Carte funciara

Sentinţă civilă 698 din 14.04.2017


Prin cererea înregistrată la data de 20.07.2016 pe rolul Judecătoriei Moineşti sub nr. de dosar … reclamanta E. Z. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii S. T. şi S. N., să se dispună rectificarea înscrierii din cartea funciară nr. 60029 în sensul radierii înscrierii inexacte.

A arătat reclamanta că este moştenitoarea defunctei N. M., decedată la data de 16.05.2014, iar la data de 02.02.2016 a luat la cunoştinţă că pârâţii au întocmit documentaţia cadastrală nr. … în A., jud. B., în timp ce pe rolul instanţelor se aflau anumite dosare, respectiv nr. …, nr. … şi nr. … perimat ca urmare a decesului autoarei sale.

Documentaţia cadastrală înscrisă în cartea funciară nr. … are la bază sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Moineşti şi sentinţa civilă nr. … a aceleiaşi instanţe.

Aceste sentinţe nu corespund cu actele reclamantei, respectiv nu au la bază un titlu de proprietate, nu sunt indicate nr. de parcelă şi tarla, nu există raport de expertiză şi proces verbal de punere în executare, nu corespund vecinii cu cei titlu de proprietate şi nu este indicat dacă se află în intravilan sau extravilan.

Sentinţele nr. … şi nr. … sunt pronunţate în contradictoriu cu Primăria A. şi nu sunt opozabile defunctei, iar în sentinţa civilă nr. … se arată că pârâţii nu deţin titlu de proprietate.

În concluzie, pârâţii nu au nici o dovadă că ar fi proprietarii parcelei 121/7- 1300 mp, TP nr. 158186, ai parcelei nr. 121/7/1- 4260 mp şi ai parcelei nr. 121/8, toate acestea regăsindu-se în legatele nr. 55 şi 61, ambele din 2014.

Astfel, înscrierea din cartea funciară nu corespunde realităţii şi este necesară radierea acesteia.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 907 şi următoarele Cod civil şi legea nr. 7/1996.

În susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri.

S-a făcut dovada de achitare a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 50 lei.

Pârâţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca nefondată.

Au arătat pârâţii că în cauză sunt aplicabile prevederile legii nr. 7/1996 raportat la data înscrierii în cartea funciară, respectiv anul 2009.

s-a precizat că înscrierea în cartea funciară s-a făcut în urma admiterii acţiunii în perfectare formulată în contradictoriu cu N. M., astfel că aceasta nu mai avea în patrimoniu vreun drept de proprietate pe care să-l transmită reclamantei.

Astfel, rectificarea nu poate fi efectuată doar pe baza unui act ce a fost întocmit doar pe baza declaraţiile autoarei reclamantei, fără verificarea evidenţelor cadastrale.

În susţinerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi interogatoriul reclamantei.

La data de 17.01.2017 reclamanta şi-a modificat cererea de chemare în judecată şi a solicitat ca acţiunea să fie soluţionată şi în contradictoriu cu OCPI B., motivele de fapt fiind aceleaşi cu cele invocate prin cererea iniţială.

Pârâtul OCPI B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii deoarece nu are calitate procesuală pasivă în cauză, iar pe fond respingerea ca nefondată.

A arătat pârâtul că potrivit art. 32 din Legea nr. 7/1996 soluţionarea acţiunii în rectificare se face fără citarea oficiului teritorial.

Conform art. 907, 908 şi art. 909 Cod civil, acţiunea în rectificare este acea acţiune prin care orice persoană interesată poate solicita radierea sau îndreptarea ori corectarea înscrierilor de carte funciară în scopul restabilirii concordanţei dintre starea tabulară şi situaţia juridică reală a imobilului înscris în cartea funciară.

Art- 219 alin. 2 din Ordinul nr. 700/2014 precizează că poate avea calitatea de persoană interesată acea persoană care a avut sau are un drept referitor la un imobil înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrisurile anterioare.

Pe cale de consecinţă, acţiunea se poate judeca numai în contradictoriu cu persoanele interesate care au avut sau au un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară.

Astfel, oficiul de cadastru nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Pe fond, s-a arătat că din motivele invocate de reclamantă rezultă că aceasta contestă însuşi dreptul de proprietate al pârâţilor şi ar avea la dispoziţie formularea unei acţiuni în grăniţuire.

s-a mai precizat că sentinţele în baza cărora s-a făcut înscrierea în cartea funciară sunt irevocabile şi au autoritate de lucru judecat, astfel că înscrierea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale.

A fost invocată din oficiu excepţia inadmisibilităţii cererii şi în ce priveşte cele două excepţii, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar se solicită rectificarea înscrierilor din cartea funciară cu privire la un teren ce ar aparţine reclamantei şi pârâţii au efectuat înscrierea fără a avea drept de proprietate şi în baza unor sentinţe ce nu erau irevocabile.

Reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 32 şi următoarele din Legea nr. 7/1996 şi art. 907 Cod civil.

Conform art. 32 din lege „Solutionarea plangerii impotriva incheierii de carte funciara, a actiunii in justificare tabulara, in rectificare, precum si prestatie tabulara se face fara citarea oficiului teritorial”.

De asemenea, potrivit art. 907 Cod civil „(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.

(2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

(3) Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic”.

Conform art. 908 alin. 4 Cod civil „Acţiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acţiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât şi împotriva terţilor dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 909, cu excepţia acţiunii întemeiate pe dispoziţiile alin. (1) pct. 3 şi 4, care nu poate fi pornită împotriva terţilor care şi-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credinţă şi printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare”.

Deoarece se precizează la alin. 3 că recunoaşterea situaţiei reale trebuie făcută de titularul înscrierii sau situaţia trebuie stabilită printr-o hotărâre pronunţată împotriva acestuia, rezultă că şi acţiunea în rectificare trebuie să fie formulată tot în contradictoriu cu titularul înscrierii.

De altfel este şi firesc să fie astfel deoarece pentru a se putea aprecia asupra unei înscrieri în cartea funciară trebuie ca titularul înscrierii să îşi poată formula apărările adecvate.

De asemenea, titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită este singura persoană care poate opune vreun drept reclamantului dintr-o astfel de acţiune şi doar faţă de acest titular hotărârea cu privire la înscriere ar produce efecte.

Nu în ultimul rând, la alin. 4 al art. 908 se precizează persoanele împotriva cărora se poate introduce acţiunea în rectificare acestea fiind titularele dreptului de proprietate înscris în carte.

Din toate cele menţionate mai sus instanţa reţine că poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză doar titularul dreptului de proprietate înscris în cartea funciară sau succesorii acestuia, iar OCPI are doar calitatea de organ ce efectuează înscrierile în carte, nefiind titular al drepturilor înscrise.

Pentru toate aceste considerente, va fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului OCPI şi va fi respinsă acţiunea în contradictoriu cu acesta.

În ce priveşte excepţia inadmisibilităţii se constată că potrivit art. 907 Cod civil alin. 3 „situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic”.

Din textul alin. 3 rezultă că pentru a se putea dispune rectificarea este necesară recunoaşterea titularului înscrierii sau existenţa unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a anulat titlul titularului.

În cazul de faţă o astfel de acţiune de anulare nu a fost formulată, iar înscrierea dreptului de proprietate s-a făcut în baza sentinţelor civile menţionate în extrasul de carte funciară aflat la fila 20, sentinţe irevocabile ce sunt opozabile terţilor şi îşi produc efectele atât timp cât nu au fost modificate.

În ce priveşte susţinerea că dosarul nr. … ar fi în curs de soluţionare, se constată prin decizia civilă nr. … a Tribunalul Bacău s-a dispus admiterea acţiunii, astfel cum a fost precizată şi a fost perfectată vânzarea-cumpărarea intervenită la data de 29.IX.1998 între reclamanţi, în calitate de cumpărători şi autoarea pârâtei, defuncta N. – Ş. M., în calitate de vânzătoare, pentru suprafaţa de 962 m2 , identificată în expertiza G. M. ca S4, pe punctele de contur (19-20-21-22-23-24-25-26-16-17-18-19) situată în T8, P121/7 din T.P. nr. 158186/1993 şi în T8, P121/7/1 din T.P. nr. 158856/1994, la preţul de 3.000.000 lei (ROL).

În aceste condiţii, se constată că titlurile în baza cărora a fost efectuată înscrierea a cărei radiere se solicită nu au fost modificate şi continuă să-şi producă efectele, astfel că cererea reclamantei este inadmisibilă.