Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004)

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub, Direcţia Drept internaţional şi Cooperare judiciară din cadrul Ministerului Justiţiei, a înaintat solicitarea formulată în baza Legii 302/2004, de către autorităţile germane privind recunoaşterea şi executarea unei hotărâri judecătoreşti privind aplicarea unei sancţiuni pecuniare intimatului X.I., domiciliat în sat X., com. Y., jud. Neamţ.

Au fost anexate cererii solicitarea recunoaşterii şi executării unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de statul german împotriva lui X.I. în conformitate cu Decizia cadru 2005/214/JAI a Consiliului, certificatul în limba germană completat şi semnat, conform  formularului prevăzut în anexa deciziei cadru menţionată; traducerea acestui certificat şi decizia a cărei recunoaştere şi executare se solicită emisă de autoritatea Kreisverwaltung Kleve –Autoritatea administrativă a districtului Kleve din Germania prin decizia nr. 3.1-03181019823/S4 din data de 13.04.2016, rămasă definitivă la data de 13.05.2016, pentru încălcarea art. 3 alin. 3, art. 49 StVO (Regulamentul rutier), art. 24 StVG (Legea privind traficul rutier), art.11.1.5 BKat  (Catalogul amenzilor pentru contravenţii rutiere).

Intimatul a fost legal citat, s-a prezentat în instanţă şi a arătat că va achita amenda care i-a fost aplicată

Analizând sesizarea de faţă, instanţa reţine următoarele :

 În fapt, prin cererea ce face obiectul cauzei, astfel cum rezultă din cuprinsul acesteia şi din certificatul emis de autorităţile din Germania în aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare, autorităţile germane au solicitat recunoaşterea şi executarea sancţiunii pecuniare în sumă de 95 euro aplicată intimatului X.I., şi 29,60 euro, cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative aferente deciziei nr. 3.1-03181019823/S4 din data de 13.04.2016, rămasă definitivă la data de 13.05.2016, pentru încălcarea art. 3 alin. 3, art. 49 StVO (Regulamentul rutier), art. 24 StVG (Legea privind traficul rutier), art.11.1.5 BKat  (Catalogul amenzilor pentru contravenţii rutiere), aplicată de Kreisverwaltung Kleve–Autoritatea administrativă a districtului Kleve din Germania.

S-a reţinut în sarcina intimatului, că, a depăşit în localitate, în calitate de şofer al autocamionului marca MAN cu nr. de înmatriculare NT-XX-XXX , la data de 11.10.2016, ora 14:06 în Goch, pe Şoseaua federală B 67,  Kalkarer Strasse în dreptul nr. de casă 126, viteza maximă de deplasare permisă cu 22 km/h faţă de viteza maximă permisă de 50 km/h. 

Viteza maximă admisă: 50 km/h.

Viteza constatată, după scăderea marjei de toleranţă: 72 km.

În drept, cererea pendinte are ca obiect recunoaşterea şi punerea în executare a sancţiunilor pecuniare aplicate de autorităţile germane cetăţeanului român, în cadrul procedurii reglementate în dispoziţiile Secţiunii a 4-a, Titlul VII din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, potrivit căreia comportamentele care încalcă reglementările privind traficul rutier, incriminate într-un stat membru al Uniunii Europene, dau loc la recunoaşterea şi executarea hotărârii, conform Secţiunii a 4-a a Capitolului II din Titlul VII al Legii nr. 302/2004, chiar dacă, potrivit legislaţiei române, acestea constituie contravenţii.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 233 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, „prin hotărâre (în sensul prezentei secţiuni) se înţelege o hotărâre definitivă prin care s-a aplicat o pedeapsă pecuniară ce trebuie executată faţă de o persoană fizică sau juridică, dacă hotărârea a fost luată de: a) o instanţă judecătorească din statul emitent, referitor la o infracţiune prevăzută de legea penală a statului emitent; b) o autoritate a statului emitent, alta decât o instanţă, în legătură cu o infracţiune prevăzută de legea penală a statului emitent, cu condiţia ca persoana respectivă să fi avut posibilitatea de a solicita judecarea cauzei sale de o instanţă competentă în materie penală;  c) o autoritate a statului emitent, alta decât o instanţă, în ceea ce priveşte faptele care se pedepsesc conform dreptului naţional al statului emitent ca fiind încălcări ale normelor legale, cu condiţia ca persoana respectivă să fi avut posibilitatea de a solicita judecarea cauzei sale de o instanţă competentă în materie penală; d) o instanţă competentă în materie penală, dacă hotărârea a fost pronunţată în legătură cu o hotărâre dintre cele prevăzute la lit. c);

Potrivit alin. 2 din acelaşi texte de lege, prin pedeapsă pecuniară se înţelege obligaţia de a plăti:  1. a) o sumă de bani drept condamnare pentru o infracţiune, pronunţată printr-o hotărâre; b) compensaţia pronunţată prin aceeaşi hotărâre în beneficiul victimelor, dacă victima nu se poate constitui parte civilă la proces, iar instanţa acţionează în exercitarea competenţei sale în materie penală; c)o sumă de bani aferentă cheltuielilor cauzate de procedura judiciară sau administrativă care a dus la pronunţarea hotărârii; d) o sumă de bani către un fond public sau către o organizaţie de sprijin pentru victime, pronunţată prin aceeaşi decizie.

Autorităţile române competente să emită o hotărâre sunt, potrivit art. 234 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, instanţele judecătoreşti. În alin. (2) al aceluiaşi text se prevede că autorităţile române competente să execute o hotărâre sunt instanţele judecătoreşti.

Dispoziţiile enunţate anterior se impun a fi corelate cu prevederile art. 240 alin. (1) din aceeaşi secţiune, potrivit cu care: autorităţile judiciare române de executare recunosc o hotărâre fără alte formalităţi şi iau imediat toate măsurile necesare pentru executarea acesteia, cu excepţia cazului în care se constată că este aplicabil unul dintre motivele de nerecunoaştere sau neexecutare prevăzute la art. 241 .

Instanţa constată că, în speţă, nu este incident niciunul dintre motivele de nerecunoaştere sau de neexecutare a deciziei enumerate în conţinutul art. 241 din Legea nr. 302/2004 şi că nu există niciun alt impediment de natură a atrage inadmisibilitatea prezentei sesizări, fiind îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru admiterea acesteia.

Având în  vedere prevederile legale enunţate, precum şi faptul că sancţiunea pecuniară aplicată de autorităţile germane nu a fost achitată de intimat, instanţa urmează a admite cererea de recunoaştere a sancţiunilor pecuniare formulată de Germania cu privire la intimatul X.I. domiciliat în sat X., com. Y., judeţul Neamţ, şi în consecinţă:

În temeiul  art. 240 din Legea nr.302/2004  instanţa va recunoaşte sancţiunea financiară de 124,60 Euro aplicată intimatului de autoritatea Kreisverwaltung Kleve–Autoritatea administrativă a districtului Kleve din Germania prin decizia nr. nr. 3.1-03181019823/S4 din data de 13.04.2016, rămasă definitivă la data de 13.05.2016, pentru încălcarea art. 3 alin. 3, art. 49 StVO (Regulamentul rutier), art. 24 StVG (Legea privind traficul rutier), art.11.1.5 BKat  (Catalogul amenzilor pentru contravenţii rutiere şi se va dispune executarea acestei sancţiuni, în conformitate cu legea română, prin obligarea intimatului la plata echivalentului in lei a sumei de 124,60 euro,  la cursul valutar de la data pronunţării prezentei hotărâri.

Se va atrage atenţia  intimatului asupra prevederilor art. 244 din Legea 302/2004. conform cărora ,,Dacă executarea unei hotărâri nu este posibilă, fie total, fie parţial, autoritatea judiciară română de executare poate dispune înlocuirea amenzii, în condiţiile art. 63 sau 64 din Codul penal.”

 În temeiul art. 246 alin. 2 din  Legea 302/2004, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului roman.

Domenii speta

Spete similare