Revocarea amânării aplicării pedepsei - art. 88 alin. 1 Cod penal

Potrivit art. 88 alin. 1 Cod penal, revocarea amânării aplicării pedepsei se dispune dacă, pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse.

Prin sentinţa penală nr. 16/P/2017 pronunţată de Tribunalul Neamţ, s-a respins, ca neîntemeiată cererea formulată de Serviciul de Probaţiune Neamţ, privind revocarea amânării aplicării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată condamnatului I.I. prin sentinţa penală nr. 19/P/2015 pronunţată de Tribunalul Neamţ.

Serviciul de Probaţiune a invocat, în motivarea cererii că persoana condamnată I. I. a fost obligată să se prezinte la Serviciul de Probaţiune delegat cu supravegherea lui. Acesta s-a prezentat la datele de 19.05.2015, 21.05.2015, 24.08.2015, 24.11.2015, 24.02.2016, respectând datele stabilite. Întrucât condamnatul nu s-a prezentat la întrevederea din data de 30.05.2016 consilierul de probaţiune manager de caz a transmis către Postul de poliţie o solicitare de identificare a persoanei supravegheate, primind răspuns că aceasta este plecată în Italia, unde este posibil să fie arestată şi încarcerată într-un penitenciar pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt. Pentru aceste motive Serviciul de Probaţiune consideră că nu se mai poate realiza monitorizarea. respectării măsurilor impuse de instanţa de judecată, condamnatul încălcând măsurile, prin neprezentarea la întrevederile stabilite.

Instanţa a reţinut că, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, la data de 18.05.2015 I. I. a fost luat în evidenţa Serviciului de Probaţiune, iar la data de 19.05.2016  a avut loc prima întrevedere, când i s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile sentinţei penale nr. 19/P/2015. La data de 21.05.2015 condamnatul a semnat Planul de supraveghere şi a dat o declaraţie în care menţiona că pleacă în Italia pentru o perioadă mai mare de 5 zile, pentru a lucra, depunând contractul de muncă. Condamnatul s-a prezentat la întrevederile ulterioare din 24.08.2015, 24.11.2015, 24.02.2016. La acest ultim termen I. I. a dat o declaraţie în care aducea la cunoştinţa consilierului de probaţiune faptul că va pleca înapoi în Italia, pe data de 25.02.2016, pentru a munci.

Rezultă aşadar că, în perioada 19.05.2015 – 24.02.2016, aşa cum reiese din dosarul de supraveghere al Serviciului de Probaţiune, condamnatul I. I. s-a prezentat la consilierul de probaţiune însărcinat cu supravegherea sa, respectând programul prestabilit.

La termenul din 30.05.2016 condamnatul I. I. nu s-a mai prezentat la programul de supraveghere.

Din relaţiile transmise de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Biroul Naţional Interpol  rezultă că numitul I. I. a fost arestat în Italia, la data de 11.03.2016, pentru comiterea infracţiunii de furt, fiind deţinut în penitenciar şi că data expirării pedepsei stabilite prin sentinţa preliminară este 10.05.201 Potrivit art. 88 alin. 1 Cod penal, dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei.

Tribunalul reţine,  pe baza documentelor depuse la dosar de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Biroul Naţional Interpol, că I. I. a plecat din ţară în luna martie 2016, în Italia, conform contractului de muncă, aducând la cunoştinţa Serviciului de Probaţiune această deplasare.

Hotărârea de amânare a aplicării pedepsei de 2 luni închisoare a fost pusă in executare la data de 18.05.2015, Serviciul de Probaţiune Neamţ preluând sarcina supravegherii condamnatului, iar acesta din urmă s-a prezentat conform programului de supraveghere, cu excepţia ultimului termen, din data de  30.05.2016. Faptul că acesta nu s-a mai prezentat la acest termen, la derularea programului de supraveghere se explică, conform  înscrisurilor emanate de la autorităţile din Italia, prin arestarea sa, la data de 11.03.2016.

În conformitate cu prevederile art. 25 din Constituţia României, dreptul la libera circulaţie în ţară şi în străinătate este garantat oricărui cetăţean,  care are dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa in orice localitate din ţară, de a emigra şi de a reveni in ţară. De acest drept beneficiază şi persoanele cărora li s-a aplicat, prin hotărâre penală, instituţia amânării aplicării pedepsei, stabilindu-se un termen de supraveghere. Aceste persoane se pot deplasa în străinătate, ele fiind însă datoare să se supună condiţiilor de supraveghere impuse de instanţa de judecată,  între care şi aceea de a se prezenta la serviciul de Probaţiune, la datele fixate şi de a anunţa, în prealabil, orice schimbare de locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, sub sancţiunea revocării beneficiului amânării aplicării pedepsei.

Pentru a se revoca însă amânarea aplicării pedepsei este necesar ca încălcarea obligaţiilor prevăzute în hotărârea penală să se fi datorat relei credinţe,  pe deplin dovedită.

În cauză, se apreciază că  plecarea in străinătate a condamnatului, care nu este supusă vreunei interdicţii,  nu a fost determinată de intenţia sa  de a se sustrage îndeplinirii obligaţiilor ce ii reveneau.

Reiese din actele depuse la dosar că absenţa condamnatului s-a datorat unor împrejurări independente de voinţa sa, care l-au împiedicat să îşi îndeplinească obligaţiile de supraveghere.

Pentru considerentele de fapt şi de drept reţinute, instanţa a respins sesizarea Serviciului de Probaţiune, de revocare a amânării aplicării pedepsei de 2 luni închisoare, aplicată condamnatului I. I.

Domenii speta

Spete similare