrul general nr. 79/1931;

-dreptul de concesiune asupra suprafeţei de 2,0625 mp din locul de înhumare situat în Cimitirul „Pantelimon II” din municipiul Bucureşti, figura …., locul ……, în suprafaţa totală de 3 mp, înscris în Registrul general la nr. 333/1975

Potrivit adeverinţei nr. 13628 din data de 03.04.2014(f. 120), locul de veci nr. ….., figura ….. din cimitirul Pantelimon II, are suprafaţa de 3 mp, fiind concesionat, pe o perioadă nelimitată, defunctului G.V.N. şi pârâtei D.R. prin actul de concesiune nr. 10189 din data de 03.09.3003 (f. 121).

De asemenea, potrivit adeverinţei nr. 13678 din data de 03.04.2014 (f. 122), locul de veci nr. ….., figura …… din cimitirul Colentina, are suprafaţa de 6 mp, fiind concesionat, pe o perioadă nelimitată, defunctului G.V.N., pârâtei D.R. şi doamnei H.M., prin actul de concesiune nr. 10115 din data de 01.09.3003 (f. 123).

Astfel, având în vedere situaţia de mai sus, rezultă că reclamanta deţine o cotă de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, strada ..., ………, sector 1, iar pârâta deţine o cotă de 1/2 din imobilul menţionat.

Potrivit art. 669 Cod civil, încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

Potrivit art. 676 alin. 3 Cod civil, dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul din următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora sau b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii.

Partajul este operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părţi este împărţit materialmente între copărtaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietar exclusiv asupra unei părţi determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietătii

Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanţa este ţinută de a hotărî modalităţile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi şi de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului şi de a împărţi echivelentul bănesc între copărtaşi. Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi şi atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară având ca obiectiv evaluarea imobilului prin stabilirea valorii de circulaţie, încuviinţată în prezentul dosar şi întocmit de către expert Dan Bogdan Nicolae (f. 171-189), s-a stabilit că apartamentul nr. 6 situat în Bucureşti, strada ……., sector 1, cu o suprafaţă de totală de 60,60 mp, este evaluat la suma de 49.000 euro. Instanţa constată că, potrivit raportului de expertiză, în cazul de faţa nu este posibilă o partajare în natură a imobilului situat în Bucureşti, strada ..., …….., sector 1, prin formarea de loturi.

Sub aspectul cotelor succesorale, se reţine că reclamantei îi revine cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, strada …….., sector 1, iar pârâtei îi revine cota de 1/2, pentru considerentele menţionate anterior. Valoarea actualizată a imobilului (teren şi construcţie)  stabilita prin raportul de expertiza întocmit în cauză de expertul tehnic S.M.V. este de 49.000 Euro.

În raport de criteriile prevăzute de art. 987 C.pr.civ., având în vedere faptul că pârâta a solicitat atribuirea în totalitate a apartamentului nr. 6, iar reclamanta este de acord, instanţa va dispune ieşirea din indiviziune asupra acestui imobilul şi va atribui pârâtei în deplină proprietate şi posesie imobilul situat în Bucureşti, strada ..., ……., sector 1.

De asemenea, instanţa o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 24.500 Euro, corespunzător cotei reclamantei de 1/2 din imobil (din valoarea totală de 49.000 Euro), cu titlu de sultă.

Referitor la dreptul de concesiune a locurilor de veci, instanţa va dispune ieşirea din indiviziune a părţilor şi cu privire la acestea, reţinând că în masa succesorală a defunctului G.V.N.  fac parte: cota parte de ¼ din dreptul de concesiune asupra locului de înhumare, situat în Cimitirul „Colentina” din municipiul Bucureşti, figura …., locul ….., în suprafaţa totală de 6 mp, înscris în Registrul general nr. 79/1931, precum şi dreptul de concesiune asupra suprafeţei de 2,0625 mp din locul de înhumare situat în Cimitirul „Pantelimon II” din municipiul Bucureşti, figura …., locul ….., în suprafaţa totală de 3 mp, înscris în Registrul general la nr. 333/1975.

Aplicând criteriile de partajare menţionate anterior, în lipsa unei posibilităţi de partajare în natură a fiecărui loc de veci în parte, precum şi în absenţa unei înţelegeri a părţilor cu privire la atribuirea acestora, instanţa va dispune atribuirea către reclamantă a cotei de ¼ din dreptului de concesiune asupra locului de înhumare, situat în Cimitirul „Colentina” din municipiul Bucureşti, figura …, locul …., în suprafaţa totală de 6 mp, şi către pârâtă a dreptului de concesiune asupra suprafeţei de 2,0625 mp din locul de înhumare situat în Cimitirul „Pantelimon II” din municipiul Bucureşti, figura …., locul ….., în suprafaţa totală de 3 mp. Pentru a dispune astfel, instanţă a avut în vedere faptul că în cel dintâi loc de veci se află înhumat tatăl reclamantei, iar pârâta nu locuieşte în România.

În ceea ce priveşte cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosinţă, începând cu data de 15.04.2014 – prezent, instanţa constată că aceasta este nefondată, nefiind făcută dovada existenţei unei fapte ilicite a pârâtei, cauzatoare de prejudicii în patrimoniul reclamantei. Probele administrate converg spre ideea de neîngrădire a dreptului reclamantei de folosinţă a apartamentului nr. 6, deţinut în coproprietate de aceasta cu pârâta. Afirmaţiile reclamantei în sensul că prezenţa domnului C.R. în imobil a împiedicat-o să folosească apartamentul nu poate fi reţinută ca justificare pentru a-i solicita pârâtei contravaloarea lipsei de folosinţă a cotei de ½ din imobil, câtă vreme accesul nu i-a fost niciodată interzis, reclamanta deţinând chiar o cheie a apartamentului, având astfel libertatea de a intra sau chiar locui în imobil. În plus, probele de la dosar relevă faptul că ocupantul imobilului a avut permisiunea tatălui reclamantei, fiind tolerat în continuare de către ambele părţi şi după decesul autorului reclamantei.

Referitor la solicitarea de a constata ca fiind stinse datoriile reclamantei în legătură cu imobilul, instanţa o va respinge ca neîntemeiată, în condiţiile în care nu s-a făcut dovada existenţei vreunei creanţei în acest sens. În plus, în perioada în care imobilului a fost deţinut în coproprietate de către părţi, obligaţiile ce decurg din calitatea de proprietari cad în sarcina ambelor părţi, deci şi a reclamantei, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că impozitul pe clădire şi teren intravilan aferent anului 2015 şi 2016 a fost achitat în integralitate de către pârâtă. 

În temeiul art. 451 raportat la art. 453 Cod procedură civilă şi ţinând cont de principiul disponibilităţii, instanţa va luat act de precizarea pârâtei că nu solicită cheltuieli de judecată şi o va obliga pe aceasta din urmă la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.600.5 lei, reprezentând cota sa de 1/2 din taxa judiciară de timbru în cuantum total de 5.200,97 lei, aferentă pretenţiilor admise, ce este compusă din suma de 5.180,97 lei pentru cererea de ieşire din indiviziune a apartamentului nr. 6 şi de 20 lei pentru locurile de veci.

Instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei privind restul cheltuielilor de judecată, întrucât, pe de o parte, taxa judiciară de timbru achitată pentru petitele vizând lipsa de folosinţă şi constatarea ca fiind stinse a datoriilor (în cuantum de 100 lei şi  1.455 lei) nu poate fi solicitată de la pârâta, care nu a căzut în pretenţii cu privire la aceste petite, şi, pe de altă parte, dovada achitării onorariului de avocat nu a fost depusă în condiţiile prevăzute de lege, respectiv până la închiderea dezbaterilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea privind pe reclamant G.A. şi pe pârât D.R.

Dispune ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la:

- imobilul apartament 6 din sector 1, Bucureşti, …….;

- cota de 1 din dreptul de concesiune asupra locului de înhumare situat în Cimitirul Colentina din municipiul Bucureşti, figura … locul …, în suprafaţa totală de 6 mp;

- dreptul de concesiune asupra suprafeţei de 2,0625 mp din locul de înhumare situat în Cimitirul Pantelimon II din municipiul Bucureşti, figura …, locul ...

Atribuie pârâtei în natură imobilul apartament 6 din sector 1, Bucureşti….

Dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sultei în cuantum de 24.500 Euro (echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii).

Atribuie reclamantei cota de 1/2 din dreptul de concesiune asupra locului de înhumare situat în Cimitirul Colentina din municipiul Bucureşti, figura … locul . în suprafaţa de 6 mp.

Atribuie pârâtei dreptul de concesiune asupra suprafeţei de 2,0625 mp din locul de înhumare situat în Cimitirul Pantelimon II din municipiul Bucureşti, figura .., locul ...

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata lipsei de folosinţă a asupra cotei de 1 din apartament, calculată de la data de 15.04.2014 până la data pronunţării prezentei hotărâri.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de constatare ca stinse a datoriile în legătură cu imobilul apartament ……...

Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată constând în: 1 din taxa judiciară de timbru aferentă capătului de cerere privind ieşirea din indiviziune, respectiv suma de 2.600,5 lei.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata restul cheltuielilor de judecată.

Ia act de precizarea pârâtei că nu solicită cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea şi motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 02 februarie 2017.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare