Partaj judiciar

Deliberând asupra cauzei civile de faţă instanţa constată următoarele:

Prin cererea (f.4) înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 06.04.2015 reclamantul T.M. a chemat în judecată pârâţii T.M.A. şi F.M. solicitând partajul succesorul după defunctul TM, decedat la data de 17.01.2009.

A indicat următoarele bunuri: casă de locuit situată în jud. Bacău, suprafaţă construită de 57 m.p., din anul 1925, compusă din 3 camere, casă de locuit situată în jud. Bacău, construită în anul 2005 şi teren în suprafaţă de 1.202 m.p., din care 225 m.p. curţi – construcţii şi 947 m.p. teren arabil intravilan, situat în jud. Bacău.

Solicită ieşirea din indiviziune faţă de ambii pârâţi, urmând a primi sultă conform cotelor legale.

În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că el şi pârâtul T.M.A. sunt descendenţi de gradul I după defunct, acesta din urmă având alţi doi descendenţi: CG, acesta înţelegând să nu accepte moştenirea prin declaraţie notarială autentică de neacceptare, înregistrată sub nr.... , şi CC, decedat la data de 31.07.1991, fără moştenitori.

În drept au fost indicate dispoziţiile art.979 – 995 Cod civ.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză tehnică, anexând în copie acte de stare civilă, declaraţie notarială, certificat fiscal, autorizaţie de construire, contract vânzare-cumpărare nr.... (f.11-32 şi 67-70).

Odată cu cererea de chemare în judecată reclamantul a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar (f.35) anexând în dovedire înscrisuri (f.36 – 37 şi 43 – 50) respinsă ca nefondată prin încheierea din data de 21.04.2015 (f.62,63).

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.226 lei (f.52) la o valoare a masei de partaj estimată la suma de 35.863,29 lei.

La data de 23.06.2015 pârâta F.M. a depus întâmpinare (f.73-74) prin care a arătat că nu are calitatea de moştenitor al defunctului TM, având doar o relaţie de concubinaj cu acesta, relaţie din care a rezultat pârâtul T.M.A., ea neavând vocaţie succesorală la moştenirea defunctului.

Cu privire la bunurile indicate ca făcând parte din masa de partaj pârâta arată că a cumpărat împreună cu defunctul prin contractul de vânzare cumpărare nr....., în cote egale şi indivize de ½ o casă construită din paiantă, în suprafaţă de 57 m.p., împreună cu suprafaţa de 1.202 m.p. teren, dispus astfel: 225 m.p. teren curţi – construcţii, sola 20, parcela 373 şi 947 m.p. teren arabil, sola 20, parcela 374 şi 375.

Apreciază că  masa de partaj rămasă după defunctul TM se compune din ½ din casa de locuit situată în JUD. Bacău, în suprafaţă construită de 57 m.p., ½ din casa de locuit construită în anul 2005 situată în aceeaşi localitate şi ½ din suprafaţa de 1.202 m.p. teren.

Cu privire la cererea de ieşire din indiviziune arată că este de acord, făcând eforturi pentru rezolvarea amiabilă a litigiului, eforturi eşuate datorită pretenţiilor prea mari ale reclamantului raportat la valoarea bunurilor. Solicită atribuirea bunurilor în lotul său şi obligarea sa la plata unor sulte în favoarea moştenitorilor defunctului.

În drept a indicat dispoziţiile art.205 Cod proc. civ., iar în dovedirea cererii a solicitat proba cu expertiză topo-cadastrală şi expertiză în construcţii şi proba cu înscrisuri.

La data de 23.06.2015 pârâtul T.M.A. a depus întâmpinare (f.76,77) prin care a arătat că este de acord cu acţiunea formulată de reclamant cu privire la ieşirea din indiviziune asupra averii rămase după defunctul TM. A arătat că moştenitori legali acceptanţi ai defunctului sunt reclamantul şi pârâtul T.M.A. cu o cotă de ½ fie care din masa succesorală, în calitate de fii, pârâta F.M., concubina defunctului, neavând vocaţie succesorală la moştenirea acestuia.

În ceea ce priveşte masa succesorală arată că aceasta se compune din cota de ½ din bunurile precizate de reclamant în cererea de chemare în judecată.

În drept au fost indicate dispoziţiile art.205 Cod proc. civ., iar în dovedire a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi expertiza topocadastrală şi expertiză în construcţii.

La data de 07.07.2015 reclamantul T.M. a depus răspuns (f.83) prin care a arătat că solicită atribuirea bunurilor pârâtei F.M..

La termenul din data de 22.09.2015 pârâta F.M. a depus cerere reconvenţională (f.90,91) prin care a arătat că solicită constatarea unui drept de creanţă în cuantum 10.790 lei reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului casă începută în anul 2005 cu banii câştigaţi în Italia începând cu anul 2010.

În drept au fost indicate dispoziţiile art.209 Cod proc. civ., iar în dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, expertiză topocadastrală şi în construcţii şi proba testimonială.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 324 lei (f.94).

La termenul din data de 20.10.2015 reclamantul a depus încheiere notarială cu privire la verificarea evidenţelor succesorale prevăzute de codul civil. (f.95-99).

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantului (f.157) şi proba cu expertiza tehnică evaluatorie în construcţii (f.116-138).

La termenul din data de 05.01.2016 pârâta F.M. şi-a modificat petitul cererii în sensul că a arătat că solicită o valoare a îmbunătăţirilor de 16.180 lei aşa cum reiese din raportul de expertiză, cererea de mărire a cuantumului obiectului cererii fiind trecută în încheierea de şedinţă de la acel termen potrivit art.204 alin.2 pct.2 Cod proc. civ.(f.159)

La solicitarea instanţei reclamantul a suplimentat taxa judiciară de timbru cu suma de 1.180 lei (f.184) şi a achitat suma de 175 lei cu titlu supliment onorariu expert (f.185), iar pârâta F.M. a suplimentat taxa judiciară de timbru cu suma de 162 aferentă cererii reconvenţionale (f.189) şi a achitat suma de 175 lei cu titlu supliment onorariu expert (f.186).

La termenul din data de 02.02.2016 instanţa a admis obiecţiunile formulate de reclamant şi a solicitat expertului un supliment la raportul de expertiză în sensul de a preciza modalitatea de calcul a materialelor folosite la îmbunătăţirile casei noi, respectiv cele arătate la punctele a şi c din raportul de expertiză, capitolul îmbunătăţiri. Suplimentul la raportul de expertiză a fost depus la data de 26.02.2016.

Analizând cererea formulată, cererea reconvenţională, actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de 17.01.2009 a decedat numitul TM cu ultimul domiciliu în jud.Bacău (certificat deces nr.... f.19). instanţa constată deschisă succesiunea după defunctul TM la data de 17.01.2009.

Masa de partaj este compusă din cota de ½ din suprafaţa de teren de 1.202 m.p. situată în intravilanul jud.Bacău, T20, P 373, 374 şi 375 având ca vecini: la N – drum sătesc, la E – P.E., la S – drum exploatare şi la V – R.V., dobândită conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr....de BNP, cota de ½ din imobilul casă veche, construită din paiantă, acoperită cu tablă neagră, compusă din 3 camere, în suprafaţă construită de 43,15 m.p. şi cota de ½ din imobilul casă nouă, edificată în baza autorizaţiei de construire nr....  (f.29), construită din paiantă, pe elevaţii din beton, acoperiş tip şarpantă din lemn cu învelitoarea din tablă, compusă din 4 camere şi 2 holuri, în suprafaţă construită de 79,33 m.p., ambele situate pe această suprafaţă de teren.

Cealaltă cotă de ½ din imobilele sus-menţionate aparţine pârâtei F.M. conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.....de BNP (f.32).

Instanţa reţine că de pe urma defunctului au rămas ca moştenitori legali acceptanţi, următorii: reclamantul T.M. (certificat naştere fila 11) şi T.M.A. (certificat naştere fila 68), în calitate de fii, descendenţi de gradul I,  fiecare cu o cotă de ½ din masa succesorală.

Instanţa reţine că reclamantul T.M. şi pârâţii T.M.A. şi F.M. au calitatea de coproprietari şi se găsesc în indiviziune asupra următoarelor bunuri imobile: suprafaţa de teren de 1.202 m.p. situată în intravilanul jud.Bacău, T20, P 373, 374 şi 375 având ca vecini: la N – drum sătesc, la E – PE, la S – drum exploatare şi la V – RV, imobilul casă veche, construită din paiantă, acoperită cu tablă neagră, compusă din 3 camere, în suprafaţă construită de 43,15 m.p. şi imobilul casă nouă, edificată în baza autorizaţiei de construire nr...., construită din paiantă, pe elevaţii din beton, acoperiş tip şarpantă din lemn cu învelitoarea din tablă, compusă din 4 camere şi 2 holuri, în suprafaţă construită de 79,33 m.p., ambele situate pe această suprafaţă de teren.

De asemenea, instanţa reţine că părţilor li se cuvin următoarele cote din bunurile care fac parte din masa de împărţit: reclamantului T.M. o cotă de ¼, pârâtului T.M.A. o cotă de ¼, iar pârâtei F.M. o cotă de ½.

Potrivit art. 728 alin. 1 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, iar împărţeala poate fi cerută oricând. Pe cale de consecinţă, instanţa urmează ca, în raport de variantele de partajare propuse de expert, de opţiunile exprimate de părţi şi de criteriile stabilite de art. 988 Cod proc. civ., să dispună ieşirea lor din indiviziune.

Instanţa va avea în vedere acordul părţilor cu privire la atribuirea bunurilor imobile care fac parte din masa succesorală pârâtei F.M., dar şi de faptul că aceasta a edificat casa nouă împreună cu defunctul, i-a adus îmbunătăţiri, locuieşte efectiv în acesta şi că deţine o cotă de ½ din imobile.

Ca urmare va dispune ieşirea părţilor din indiviziune şi va atribui în natură bunurile imobile din masa de împărţit pârâtei F.M..

Conform raportului de expertiză valoarea bunurilor imobile din masa de împărţit este de 43.752 lei (f.124). Instanţa a reţinut faptul că în ceea ce priveşte casa veche prin expertiză s-a stabilit că aceasta nu are nicio valoare economică.

Prin urmare ar rezulta că pârâta F.M. trebuie să achite câte o sultă de 10938 lei reclamantului T.M. şi, respectiv, pârâtului TMA pentru echilibrarea loturilor.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională instanţa reţine că pârâta F.M. a efectuat mai multe îmbunătăţiri casei noi după decesul numitului TM: învelit casa cu tablă – 2014, turnat şape toată casa – 2015, placat pereţii şi tavanele cu rigips în camerele 5 şi 6 – 2015, a montat două uşi metalice la holul 1 şi la holul 4, a zugrăvit camerele 5 şi 6, a zidit cu B.C.A. 2 ferestre, a executat instalaţia electrică în toată casa, a pus al doilea rând de geamuri la ferestre – 2015, a montat parchet în camerele 3,5,6, valoarea totală a îmbunătăţirilor fiind evaluată de expert la suma de 15020 lei la care se adaugă un gard din scândură pe bulumaci de lemn, fără elevaţie de beton, construit în anul 2014 evaluat de expert la suma de 1.160 lei.

Prin răspunsurile la interogatoriu reclamantul a recunoscut faptul că la decesul tatălui său casa nouă era în stadiul la roşu, cu menţiunile că imobilul casa nouă avea uşi de lemn care au fost înlocuite cu uşi de metal şi că instalaţia electrică a fost mutată de la casa veche.

Reclamantul a făcut obiecţiuni cu privire la valoarea tablei de pe casa nouă având în vedere că pârâta F.M. a indicat în cererea reconvenţională o valoare de 1.500 lei, iar expertul a calculat o valoare de 6869 lei din care 3.305 materiale (pct.1.2.a din raportul de expertiză) şi cu privire la costul placărilor cu rigips.

Prin suplimentul la raportul de expertiză expertul a precizat metodologia folosită şi indicatorii ştiinţifici la care s-a raportat pentru calculul îmbunătăţirilor astfel încât instanţa apreciază corect calculul făcut şi neîntemeiate observaţiile reclamantului care nu sunt susţinute de niciunfel de probe în afară de o părere subiectivă cu privire la cuantumul acestor reparaţii.

În consecinţă raportat la valorile indicate în raportul de expertiză şi dispoziţiile art.984 alin.1 Cod proc. civ. instanţa va admite cererea reconvenţională, aşa cum a fost precizată, formulată de pârâta F.M. în contradictoriu cu reclamantul T.M. şi pârâtul T.M.A. şi va stabili în favoarea pârâtei F.M. un drept de creanţă născut din starea de proprietate comună cu pârâtul T.M.A. şi cu reclamantul T.M. în cuantum de 16.180 lei constând în îmbunătăţirile aduse imobilului casă nouă de locuit.

Prin urmare, raportat la cotele părţi ce le revin coproprietarilor rezultă că reclamantul T.M. şi pârâtul TMA datorează pârâtei F.M., fiecare o sumă de 4045 lei.

Compensând obligaţiile reciproce ale părţilor rezultate din starea de coproprietate instanţa va reţine că pârâta F.M. trebuie să plătească o sultă de 6.893 lei către reclamantul T.M. şi o sultă în cuantum de 6.893 lei către pârâtul T.M.A..

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată având în vedere soluţia ce urmează a fi pronunţată, dispoziţiile art.451 şi următoarele Cod proc. civ., cotele părţilor şi cheltuielile judiciare efectuate instanţa va compensa cheltuielile de judecată până la suma cea mai mică de 737,50 lei. Va obligă pârâta F.M. la plata sumei de 1866,80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, onorariu avocat şi onorariu expert către reclamantul T.M.. Va obligă pârâtul T.M.A. la plata sumei de 907,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, onorariu avocat şi onorariu expert către reclamantul T.M..

Domenii speta

Spete similare