Partaj bunuri comune

Asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.XXX din data de XXX, reclamanta F.L. a chemat în judecată pe pârâtul F.E. solicitând ca,prin hotărâre judecătorească,să fie partajate bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei,cu reţinerea unei cote de contribuţie de 65% în favoarea ei şi,respectiv, 35% în favoarea pârâtului.

A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare,a arătat că s-au căsătorit în anul XXX,căsătorie care a fost desfăcută prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. XXX al Judecătoriei Bacău;că în timpul căsătoriei au dobândit suprafaţa de 25,50mp teren situat în XXX,un imobil casă de locuit situat în XX compus din o casă de locuit P+1+M,la care este ataşată o cameră a centralei termice şi un beci,şi o bucătărie de vară şi garaj,la care s-au făcut extinderi din materiale uşoare, un imobil casă de locuit situat în XXX,suprafaţa de 2287,77mp. teren situat în extravilanul XXX şi suprafeţele de 405 mp, 687mp. şi 1723 mp teren situat în XXX şi dobândite prin  sentinţa civilă pronunţată în dosarul nr.XXX al Judecătoriei Bacău; că imobilul din XXX este parţial terminat,în sensul că doar demisolul este tencuit şi placat cu gresie, iar în rest la roşu;că imobilele construcţie sunt amplasate pe terenuri proprietatea ei, dobândite prin contracte de donaţie; că a avut o contribuţie mai mare la dobândirea acestor bunuri;că în prima parte a căsătoriei,respectiv o perioadă de 13 ani,a avut serviciu în mod permanent,după care se ocupa de casă şi de copii,în timp ce pârâtul a lucrat ca angajat o perioadă scurtă,după care,aproximativ 6-7 ani a lucrat particular, reparând frigidere,dar niciodată nu-i spunea cât câştigă şi nu  obişnuiau să pună banii la un loc;că ea suporta cea mai mare parte a cheltuielilor comune, iar de multe ori pârâtul îi cerea bani pentru benzină sau pentru a cumpăra piesele de care avea nevoie; că în această perioadă ea a câştigat la LOTO suma de aproximativ 14.000.000ROL cu care a contribuit la achiziţionarea unei maşini, restul fiind folosită pentru cumpărarea apartamentului în care au locuit; că maşina cumpărată a fost folosită mai mult de către pârât, iar ulterior a fost vândută şi banii obţinuţi au fost folosiţi pentru achiziţionarea unui alt autoturism,pe care, la plecarea în străinătate,fostul soţ l-a lăsat în grija unei alte persoane,care l-a înstrăinat şi a încasat preţul; că în anul XXX pârâtul a  plecat în Italia, dar s-a întors după o lună,a plecat din nou în luna noiembrie a anului XX şi a început să muncească din anul XXX;că banii pe care i-a câştigat în acel an i-au ajuns doar pentru a achita datoriile pe care le contractase pentru plecările anterioare;că în anii XXX au lucrat amândoi în Italia,timp în care au strâns banii necesari pentru a începe şi pentru a continua ridicarea casei din XXX; că în anul XXX pârâtul a venit în ţară cu o sumă importantă de bani,promiţând că se va implica şi îi va folosi la continuarea construcţiei începute, dar nu s-a ţinut de cuvânt,ridicând doar o parte din zidărie,după care a plecat şi a lăsat banii tatălui său, care a decedat la scurt timp, astfel încât banii nu au mai fost recuperaţi;că fostul soţ a înfiinţat împreună cu fratele său o societate comercială de reparaţii frigidere, pârâtul contribuind cu utilaje,frigidere,piese,dar ulterior nu s-au mai înţeles,astfel încât ei au rămas cu paguba; că din  XXX şi până la sfârşitul anului ea s-a aflat în ţară şi s-a ocupat de terminarea construcţiilor,a pregătit mâncare la muncitori,a racordat casa la canalizare şi s-a ocupat de înfiinţarea unei societăţi;că în  perioada în care a ridicat anexele, respectiv,bucătăria şi garajul,tatăl ei i-a dat suma de  50.000.000 ROL,bani pe care i-a investit atât în construcţii,cât şi în amenajarea laboratorului;că în anul XXX a înfiinţat XXX,iar în anul XXX  a început activitatea,ea ocupându-se de laboratorul de cofetărie, începând cu anul XXX, iar pârâtul desfăşurând o activitate separată de reparare a frigiderelor;că odată cu trecerea anilor veniturile realizate de ea erau substanţial mai mari decât cele realizate de pârât;că din anul XXX pârâtul s-a ocupat de XXX societate care,deşi este pe numele fiului lor, este administrată în totalitate de fostul soţ; că pârâtul nu i-a spus niciodată ce venituri realizează,astfel încât ei îi reveneau,în exclusivitate,cheltuielile gospodăriei,iar uneori soţul îi cerea bani pentru cheltuielile celeilalte societăţi;că activitatea laboratorului de cofetărie a mers din ce în ce mai bine datorită priceperii şi serozităţii ei, astfel încât a reuşit să se extindă;că în urmă cu mai mulţi ani pârâtul a început o relaţie extraconjugală pe care o finanţa  din banii proprii sau din banii XXX, situaţie reţinută şi în considerentele hotărârii de divorţ; că pe întreaga perioadă a căsătoriei nu numai că a asigurat venituri mai mari,dar a fost singura care s-a ocupat de gospodărirea banilor,economisirea şi chibzuirea acestora şi că se impune a-i fi atribuite în lot bucătăria,garajul şi anexele lipite de acestea situate în XXX,deoarece în aceste clădiri îşi desfăşoară activitatea XXX, parterul şi mansarda din casa situată în XXX şi ½ din terenurile cumpărate în timpul căsătoriei,iar pârâtului celelalte bunuri, şi, în măsura în care vor exista diferenţe de valoare între loturi,vor fi acoperite prin plata de sulte.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.979 şi urm. Cod procedură civilă.

În dovedire,reclamanta a solicitat admiterea şi administrarea probei cu înscrisuri,interogatoriul pârâtului,a probei testimoniale-declaraţiile martorilor audiate fiind ataşate la prezentul dosar,şi efectuarea de expertize tehnice.

A depus, în copie, sentinţa civilă nr.XXX a Judecătoriei Bacău,schiţe,un contract de comodat,actul de alipire autentificat sub nr.XXX la XXX,două contracte de donaţie,contractul de  vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXX din data de XXX la XXX,sentinţa civilă nr.XXX a Judecătoriei Bacău,un raport de expertiză tehnică, autorizaţia de construire nr.XXX, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXX la XXX, autorizaţia de construire nr.XXX eliberată de Primăria comunei Mărgineni( filele 7-36,volumul I),extrase CF, schiţe, certificatul nr. XXX eliberat de OCPI Bacău( filele 61-74 dosar).

Acţiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru-6615 lei.

Pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională în termenul prevăzut de art.201 alin.1 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare,acesta a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei,dar cu reţinerea unor cote egale de contribuţie.

În motivare, a arătat că susţinerile reclamantei nu corespund realităţii;că a fost angajat cu contract de  muncă din anul XXX până în anul XXX la I.R.U.C.Bacău,iar apoi, până în anul XXX, a lucrat la XXX, în funcţia de mecanic frigotehnist,obţinând venituri foarte mari;că în această perioadă a prestat şi activitate particulară în timpul liber,reparând frigidere şi obţinând venituri suplimentare considerabile;că începând cu anul XXX a renunţat la serviciu şi a lucrat în particular în domeniul prestări servicii,reparaţii frigidere pe cont propriu,veniturile obţinute de el crescând în permanenţă;că în perioada în care a fost angajat  a depus la CEC suma de 51.000 lei,care a fost folosită,alături de suma de 10.000lei, câştigată de reclamantă la LOTO,şi de alte sume economisite,la achiziţionarea unui autoturism cu care au rezolvat unele probleme de familie, dar şi-a exercitat şi meseria,deoarece efectua multe deplasări; că în acea perioadă a înfiinţat o societate de reparaţii frigidere,împreună cu fratele lui,care a fost profitabilă, dar care nu a putut continua din cauza unor neînţelegeri;că în anul  XXX au început construcţia casei din XXX care nu era terminată în momentul plecării în Italia; că nu a contabilizat banii obţinuţi din activitatea lui,dar toţi aceşti bani au fost consumaţi în gospodărie, veniturile lui pe ansamblu fiind mult mai mari decât ale reclamantei; că este adevărat că laboratorul de cofetărie a început să producă venituri,dar construirea acestui spaţiu comercial a fost realizată de ei împreună,iar el a făcut parte din societate şi a desfăşurat activitate; că nu mai există bucătăria de vară şi garajul cu extindere la care face referire reclamanta, în locul lor fiind construit un spaţiu comercial de producţie şi de vânzare,deasupra căruia,pe o anumită porţiune,au construit o mansardă locuibilă şi o terasă;că acest spaţiu trebuie definit şi expertizat ca atare şi reţinut la masa de partaj în această configuraţie;că în timp ce lucra în Italia a venit acasă pentru o lună,a început construcţia laboratorului şi a lăsat o sumă de bani tatălui lui,pentru plata manoperei,iar la moartea acestuia construcţia era ridicată la roşu şi plătită; că în timpul căsătoriei a vândut o proprietate moştenire de la părinţii lui,obţinând suma de 50.000.000 lei( partea lui),bani folosiţi în construcţie;că şi în perioada în care a fost în Italia a realizat venituri frumoase pe care le-a folosit la realizarea bunurilor comune ba,mai mult,a strâns bani şi asigurat deplasarea şi întreţinerea reclamantei în Italia; că din această ţară, a adus un tir cu marfă,respectiv 30 frigidere,60 maşini de spălat,1000 compresoare frigorifice, 10 agregate frigorifice mari şi utilaje pentru dotarea laboratorului,pe care le-a reparat,după care le-a vândut,obţinând venituri;că nu sunt reale susţinerile reclamantei că a cheltuit o parte din bani în cadrul unor relaţii extraconjugale,deoarece acea relaţie a fost pasageră şi de scurtă durată şi a avut loc la sfârşitul căsătoriei, când bunurile supuse partajului erau realizate; că este adevărat că şi reclamanta se ocupa de gospodărirea şi de administrarea banilor, dar veniturile lui erau mai mari şi acopereau necesarul curent şi imediat,şi că în timpul căsătoriei a fost omul bun la toate,a fost antrenat în permanenţă în munca de ridicare a construcţiilor şi s-a ocupat de toate demersurile necesare pentru proiectare,materiale,echipe de constructori, în timp ce reclamanta se ocupa numai de laborator.

Sub aspect reconvenţional pârâtul-reclamant a solicitat să se  constate că suprafeţele de teren pe care sunt construite casa şi laboratorul de cofetărie sunt bunurile lui proprii şi că, contractele de donaţie încheiate de rudele lui cu fosta soţie sunt acte juridice simulate.

În motivare,a arătat că prin contractele autentificate sub nr.XXX, nr.XXX, nr.XXX şi,respectiv, sub nr.XXX au fost donate reclamantei,de către verişorii lui, suprafeţe de 594,506,594 şi,respectiv,594mp teren situat în XXX,care face parte din acelaşi trup de teren ce a aparţinut bunicilor lui; că aceste contracte au fost donate în considerarea legăturii de rudenie cu verişorii lui,iar la momentul încheierii el era în Italia,astfel încât reclamanta a avut calitatea de donatar, simulaţia realizându-se prin interpunerea de persoane; că ei au început construcţia casei încă din anul XXX pe un teren al bunicilor lui şi în considerarea faptului că acest teren îi va aparţine,au continuat ridicarea casei şi era necesar să devină proprietar pe acest teren pentru a intra în legalitate;că,motivat  de faptul că ei erau în Italia,iar el avea un loc de muncă pe durată nedeterminată,a convenit cu verişorii lui să încheie actele notariale cu soţia lui,care s-a deplasat singură în ţară şi care s-a prezentat la notariat în baza acestui acord simulatoriu, încheind actele de donaţie pe numele său, dar cu rezoluţia comună că beneficiarul transmiterii terenurilor este el; că reclamanta a primit o suprafaţă de 6000mp. de la o soră a sa, terenul respectiv fiind proprietatea sa,fără ca el să aibă pretenţii,şi că nu există argumente care să susţină că verişorii lui au vrut să o gratifice numai pe  reclamantă, în detrimentul lui.

În drept, cererea reconvenţională nu a fost  motivată.

În dovedire, pârâtul-reclamant a solicitat admiterea şi administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei-pârâte,a probei testimoniale-declaraţiile martorilor audiaţi fiind ataşate în prezentul dosar,şi efectuarea de expertize tehnice.

A depus,în copie, schiţe,contractele de donaţie autentificate sub nr.XXX şi, respectiv, nr.XXX la XXX şi un act de partaj voluntar.

A fost achitată taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.000lei.

Reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenţionale.

Pe excepţie, aceasta a precizat că pârâtul reclamant nu are calitate procesuală activă deoarece, nulitatea relativă nu poate fi invocată decât de o parte contractantă;că s-a prescris dreptul de a se constata caracterul simulat al celor 4 contracte de donaţie despre care fostul soţ a cunoscut chiar de la momentul întocmirii lor şi nu a avut nicio obiecţie,iar termenul de prescripţie este de 3 ani;că este inadmisibil capătul de cerere privind acţiunea în constatare a calităţii de bun propriu a imobilelor ce fac obiectul contractelor de donaţie,deoarece pârâtul are la dispoziţie o acţiune  în realizare;că pârâtul-reclamant nu justifică un interes legitim în formularea cererii reconvenţionale, deoarece nu urmăreşte altceva decât să desfiinţeze  actele de donaţie întocmite  cu ştirea şi consimţământul lui, şi că este inadmisibil capătul de cerere privind declararea caracterului simulat al actelor de donaţie deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art.1289 şi art.992 Cod civil.

Pe fond,reclamanta-pârâtă a precizat că nu există acte secrete,separate de actele autentice,şi anterioare acestora,care să ducă la concluzia că a existat o altă intenţie a donatorilor decât aceea de a o gratifica, iar situaţia de fapt prezentată de fostul soţ nu corespunde realităţii; că terenurile care au făcut obiectul contractelor de donaţie au aparţinut socrului ei şi rudelor acestuia;că socrul a cerut expres donatorilor ca,în schimbul unor terenuri pe care el le-a dat numitei T.A., să-i doneze ei terenurile;că dorinţa şi intenţia tuturor părţilor donatoare a fost clar aceea de a i se întocmi doar ei acte de donaţie,pentru a stinge definitiv conflictul care exista  între pârât şi fratele lui L.;că pârâtul a ştiut de la început natura juridică a contractelor de donaţie şi nu a avut nicio obiecţiune, iar în luna XXX acesta a venit în ţară,astfel încât nu exista nici un impediment ca la încheierea contractelor de donaţie de către F.V. şi F.G. să fie prezent la notariat,şi că donaţiile întocmite sunt pure şi simple, nu sunt afectate de vreo condiţie,astfel încât afirmaţia pârâtului că s-ar fi întocmit cu rezoluţia comună ca beneficiarul transmiterii terenurilor să fie el, este una falsă şi fără nici un fundament.

Răspuns la întâmpinare,reclamanta  a precizat că pe tot parcursul căsătoriei, cumulat,ea a avut o contribuţie mai mare la dobândirea bunurilor ce fac obiectul masei de partaj;că,deşi în anul XXX pârâtul a început să lucreze particular,nu-i spunea niciodată cât câştiga şi nici nu aducea acasă vreo sumă de bani importantă,iar plata celor mai multe facturi,inclusiv ratele la apartament,erau făcute de ea,din salariul ei; că nu este adevărat că au început ridicarea casei în anul XXX,deoarece iniţial au ridicat atelierul şi ulterior l-au transformat în casă de locuit,ceea ce a presupus consolidări şi cheltuieli suplimentare;că până la plecarea ei în Italia,în XXX,pârâtul a reuşit doar să acopere datoriile făcute pentru plecarea lor în străinătate; că în anul XXX pârâtul a venit în ţară cu toate economiile strânse prin  efortul lor şi,deşi a stat o lună şi a avut la dispoziţie o sumă consistentă,a ridicat doar zidăria la casa din XXX;că în anul XXX ea s-a întors din Italia şi s-a ocupat efectiv de ridicarea casei şi de  înfiinţarea XXX; că la construirea casei din XXX şi a bucătăriei de vară au folosit veniturile obţinute în Italia, iar cu veniturile obţinute din vânzarea apartamentului din XXX au continuat ridicarea garajului şi cumpărarea utilajelor din Italia; că aceste utilaje erau defecte,fiind cumpărate la mâna a doua, şi au putut fi valorificate doar ca fier vechi; că s-a ocupat în exclusivitate de tot ce-a însemnat înfiinţarea societăţii; că pârâtul avea calitatea de salariat în cadrul societăţii, dar era prezent foarte puţin, cam 6-7 ore pe săptămână,în timp ce ea era prezentă de dimineaţa până târziu în noapte, iar pregătirea pe care o avea a făcut să aibă o clientelă fidelă şi să obţină venituri substanţiale, în mod constant;că veniturile obţinute din activitatea de laborator au fost folosite pentru extinderea celor două anexe, respectiv bucătăria de vară şi garajul, la care au fost adăugate alte încăperi,deoarece aveau nevoie de mai mult spaţiu;că suma de 50.000.000 ROL ce i-a fost dată de tatăl ei,a fost folosită tot la ridicarea şi continuarea lucrărilor la anexele mai sus arătate;că în aceeaşi perioadă au efectuat lucrări de construcţie şi la imobilul casă din XXX;că în anul XXX pârâtul s-a mutat cu întreaga activitate de reparaţii frigidere în XXX,deoarece dorea să aibă libertate şi independenţă şi să lipsească din domiciliu cât mai mult; că acesta invoca faptul că are nevoie de bani pentru frigidere,componente,motorină,astfel încât ea primea doar puţini bani din munca desfăşurată de el,şi că fostul soţ a finanţat din veniturile comune relaţia extraconjugală pe care a întreţinut-o.

Reclamanta a formulat precizări la acţiunea principală,în sensul că a solicitat să nu fie incluse şi reţinute la masa de partaj lucrările realizate de sora ei,D.I.,la casa din XXX,respectiv:construit fundaţia, demisolul şi parterul ridicat cu cărămidă,racordare la curentul electric.

În motivare, a arătat că sora ei s-a hotărât să rămână în Italia şi i-a donat terenul împreună cu construcţia mai sus indicată,cu condiţia ca atunci când va veni în ţară să aibă şi ea o cameră de locuit în acest imobil,şi că din banii obţinuţi din activitatea de laborator au fost continuate lucrările de construcţie până la stadiul la care se află în prezent.

A depus,în copie, mai multe înscrisuri,respectiv:file din paşaport, permise de şedere, carnetele de muncă  seria XXX şi seria XXX, certificatul de urbanism nr.XXX,cărţi de vizită,facturi fiscale, ordine de plată,ordine de încasare,o listă facturi,chitanţe şi un CD(filele 103-146,152,volumul I).

Pârâtul-reclamant a solicitat respingerea excepţiilor invocate de reclamanta-pârâtă,ca lipsite de temei juridic în raport de instituţia simulaţiei şi ca neîntemeiate pe fondul cauzei.

În motivare a arătat că acţiunea în declararea simulaţiei este o acţiune imprescriptibilă,această soluţie fiind în concordanţă cu principiul potrivit căruia aparenţa de drept poate fi înlăturată oricând, actul juridic nefiind susceptibil de consolidare cu trecerea timpului;că în prezenta cauză este imprescriptibilă atât acţiunea în declararea simulaţiei cât şi acţiunea de ieşire din indiviziune;că susţinerile reclamantei în sensul că rudele lui chiar ar fi vrut să o gratifice pe ea rămân departe de adevăr;că dispoziţiile art.992 Cod civil, invocate de reclamantă nu au legătură cu cauza,deoarece reglementează capacitatea persoanelor în materie de liberalităţi,sancţiunea nulităţii din text vizând cazuri limitative ce urmăresc apărarea persoanei incapabile sau interdicţii legale;că excepţia lipsei calităţii procesuale active este invocată în raport de clasificarea nulităţilor,relative sau absolute,dar aşa cum a precizat,în cauză ne găsim în cadrul unor nulităţi relative, iar calitatea procesuală activă trebuie analizată în raport de obiectul cererii reconvenţionale, respectiv acţiunea în declararea simulaţiei,şi nu de constatare a vreunei nulităţi; că în mod greşit s-a invocat inadmisibilitatea capătului de  cerere privind constatarea calităţii de bun propriu al imobilelor-terenuri,deoarece ne găsim deja în cadrul unei acţiuni în realizare,acţiunea de partaj bunuri comune;că în ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes legitim,pe motiv că actele de donaţie au fost întocmite cu acordul lui, tocmai acest aspect este de esenţa acordului simulatoriu,în cadrul unei simulaţii prin persoane interpuse, fiind absolut necesar ca toate cele trei părţi implicate în operaţiune să aibă cunoştinţă atât de conţinutul actului public,cât şi de existenţa actului secret, adică să ştie în patrimoniul  cui se produc în realitate efectele actului public,şi că la fel de săracă în argumente este şi susţinerea reclamantei în sensul că la realizarea bunurilor comune are o contribuţie de 65%,atâta timp cât îşi alocă numai calităţi, atât profesionale cât şi familiale,diminuând cu totală rea credinţă contribuţia lui materială şi efectivă la realizarea bunurilor comune.

Pârâta M.V. a formulat întâmpinare-cu privire la cererea având ca obiect constatarea caracterului simulat al contractelor de donaţie-în care a precizat că atât ea cât şi fraţii ei au donat câte o suprafaţă de teren  pentru F.E., verişorul lor, care începuse construcţia unei case pe aceste terenuri şi pentru care ştia că va primi acte de proprietate;că actele de donaţie au fost făcute pentru F.E., iar în discuţie nu a intrat F.L.,care doar a mers la notariat şi a semnat, deoarece verişorul lor nu s-a putut ocupa de întocmirea actelor fiind plecat din ţară în cursul anului XXX şi delegând-o pe soţia sa în acest scop;că toţi fraţii ei au cunoscut faptul că prin aceste contracte suprafeţele de teren erau donate verişorului lor şi că personal este de acord cu acţiunea formulată de pârâtu-reclamant F.E..

A solicitat admiterea probei testimoniale,în a cărei administrare nu a mai insistat.

Pârâţii F.G., F.V., T.B., T.A.M. şi T.V.A. nu au formulat întâmpinare în termenul  prevăzut  de art.201 alin.1 Cod procedură civilă.

La data de XXX pârâtul-reclamant a solicitat să fie incluse în masa de partaj următoarele imobile,care au fost construite în timpul căsătoriei,cu o contribuţie egală,pe terenul proprietatea reclamantei-pârâte situat în XXX;o anexă cu destinaţia de magazie depozitare bunuri, având în componenţa sa 4 încăperi,un zid cu o grosime de aproximativ 0,35m,construit de o parte şi de alta a anexei, cu o lungime de aproximativ 40m şi o înălţime de 4m în descreştere,până la înălţimea de 1 m,şi un gard din beton armat, pe fundaţie de beton armat,având rol şi de susţinere a terenului şi de delimitare.

În motivare,a arătat că anexa a fost edificată şi cu scopul de protecţie a imobilului casă, solicitat la masa de partaj de către reclamanta-pârâtă,şi a fost dotată cu instalaţie de apă şi canalizare în parte; că această construcţie a fost edificată prin eforturile comune şi nu a fost finisată,însă pentru realizarea ei a fost nevoie de escavarea şi transportul pământului rezultat,operaţiuni foarte costisitoare,şi că zidul a fost ridicat cu scopul de protecţie.

A fost completată  taxa judiciară de timbru cu  suma de 5.105lei.

În perioada desfăşurării cercetării judecătoreşti,părţile au depus la dosar înscrisuri (unele dintre ele având legătură cu activitatea XXX,altele cu motivele de divorţ).

Astfel,reclamanta-pârâtă a depus o ordonanţă de clasare,dovada comunicării,un referat cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, transcrierea unor convorbiri,CD-uri audio(filele 248-258,volumul I),file din paşaportul fostului soţ(filele 260-266),situaţii cu privire la activitatea XXX,declaraţii,cărţi de identitate,permise de şedere,certificate de rezidenţă, fişe analitice partener,adeverinţe,facturi fiscale, chitanţe,contracte prestări servicii(filele 268-329,vol.I),actele premergătoare încheierii contractelor de donaţie al căror caracter simulat s-a solicitat a se constata(filele 330-334), chitanţe, certificate de urbanism,contracte de donaţie, o autorizaţie de construire (nr.91/2008),un proiect pentru obţinerea autorizaţiei de construire,schiţe, avize,contractul de furnizare a energiei electrice nr.XXX,facturi fiscale, certificatul de moştenitor nr.XXX eliberat de XXX şi XXX”,planşe foto(filele 336-364,vol .I;filele 120-128,vol al II-lea),o licenţă de fabricaţie,certificatul constatator eliberat la data de XXX de ORC de pe lângă Tribunalul Bacău,sentinţa nr.XXX a Tribunalului Bacău-Secţia a II a Civilă,dovada comunicării acesteia,decizia nr.XXX a Curţii de Apel Bacău- Secţia a II a civilă(filele 129-138),planşe foto,procuri speciale,sentinţa civilă nr.XXX a Judecătoriei Bacău, contracte de donaţie,actul de partaj voluntar autentificat sub nr.XXX la XXX,acte de alipire,adeverinţe,cereri, extrase CF, notificări sanitare,expertize tehnice, contracte de vânzare-cumpărare,procese-verbale,facturi fiscale şi fişe analitice referitoare la activitatea XXX în anii XXX inclusiv,autorizaţii de construire (filele 9-353,volumul al III-lea şi filele 66-128,volumul al IV-lea).

Pârâtul-reclamant a depus facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii(filele 191-343,volumul al II-lea).

Pentru soluţionarea prezentei cauze au fost întocmite expertize tehnice (construcţii,topo cadastru şi evaluare terenuri),la efectuarea cărora au participat şi experţi-parte,lucrări care se află la filele 38-74,164-168, 365-370(volumul II) şi,respectiv,15-57(volumul IV).

După  depunerea lucrărilor, reclamanta-pârâtă a completat taxa judiciară de timbru cu suma de 17.421 lei,în funcţie de valorile stabilite de experţi pentru construcţii şi terenuri(conform valorilor prevăzute în expertiza folosită de CNP Bacău).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că părţile au avut calitatea de soţi şi că până la data încetării regimului matrimonial( data promovării acţiunii de divorţ,conform art.385 alin.1 Cod civil) au dobândit dreptul de proprietate cu privire la următoarele bunuri, care beneficiază de prezumţia de comunitate instituită de art. 339 Cod civil:a)un imobil situat în XXX,compus din o casă de locuit P+1+M şi o anexă P+M(care funcţionează ca locuinţă la mansardă şi ca spaţiu comercial la parter),conform autorizaţiilor de construire nr.XXX,nr. XXX şi,respectiv, nr.XXX(ultima aflându-se la filele 35-36,volumul I);b) suprafaţa de 25,50mp teren situat în intravilanul XXX,conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXX din data de XXX la XXX(fila 19,volumul I);c) un imobil casă de locuit D+P+M situat în XXX (autorizaţia de construire nr.XXX-fila 25,volumul I),o anexă şi ziduri de sprijin situate la aceeaşi adresă,d)suprafaţa  de 2287,77mp teren arabil situat în XXX,conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXX la XXX(filele 27-28,volumul I);e)suprafeţele de 405mp teren arabil intravilan,687mp teren arabil intravilanşi,respectiv,723mp.teren arabil extravilan, toate situate în XXX şi dobândite conform sentinţei civile nr.XXX pronunţată de Judecătoria Bacău la data de  XXX( filele 20-21,volumul I).

În ceea ce priveşte imobilul casă de locuit situat în XXX ,instanţa reţine că în anul XXX,numita D.I. i-a donat surorii ei, reclamanta-pârâtă F.L.,suprafeţele de 2000mp. teren arabil şi vie intravilan şi,respectiv,4000mp. teren arabil extravilan,ambele situate în XXX,sens în care a fost încheiat contractul de donaţie autentificat sub nr.XXX la XXX(fila 341,volumul I); pe suprafaţa de 2000mp.era deja ridicată o construcţie D+P,edificată din cărămidă şi racordată la reţeaua de energie electrică(sens în care a fost obţinută autorizaţia de construire nr.XXX-filele 340 -341,volumul al III-lea, şi încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr.XXX –filele 322-325,volumul III),existenţa acesteia fiind recunoscută de pârâtul - reclamant cu ocazia administrării probei cu interogatoriul(fila 205,întrebările 51 şi 52).

Ulterior încheierii contractului de donaţie, la solicitarea reclamantei-pârâte,a fost eliberată o nouă autorizaţie de construire( nr.XXX-fila 342, volumul I),în baza căreia soţii au continuat lucrările etajului,au pus gresie în două camere la demisol, au construit o cameră frigorifică şi au montat parţial tâmplărie PVC cu geam termopan,valoarea acestor lucrări(contribuţia comună),fiind conform raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, de 106.414 lei;au fost realizate în timpul căsătoriei,la aceeaşi adresă o anexă( cu suprafaţa utilă de 50,55 mp) şi ziduri de sprijin,cu o valoare totală de 55.722lei(nu s-a susţinut de către reclamanta-pârâtă şi nici nu au fost administrate probe în sensul că la edificarea zidurilor tatăl acesteia-D.M.-ar fi realizat lucrări în valoare de 7012 lei,astfel cum se precizează în raportul de expertiză construcţii fila 47, volumul al II-lea).

În ceea ce priveşte contribuţia foştilor soţi la dobândirea acestor bunuri,instanţa reţine că, potrivit art.357 alin.2, teza finală,Cod civil,aceasta este prezumată ca fiind egală;prezumţia instituită de articolul sus indicat are caracter relativ,astfel încât oricare dintre soţi poate proba că a avut  un aport majoritar la achiziţionarea bunurilor care compun masa partajabilă.

În cauză,instanţa apreciază că prin dovezile administrate,reclamanta-pârâtă nu a probat că la dobândirea bunurilor comune a avut o contribuţie de 65%.

Astfel,rezultă din carnetele de muncă seria XXX nr.XXX şi,respectiv, seria XXX nr.XXX(filele 109-115 şi,respectiv, 116-122,volumul I)că în primii ani după încheierea căsătoriei ambii soţi au fost salariaţi,reclamanta-pârâtă până în anul XXX( XXX),iar pârâtul-reclamant până în  anul XXX(XXX),veniturile soţului fiind,de regulă, mai mari.

Începând cu luna iunie a anului 1992,pârâtul-reclamant a renunţat la locul de muncă pe care-l avea la XXX şi a lucrat în particular în domeniul prestări servicii,reparaţii frigidere,activităţi pe care le desfăşura(conform declaraţiei martorului M.S.D.-filele 211-212,volumul I) şi în perioada în care a  avut calitatea de salariat,după orele de serviciu.

Susţinerile reclamantei-pârâte în sensul că soţul nu spunea cât câştigă,nu punea banii în comun  şi chiar îi cererea bani, pentru diferite cheltuieli legate de  activităţile pe care le desfăşura, nu pot fi primite,nefiind dovedite;este reţinut,din acest punct de vedere că,în perioada XXX, soţii au dobândit dreptul de proprietate cu privire la un apartament(pentru care au plătit cu titlu de avans suma de  13.151 lei(ROL) şi au achitat rate,aferente împrumutului contractat, în cuantum de  9826 lei/lunar pentru o perioadă de un an, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.XXX(fila 84 volumul al III-lea),au achiziţionat un autoturism,au început edificarea casei de locuit din XXX(iniţial cu destinaţia de atelier reparaţii) şi aveau doi minori în întreţinere,iar aceste cheltuieli nu ar fi putut fi susţinute exclusiv sau preponderent din salariul  soţiei într-un cuantum variind de la 15.100 lei/lunar(1992) la 1.000.000lei( 31.12.1998).

Împrejurarea că reclamanta-pârâtă ar fi câştigat la LOTO o sumă  de bani(1.200 sau 1.400 RON) nu o îndreptăţeşte la solicitarea unei cote majorate de contribuţie,date fiind veniturile realizate de fiecare dintre soţi pe întreagă perioadă a convieţuirii; de altfel,cu privire la această sumă, afirmaţiile din cererea principală sunt în contradicţie cu probele administrate(interogatoriul pârâtului) în condiţiile în care iniţial reclamanta a afirmat că aceşti bani(1400RON) ar fi fost folosiţi pentru achiziţionarea unui autoturism,iar restul pentru cumpărarea apartamentului(fila 3,volumul I),pentru ca ulterior(fila 201,volumul I) să precizeze că suma câştigată(12.000-14.000 lei) şi suma de 51.000 lei( economii comune) ar fi fost folosite pentru cumpărarea maşinii.

Instanţa reţine că în anul 1996 pârâtul-reclamant a plecat pentru prima dată în Italia,a revenit în ţară,apoi a plecat din nou şi a început să obţină venituri din luna XXX;parte din venituri au fost folosite pentru a restitui sumele de bani împrumutate în vederea deplasării ambilor soţi în străinătate( reclamanta-pârâtă plecând în Italia la începutul anului XXX),iar diferenţa pentru continuarea lucrărilor de construcţie care se desfăşurau în XXX.

Reclamanta-pârâtă afirmă că toţi banii câştigaţi în anul XXX ar fi fost folosiţi pentru a achita datoriile pe care soţul le contractase pentru plecările anterioare,situaţie de fapt care nu poate corespunde realităţii de vreme ce tot reclamanta precizează că în luna august a anului XXX pârâtul-reclamant ar fi venit în ţară cu o sumă importantă de  bani(economisită în cea mai mare parte de către el,de vreme ce soţia a încetat raporturile de muncă la XXX la data de XXX) promiţând că se va implica şi îi va folosi la continuarea construcţiei începute, dar nu s-a ţinut de cuvânt, deoarece a lăsat banii tatălui lui, care a decedat la scurt timp,iar suma respectivă nu a mai fost recuperată(situaţie de fapt care nu a  fost dovedită).

Deşi iniţial reclamanta-pârâtă a afirmat că în anii XXX a lucrat împreună cu soţul în Italia,timp în care au reuşit să strângă banii pentru a începe şi continua ridicarea casei din  XXX,ulterior aceasta precizează că în perioada XXX ea s-a aflat în ţară,ocupându-se de terminarea construcţiilor,de înfiinţarea unei societăţi,astfel încât instanţa reţine că în anul XXX cheltuielile necesare întreţinerii familiei,edificării construcţiilor,etc. au fost susţinute preponderent cu veniturile realizate de pârâtul-reclamant, urmare a activităţilor desfăşurate în străinătate.

Nu a fost făcută dovada faptului că în perioada în care au fost edificate bucătăria şi garajul din XXX,reclamanta-pârâtă ar fi primit suma de 50.000.000ROL de la tatăl ei(pârâtul-reclamant afirmând că i-a spus soţia că ar fi primit aceşti bani,bani pe care el personal nu i-a văzut, iar depoziţiile martorelor audiate în acest sens  au la bază relatările părţii care le-a propus),după cum nu a fost probată nici împrejurarea că în timpul căsătoriei pârâtul-reclamant ar fi înstrăinat o moştenire primită de la părinţii lui,obţinând suma de  50.000.000ROL(partea lui),pe care a folosit-o la edificarea construcţiilor.

Instanţa reţine că în anul XXX a fost înfiinţată XXX,ambii soţi având calitatea de asociaţi, societate în cadrul căreia reclamanta-pârâtă se ocupa de laboratorul de cofetărie,iar pârâtul-reclamant desfăşura activităţi de reparare a frigiderelor(din anul XXX);societatea şi-a început efectiv activitatea în anul XXX, în perioada XXX soţia lucrând în Italia.

Afirmaţiile  reclamantei-pârâte în sensul că veniturile realizate de ea, odată cu trecerea anilor,erau substanţial mai mari decât cele realizate de fostul soţ nu sunt susţinute de dovezi concludente; rezultă din carnetele de muncă depuse la dosar că începând cu data de  XXX, când părţile au desfăşurat activităţi în cadrul XXX( reclamanta ca bucătar-cofetar sau director,iar pârâtul-reclamant în calitate frigotehnist şi, respectiv,administrator),salariile acestora erau egale.

Înscrisurile depuse cu privire la activitatea XXX nu sunt relevante din acest punct de vedere, de vreme ce eventualul profit înregistrat de societate nu se confundă cu veniturile părţilor, acesta, dacă există,putând fi reînvestit sau împărţit între asociaţi,prin acordarea de dividende,în funcţie de  nr. acţiunilor/părţilor sociale deţinute.

Fără a contesta priceperea şi serozitatea reclamantei-pârâte în desfăşurarea activităţilor laboratorului de cofetărie din cadrul XXX, instanţa reţine, din probatoriul administrat,că şi pârâtul - reclamant a desfăşurat activitate efectivă în cadrul acestei societăţi,respectiv a instalat şi întreţinut baza de producţie,a montat instalaţiile frigotehnice,a montat instalaţii de aer condiţionat şi căldură, a montat centrala tehnică şi a distribuit produsele de cofetărie la beneficiari, activităţi care au fost producătoare de venituri.

Instanţa reţine, de asemenea, că în perioada în care lucra în Italia, pârâtul-reclamant,cu acordul soţiei, a achiziţionat frigidere, maşini de spălat,compresoare, frigorifice,agregate frigorifice mari şi utilaje pentru dotarea laboratorului(sens în care a fost folosită parte din suma obţinută în urma vânzării apartamentului bun comun situat în XXX),bunuri care au fost reparate şi vândute prin intermediul XXX.;afirmaţiile reclamantei-pârâte în sensul că aceste utilaje au putut fi valorificate doar ca fier vechi(astfel încât au înregistrat pierderi) nu pot fi reţinute,în condiţiile în care din înscrisurile existente la filele 191-287 dosar(volumul al II-lea) rezultă că în  perioada XXX,societatea a încasat din vânzarea acestor bunuri şi din efectuarea de lucrări de reparaţii(de către pârâtul-reclamant) suma de aproximativ 53.000lei (apartamentul fiind înstrăinat cu 12.000lei).

Împrejurarea că pârâtul-reclamant a întreţinut o relaţie extraconjugală nu poate constitui un motiv întemeiat pentru a se constata că la dobândirea bunurilor a avut o contribuţie mai mică; nu a fost făcută dovada faptului că prin”finanţarea” acestei relaţii, soţul ar fi diminuat patrimoniul comun, cu atât mai mult cu  cât  la acel moment bunurile care compun masa partajabilă erau dobândite în integralitatea lor.

Raportat la cele ce preced şi având în vedere veniturile realizate de părţi în perioada convieţuirii, precum şi activităţile efectiv desfăşurate în vederea susţinerii nevoilor căsătoriei, instanţa va reţine că la dobândirea bunurilor comune foştii soţi au avut contribuţii egale.

Faţă de situaţia de fapt anterior enunţată şi având în vedere dispoziţiile art.355 alin.1 şi ale art.357 alin.1 Cod civil instanţa constată că atât acţiunea principală cât şi cererea reconvenţională sunt parţial întemeiate, sub aspectul cererilor care vizează lichidarea comunităţii de bunuri,astfel încât le va admite în principiu şi în fond şi va sista starea de devălmăşie cu respectarea dispoziţiilor art.985 alin.2 Cod procedură civilă potrivit cărora împărţeala se face în natură, prin formarea şi atribuirea de loturi,iar,”în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”.

La atribuirea bunurilor instanţa va ţine seama de criteriile enumerate de art.988 Cod procedură civilă,respectiv de natura bunurilor,domiciliul şi ocupaţia părţilor,situaţia juridică a terenurilor,inclusiv a celor pe care au fost edificate construcţiile bun comun.

Instanţa reţine, astfel,că atât imobilele situate în XXX, cât şi cele din localitatea XXX au fost edificate pe terenuri proprietatea exclusivă a reclamantei-pârâte,dobândite în baza unor contracte de donaţie încheiate cu sora ei, respectiv cu verişorii pârâtului-reclamant,astfel încât aceste bunuri nu pot fi incluse decât în lotul proprietarului terenurilor(cu atât mai mult cu cât nu s-a solicitat şi insistat în partajarea construcţiilor în natură şi, eventual,instituirea unui drept de superficie în favoarea soţului neproprietar al terenului).

Vor fi,de asemenea,incluse în lotul reclamantei-pârâte suprafeţele de 687mp. şi, respectiv,405mp.teren arabil situat în XXX(XXX),având în vedere că acestea nu au ieşire directă la drumul public, accesul către şi de la ele putându-se realiza doar traversând proprietatea numitului D.M.-tatăl reclamantei-pârâte,precum şi suprafaţa de 25,50mp. teren situat în XXX pe care au fost edificate parte din construcţiile bun comun.

Pentru a respecta principiul împărţirii în natură a bunurilor şi pentru a evita stabilirea unei sulte împovărătoare în sarcina reclamantei-pârâte vor fi incluse în lotul fostului soţ suprafeţele de  2287, 77 mp. teren arabil şi,respectiv,1723mp. teren fânaţ situate în XXX.

Loturile atribuite fiind inegale din punct de vedere valoric, reclamanta-pârâtă va fi obligată să achite pârâtului-reclamant suma de 259.833lei cu titlu de sultă.

La atribuirea sultei instanţa va ţine seama de valorile stabilite-pentru bunurile comune - de experţii tehnici,cu precizările şi corecţiile care urmează.

Astfel, pentru anexa P+M(care funcţionează ca locuinţă la mansardă şi ca spaţiu comercial la parter) situată în XXX,instanţa va reţine valoarea de 212.476lei,având în vedere valoarea de piaţă recomandată de expertul tehnic-193.642 lei, dar va înlătura coeficientul de -6% aplicat pentru acte  neclarificate-proces pe rol,apreciind ca fiind întemeiată obiecţiunea formulată de pârâtul-reclamant în acest sens,de vreme ce litigiul cu privire la acest imobil nu are loc între sau  cu terţe persoane,ci între soţi,în calitatea lor de coproprietari.

Solicitarea pârâtului-reclamant de a fi reţinută ca şi valoare a acestor construcţii cea stabilită prin metoda valorii de înlocuire(214.951lei) motivat de faptul că a  fost edificat ca spaţiu comercial,urmând a fi definit şi expertizat ca atare,nu poate fi primită de vreme ce în chiar răspunsul la obiecţiuni(filele 368-369,volumul al II-lea)d-na expert a precizat că structura anexelor nu respectă standardele de calitate pentru spaţii comerciale, în sensul că au fost construite iniţial pentru alte destinaţii( bucătărie de vară, garaj-anexe gospodăreşti) şi nu s-a modificat nimic pentru noua destinaţie(nu s-a consolidat),are fundaţii subdimensionate(45 cm. lăţime),n-au fost făcute consolidări,iar înălţimea este de doar 2,50m faţă de 4,50m prevăzută la asemenea spaţii;expertul a  optat astfel pentru valoarea estimată prin Metoda Standard,valoare pe care instanţa şi-o însuşeşte,cu corecţia sus enunţată,care a dispus de mult mai multe date cu privire la caracteristicile clădirilor şi construcţiilor, urmărind evoluţia acestora în funcţie de destinaţia lor iniţială.

Pentru imobilul casă de locuit D+P+M situat în XXX,nr.14,XXX,instanţa va reţine ca valoare suma de 106.414 lei reprezentând c/v lucrărilor de construcţie realizate în comun de foştii soţi; astfel cum am reţinut, parte din această construcţie(D+P) a fost edificată de sora reclamantei - pârâte, D.I., construcţia existând în momentul încheierii contractului de donaţie cu privire la suprafaţa de 2000mp teren, aspect recunoscut de pârâtul-reclamant la interogatoriu(susţinerile ulterioare ale acestuia în sensul că ar fi despăgubit-o pe fosta cumnată pentru aceste bunuri nu au fost dovedite).

Referitor la capătul de cerere din reconvenţională având ca obiect” constatare caracter simulat contract de donaţie”,instanţa reţine următoarele:

Prin contractele autentificate sub nr.XXX din data de  XXX la XXX, numitele M.V. şi T.A.C. au donat reclamantei-pârâte suprafeţele de 506mp.şi,respectiv,594 mp. teren arabil situat în XXX(XXX).

Ulterior,prin contractele autentificate sub nr.XXX şi nr.XXX de acelaşi birou notarial(filele 81,82,volumul I),pârâţii F.G. şi F.V.(acesta din urmă prin mandatar T.A.) au donat aceleiaşi reclamante – F.L., soţia verişorului lor, suprafeţele de 594mp. şi,respectiv,594mp.teren situat în  extravilanul şi,respectiv, intravilanul XXX(XXX).

Pârâtul-reclamant susţine că aceste contracte sunt acte juridice simulate prin persoane interpuse,terenurile fiind donate în considerarea legăturii de rudenie cu verişorii lui,astfel încât aceste bunuri îi aparţin,rezoluţia comună a părţilor contractante fiind aceea că beneficiarul transmiterii terenurilor să fie el.

Simulaţia reprezintă operaţiunea juridică prin care printr-un act juridic public,aparent,denumit şi simulat,se creează o altă situaţie juridică decât cea stabilită printr-un act juridic ascuns, secret,dar adevărat( actul ascuns fiind necesar  a fi încheiat concomitent sau înainte de încheierea actului public).

Simulaţia poate îmbrăca trei forme-actul fictiv,actul deghizat şi interpunerea de persoane,în acest ultim caz contractul public încheindu-se între anumite persoane, iar în actul secret se menţionează adevăratul beneficiar al actului juridic(altul decât cel care apare în actul public).

Rezultă,aşadar, că pentru a ne afla în faţa unei simulaţii este necesar ca actul secret, contraînscrisul - să se fi încheiat concomitent sau,eventual,înainte de încheierea contractului aparent,iar în cazul simulaţiei prin interpunere de persoană ambele părţi din contractul aparent să urmărească,în mod conştient,ca efectele să se producă faţă de o terţă persoană căreia i se  asigură anonimatul tocmai prin simularea persoanei.

În cauză,pârâtul-reclamant nu a făcut dovada existenţei actului secret şi nici a faptului că la încheierea contractelor de donaţie - toate părţile contractante au urmărit ca efectele actelor să se producă faţă de el.

Este de observat,din acest punct de vedere,că,exceptând-o pe pârâta V.M.-care, atât în întâmpinare,cât şi cu ocazia administrării probei cu interogatoriul,a declarat că a înţeles să-l gratifice pe verişorul ei,pârâtul-reclamant F.E.(aflat în cursul anului XXX la muncă,în Italia),ceilalţi donatori nu şi-au exprimat poziţia procesuală cu privire la această cerere; de altfel cu ocazia încheierii acestor acte, în faţa notarului public toţi cei patru verişori ai pârâtului au solicitat autentificarea contractelor de donaţie având ca beneficiar pe F.L. şi  au precizat că aceste acte nu sunt acte deghizate(filele 330-333,volumul I),iar F.V. a împuternicit-o pe d-na T.A.C. să doneze”doamnei F.L.… suprafaţa de 594mp….”(procura specială autentificată sub nr.XXX la XXX-fila 334,volumul I).

Susţinerile pârâtului-reclamant că aceste contracte ar fi fost încheiate cu soţia sa pentru că el se afla la muncă în străinătate,astfel încât sunt simulate,nu pot fi primite, neavând relevanţă sub aspectul analizat, având în vedere condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru a constata existenţa simulaţiei prin interpunere de persoane.

Este de reţinut, însă, că în cursul anului XXX acesta a venit în ţară(în lunile XXX-conform răspunsurilor la interogatoriu,fila 205,volumul I şi paşaportului-filele 38,39,volumul al III- lea,şi în luna august,filele 39,40,volumul al III- lea,lună în care a şi mandatat-o pe soţia sa să constituie o societate comercială-procura specială autentificată sub nr.XXX la XXX-fila 47, volumul al III-lea) astfel încât nimic nu l-ar fi împiedicat să se prezinte personal la notar în vederea încheierii contractelor de donaţie.

În acelaşi timp, pârâtul-reclamant ar fi avut posibilitatea de  a o împuternici pe reclamanta-pârâtă să încheie contractele de donaţie în numele lui şi pentru el(printr-o procură autentificată de autorităţile competente din Italia sau de  un notar din România),posibilitate pe care nu a valorificat-o.

Nefiind făcută dovada existenţei acordului simulatoriu la care să fi luat parte toate părţile implicate şi nici  a înţelegerii secrete, în care acestea recunoşteau că pârâtul-reclamant este adevăratul donatar(acesta neadministrând probe concludente în acest sens),instanţa are convingerea că intenţia reală a donatorilor a fost de a o gratifica pe reclamanta-pârâtă şi că prezenta cerere este nefondată;de altfel,în cauză nu a fost menţionat scopul pe care l-ar fi urmărit părţile contractante prin simulaţie( evitarea aplicării unor legi,ocolirea prevederilor prohibitive referitoare la contracte,etc.).

Referitor la excepţiile invocate de reclamanta-pârâtă,instanţa constată că acestea nu sunt întemeiate.

Astfel, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune a fost respinsă prin încheierea pronunţată de Judecătoria Bacău la data de XXX.

Instanţa reţine,de asemenea,că acţiunea în constatarea simulaţiei poate fi intentată de orice persoană interesată;or pârâtul-reclamant justifică interes în promovarea unei astfel de cereri, de vreme ce consecinţa admiterii ei ar fi fost stabilirea calităţii de proprietar exclusiv al terenurilor care au  făcut obiectul contractelor de donaţie.

Urmează a fi respinsă şi excepţia inadmisibilităţii;pârâtul-reclamant nu a investit instanţa cu soluţionarea unui capăt de cerere distinct având ca obiect constatarea calităţii de bun propriu a imobilelor ce fac obiectul contractelor de donaţie, aceasta fiind consecinţa admiterii cererii de constatare a caracterului simulat al acestor acte.

În conformitate cu dispoziţiile art.453 alin.1-2 Cod procedură civilă,vor fi compensate cheltuielile de judecată (taxe judiciare de timbru,onorarii experţi, onorarii avocaţi),ţinând seama de temeinicia cererilor,contribuţia părţilor la dobândirea bunurilor comune;

Domenii speta

Spete similare