Drept civil. Acțiune în revendicare. Nedovedirea calității de proprietar.

Deliberând asupra apelurilor declarate împotriva sentinţei civile nr. … din … pronunţată de Judecătoria ...în dosarul nr. ..., constată următoarele:

Constată că prin sentinţa civilă nr…., pronunţată de Judecătoria ...a fost admisă acţiunea pentru revendicare teren formulată de reclamanţii ..., ..., ... şi ..., în contradictoriu cu pârâta ..., şi intevenienţii ... şi .... A fost respinsă cererea de intervenţie formulată de intervenienţii ... şi .... Au fost obligaţi pârâta ş i intervenienţii să lase reclamanţilor în deplină proprietate suprafaţa de 296 mp de teren situat în intravilan ..., judeţul ..., teren care reprezintă ..., înscris cu NCP ..., anterior Deciziei nr....a ..., având vecini pe : NCP … (...), teren la dispoziţia Comisiei locale, str. ..., … ...,  incluzând şi suprafaţa de 168 mp. cu conturul: C-23-D-E-F-G-H-I-J-K-L-B-C care reprezintă ... actualizată la OCPI ... la …, conform cu schiţa anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul ...), terenul revendicat făcând parte din trupul de 800 mp proprietatea reclamanţilor, reprezentat pe schiţa anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul ... şi marcat de următoarele puncte de contur:27-25-24-23-20-19-17-16-15-14-1-2-M-A-30-27, cu vecinii : N- ... şi ... (NC ...), E: ...(fost ...) şi moşt.-def.... (fost ...), S-str. ..., V-... şi .... S-a luat că reclamanţii au precizat că vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin acţiunea ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ...sub nr...., reclamanţii ... ..., ..., ... şi ... au formulat cererea de chemare în judecată a ...... solicitând obligarea acestuia să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 296 mp teren, identificat la poziţia nr. 60 din Nomenclatorul Stradal - Oraş ...... cu denumirea „ Fdt ... ", teren ce figurează înscris în cartea funciară nr. ... UAT ... ..., având următoarele vecinătăţi: N-..., V - ... ..., S- ..., E -….

În motivare reclamanţii au arătat că, în fapt, terenul revendicat face parte din proprietatea lor în suprafaţă de 16.110 m.p. pe care defunctul ... ...- primul soţ al reclamantei ... şi tatăl reclamantului ... ... - a deţinut-o în oraşul ... ..., ... (fostă ...) nr. .... ... ...decedând  la data de ..., averea rămasă de pe urma acestuia s-a transmis celor doi moştenitori legali - ... (fostă ...) ... şi ... ... - care au procedat ulterior la ieşirea din indiviziune, conform cu hotărârea de partaj (sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Popular al Raionului ...în dosarul nr. ...).

În sentinţa de partaj, sunt precizate vecinătăţile terenului ce a intrat în compunerea masei succesorale: „ str. ..., În..., locul ..., moştenitorii lui ..., ..., str. ..., str. ..., ... şi ... ", că din cuprinsul hotărârii rezultă că pârâtei ... i s-a atribuit în proprietate suprafaţa de 3.973 m.p. teren, în timp ce pârâtului ... ... i s-a atribuit în proprietate suprafaţa de 11.921 m.p. teren „megieşit la răsărit pe lungimea de 12 metri cu în... şi ... ".

La vremea respectivă, oamenii locului denumeau „În..." un intrând cu adâncimea de 12 metri şi lăţimea de 1,70 m dinspre strada ... (actualmente ...), în interiorul proprietăţii lui ... ..., destinat accesului la o fântână pe care tatăl acestuia o lăsase spre folosinţă neîngrădită semenilor săi.

În anul 1974, C.A.P. ...i-a acţionat în judecată pe soţii ... ... şi ... şi pe fiul acesteia din urmă, ... ..., revendicând o suprafaţă de 9.170 m.p. din terenul pe care aceştia îl deţineau ca succesori în drepturi ai fostului proprietar, ... ....

Acţiunea a fost întemeiată pe faptul că, deşi soţii ... ... şi ... se înscriseseră în CAP. ...încă din data de 16.12.1960 cu suprafaţa de 1,20 ha teren situat în strada ..., aceştia au continuat să stăpânească terenul şi să dispună de acesta ca proprietari, înstrăinând porţiuni din acest teren la diverşi cetăţeni.

Făcând aplicarea legilor vremii, instanţa de judecată a hotărât că înscrierea în C.A.P. a vizat atât bunurile aflate în proprietatea lui ..., cât şi bunurile proprietatea exclusivă a minorului ... ..., Constituţia din anul 1965 recunoscând familiei membrilor cooperatori dreptul de proprietate asupra unui lot în suprafaţă de 800 m.p., pe care se află construcţiile gospodăreşti.

Pentru aceste considerente, instanţa de judecată a admis în parte acţiunea în revendicare, obligând pe pârâţi „să lase în deplină proprietate şi liniştită posesiune suprafaţa de 8.370 m.p., teren de grădină situat în .... ..., str...., megieşit cu … …, ..., ..., pe de o parte,..., restul terenului de 800 mp. rămas în proprietatea pârâţilor şi ..., pe altă latură" (sentinţa civilă nr. ...pronunţată de Judecătoria ... ... în dosarul nr. ...).

La data pronunţării acestei hotărâri judecătoreşti, ... ... vânduse deja numitei ..., în baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..., o suprafaţă de 1.860 m.p. din terenul atribuit în proprietatea sa exclusivă prin sentinţa de partaj pronunţată în anul 1960, terenul vândut învecinându-se „la răsărit cu proprietatea ... pe o lăţime de 30 m, la apus cu proprietatea ... şi proprietatea ...pe o lăţime de 30 m, la miazăzi cu proprietăţile ... ... şi ... ... (...) pe o lungime de 62 m şi la miazănoapte cu proprietăţile ...... şi ... pe o lungime de 62 m ", conform schiţei anexă la contract.

Au susţinut reclamanţii în continuarea cererii lor că în urma acestei vânzări, ... ... şi familia ... au permis cumpărătoarei să le tranziteze terenul prin extremitatea laturii estice, lăsându-i acesteia o cale de acces la drumul public cu lăţimea de 1,70 m, în prelungirea intrândului de 12 metri liniari denumit „ În... ".

... a construit o casă pe terenul cumpărat de la ... ..., pe care a vândut-o ulterior lui ..., în baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .... Terenul aferent locuinţei în suprafaţă de 1.860 m.p., care în temeiul prevederilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 a trecut în proprietatea starului, se învecina cu următoarele proprietăţi: „ la răsărit, apus şi miazănoapte cu terenul Cooperativei Agricole de Producţie şi la miazăzi cu proprietatea ... ... ".Noul proprietar a primit şi el din partea membrilor familiei ... îngăduinţa de a le tranzita terenul, folosind calea de acces la drumul public convenită anterior de aceştia cu ..., fără ca cineva să conteste dreptul de proprietate al familiei ... asupra terenului afectat căii de acces, limita acestei proprietăţi fiind marcată de gardul ce o despărţea de proprietatea familiei ..., pe care aceştia au înstrăinat-o în anul 1992 numitei .... Drept dovadă, atât certificatul de moştenitor eliberat la data de 28.05.1990 după defunctul ..., cât şi contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 27.11.1992 între ... şi ..., atestă faptul că terenul ce s-a aflat în proprietatea soţilor ... se învecina cu terenul aflat în proprietatea lui .... De altfel, ...figurează ca vecin cu terenul deţinut de soţii ... împreună cu ... ... şi în sentinţa civilă nr. ...a Judecătoriei ... ....

Prin H.C.L. nr.58/26.11.1999 a fost însuşit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al oraşului ... ..., care nu include şi terenul revendicat prin prezenta acţiune, drept dovadă că autorităţile locale din acea vreme recunoşteau că acesta este proprietate privată.

Situaţia s-a schimbat odată cu alegerea lui ... în funcţia de primar al oraşului ... ..., acesta punându-se în slujba intereselor personale ale vecinului ... şi procedând în mod abuziv la atribuirea denumirii de „stradă" terenului în litigiu prin H.C.L. nr.55/22.04.2005, în dispreţul şi cu nesocotirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi anume sentinţa civilă nr. ...pronunţată în dosarul nr...., prin care Judecătoria ...... constata faptul că terenul în litigiu este proprietatea pârâtelor ... şi ... ..., drept pentru care accesul la drumul public al reclamanţilor ... şi ... se poate realiza doar prin instituirea unei servituţi de trecere pe acest teren.

În sprijinul intervenienţilor a venit autoritatea locală adoptând alte hotărâri, prin una chiar s-a modificat retroactiv Anexa nr.2A a H.C.L. nr. 58/26.11.1999, incluzând „..." în inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al oraşului ......, creând astfel posibilitatea membrilor familiei ... de a tranzita proprietatea reclamanţilor.

Reclamanţii au menţionat şi faptul că au atacat în justiţie H.C.L. nr.55/22.04.2005, iar prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată în dosarul nr. ..., Tribunalul ... a dispus anularea în parte a hotărârii atacate, cu referire la atribuirea denumirii de stradă a „Fundăturii ...", pentru următoarele considerente: „Actul administrativ dedus judecăţii este lovit de nulitate absolută întrucât se opune autorităţii de lucru judecat, iar pe de altă parte a fost grav încălcat un drept de proprietate privată ".

După ce s-a pronunţat această hotărâre judecătorească, primarul oraşului ...a intervenit pentru emiterea unei noi hotărâri de consiliu local, prin care se aproba „ reatribuirea " denumirii străzii „ ... " din oraşul ... ....

Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată în dosarul nr. ..., Tribunalul ... a dispus anularea H.C.L. nr. 31/31.03.2006, instanţa constatând faptul că această hotărâre este nelegală, întrucât „terenul pentru care paratul a aprobat reatribuirea denumirii de stradă, nu face parte din domeniul public ... şi nu a figurat niciodată ca domeniu public ".

Procesele au continuat, iar prin sentinţa civilă nr. ...pronunţată în dosarul nr...., Judecătoria ...a fost respinsă acţiunea în revendicare promovată de Oraşul ...- Prin Primar în contradictoriu cu pârâtul ... ..., instanţa constatând faptul că „instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în mod repetat asupra apartenenţei acestui teren ", că „ reclamanta nu are titlu valabil pentru acest teren, iar calea de acces, în fapt o servitute creată pe cale convenţională şi care nu a mai putut fi exercitată, datorită neînţelegerilor între vecini, nu constituie stradă ", precum şi că „dreptul de proprietate al pârâtului este dovedit cu un titlu de proprietate neechivoc ".

Reclamanţii au formulat ulterior şi plângeri penale împotriva fostului primar ..., soldate cu sancţionarea acestuia, însă acesta nu s-a lăsat descurajat şi s-a ajuns să se dea o nouă hotărâre de consiliu local cu acelaşi obiect, respectiv H.C.L. nr.11/30.01.2009, prin care a introdus din nou în nomenclatorul stradal al oraşului ...aşa-¬zisa stradă „...", procedând în mod abuziv, cu complicitatea funcţionarilor O.C.P.I. ... ..., la intabularea terenului în litigiu în cartea funciară a oraşului ... ..., în lipsa unui act care să constituie titlu de proprietate.

Ulterior, prin decizia nr. ...pronunţată în dosarul nr. ..., Curtea de Apel ... ... a dispus restrângerea efectelor H.C.L. nr. 11/30.01.2009 prin delimitarea „Fundăturii ...", de o parte şi de alta a axului median al căii de acces câte 1,5 metri, pe întreaga lungime de 57,98 metri.

Prin punerea în executare a acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanţii arată că au pierdut posesia terenului în litigiu, motiv pentru care sunt îndreptăţiţi, în calitate de proprietari legitimi, să revendice terenul. 

Potrivit art. 44 alin. 2 din Constituţia României, „proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", iar potrivit alin. 3, „ nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire". Aceleaşi deziderate sunt enunţate în Art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Au mai arătat reclamanţii, că pârâta nu deţine un titlu valabil care să ateste că a dobândit pe o cale îngăduită de lege dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, hotărârile de consiliu local fiind acte administrative emise în regim de putere publică, care nu se substituie legii fundamentale şi cu atât mai puţin convenţiilor internaţionale la care România este parte. O hotărâre de consiliu local nu poate constitui just titlu pentru dobândirea dreptului de proprietate, întrucât proprietatea privată este inviolabilă, exproprierea fiind o măsură excepţională care nu poate fi adoptată decât în baza unui act normativ cu valoare de lege, pentru o cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

În drept, s-au invocat prevederile art. 553, 555 şi 563 din Noul Cod Civil, cu referire la art. 44 alin. 2 şi 3 din Constituţia României şi la Art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În dovedire au solicitat interogatoriului pârâtului, acte, expertiză topometrică şi au propus audierea următorilor martori:... ... ..., cu domiciliul în ... ..., str. …; ..., cu domiciliul în ... ..., str. ….

Acţiunea s-a timbrat cu 680 lei taxă de timbru.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în termen legal, pârâta UAT ...a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei ....... de a soluţiona acţiunea de faţă, motivând că reclamanţii nu posedă titlu de proprietate pentru teren şi considerând că terenul revendicat aparţine domeniului public al oraşului şi constituie strada ..., însuşită prin HCL şi HG.

S-a mai invocat prin aceeaşi întâmpinare : excepţia prezumţiei autorităţii de lucru judecată având în vedere decizia nr....pronunţată de Curtea de apel ....... - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor ..., ... şi ..., care sunt surorile dinspre mamă a lui ... ..., acesta fiind singurul moştenitor al defunctului său tată, ... ..., precum şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a neregulilor constatate la procedura medierii, a necomunicării procesului-verbal prin care să se ateste eşuarea medierii, a participării la procedura medierii a avocatului reclamanţilor.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acţiunii cu motivarea că reclamanţii invocă în dovedirea dreptului lor de proprietate sentinţa civilă nr....a Tribunalului Popular al Raionului ... ... şi precizează că din cuprinsul acestei hotărâri rezultă că pârâtului ... ... i s-a atribuit la partaj suprafaţa de 11.921 mp de teren megieşit la răsărit pe lungimea de 12 m, deci nu până la poarta lui ..., până la care sunt 58 m., că nu rezultă clar din copia sentinţei care este depusă la dosar în două exemplare conform cu originalul dacă este vorba despre lungimea de 12 m sau de 120 m şi că este posibil să fie vorba despre un fals astfel că se impune sesizarea organelor de cercetare penală.

Nu s-au propus probe prin întâmpinare.

Reclamanţii au răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepţiilor invocate de pârâtă cu motivarea că privind excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei ......., raportat la obiectul şi valoarea cererii de chemare în judecată instanţa este competentă material să judece acţiunea în baza art.94 pct.1 lit.j şi art.117 alin.1 Cod procedură civilă; că titlul pe care îşi întemeiază pretenţiile este legea (art.9 alin.3 din constituţia României din 1965) şi sentinţa civilă nr.... a Judecătoriei ... ....

Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat, au solicitat respingerea acesteia întrucât nu există identitate de obiect şi de cauză între prezentul litigiu şi litigiul în care s-a pronunţat Curtea de Apel ......., prin decizia civilă nr..... Litigiul de faţă are ca obiect revendicare imobiliară, iar obiectul litigiului de la Curtea de Apel ....... a fost unul de contencios administrativ, privind modalitatea de aplicare a unei hotărâri emise de Consiliul local al oraşului ........

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor s-a arătat că şi aceasta este neîntemeiată pentru că aşa cum rezultă din cuprinsul sentinţei civile nr.... a Judecătoriei ... ..., înscrierea cu teren la CAP s-a făcut de către ... (mama lui ... ...) pentru toţi membrii familiei, constituţia de la 1965 recunoscând un drept de proprietate asupra unui lot de 800 mp pe care se află construcţiile gospodăreşti.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pe motiv că nu s-ar fi respectat procedura medierii, s-a arătat că şi aceasta este neîntemeiată motivat de considerentul că, potrivit art.43 alin.3 din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, medierea se consideră neacceptată între altele, dacă una din părţi refuză în scris, în mod explicit medierea. Pârâta a fost invitată la mediere însă a refuzat în scris, astfel că singura obligaţie a mediatorului în acest caz fiind aceea de a încheiat un proces-verbal constatator al acestei situaţii de fapt, pe care îl păstrează în arhiva proprie şi care poate fi comunicat la solicitarea expresă a părţii interesate.

Cu privire la lungimea terenului menţionat în sentinţa de partaj din 1960, pe latura de răsărit, a precizat că este vorba de 12 metri, nici nu are cum fi vorba de 120 de metri având în vedere că şi pârâta recunoaşte că de la stradă şi până la casa familiei ... sunt 58 m.

Prin încheierea de şedinţă din 24 sept. 2014, instanţa de fond a soluţionat  excepţiile invocate de pârâtă, prin respingerea lor.

În cauză, la judecata în fond, s-a dispus efectuarea unei expertize topografice pentru a se identifica suprafaţa de teren care face obiectul revendicării, iar la solicitarea reclamanţilor, delimitarea terenului în suprafaţă de 800 mp care figurează în sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei ... ....

S-a audiat martorul ... ...  cu privire la suprafaţa de teren revendicată de reclamanţi, reclamanții renunțând la audierea celui de-al doilea martor propus inițial.

Martorul a declarat că terenul familiei ... avea ieșire la strada ... și la strada .... Terenul revendicat de reclamanți, care acum se numește ... de vreo 3 ani, se învecina la capătul dinspre str. ... cu două case aparținând familiei ... și ..., iar familia ... avea casă pe mijlocul grădinii și o fântână pe terenul ei de la care luau apă și alții. A menționat că el a lucrat la fosta CAP timp de 30 de ani, că ... face parte din suprafața de 800 mp. a familiei ... lăsată la colectivizare, iar gardul de pe latura de est a terenului a rămas același. Familia ... avea 2,30 ha de teren, iar pe terenul familiei ... s-au construit 8 case, toate având ieșire la strada ...; că nu știe cum a dobândit în proprietate teren familia ... dar știe că familia ... trecea la proprietatea ei prin capătul grădinii lui ....

La data de 10.11.2014 şi ulterior la data de 18.11.2014, ... şi ... au formulat cerere de intervenţie voluntară principală şi o cerere de intervenţie accesorie prin care au solicitat în principal respingerea acţiunii reclamanţilor, iar pe cale de excepţie, au invocat lipsa competenţei materiale a Judecătoriei ......., considerând acţiunea de faţă ca fiind de competenţa Tribunalului, Secţia contencios administrativ. Au invocat autoritatea de lucru judecat prevăzută de art.430-432 Cod procedură civilă, susţinând că terenul revendicat de reclamanţi este acelaşi pentru care s-a constatat că ... aparţine domeniului public al Oraşului ... ..., conform cu Decizia ...a Curţii de Apel ... ... pronunţată în dosarul nr. ....

În subsidiar, au solicitat  respingerea  cererii ca nefondată  având  în vedere argumentele expuse în continuare.

 Au motivat în cererea de intervenţie principală că cererea lor are ca justificare în accepţiunea art. 61 punctele 1) şi 2) din NCPC, faptul că, dacă s-ar admite acţiunea reclamanţilor, imobilul teren în a cărui proprietate se află devine loc înfundat, iar ... este singura cale de acces la imobilul lor teren, cât şi la construcţia edificată pe acesta, după cum se poate observa din Raportul de Expertiză Judiciară efectuat în cauza ..., anexată în OPIS-ul însoţitor cu nr. 1.

În proprietatea imobilului construcţie au intrat ca efect al Contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. ..., anexat la cerere OPIS-ul însoţitor cu nr. 2. Imobilul teren pe care era edificată construcţia, în suprafaţă de 1.860 mp, a trecut la acea dată în aplicarea Legii 58/1974, în proprietatea Statului şi ulterior, prin aplicarea Deciziei ...a Prefectului Judeţului ..., ca efect al prevederilor Legii 18/1991 a fondului funciar, art. 35 alin. 2-3, au obţinut Titlul de Proprietate ...pentru suprafaţa de 1.000 mp prin constituirea dreptului de proprietate pe terenul trecut în proprietatea Statului la momentul achiziţiei construcţiei; iar diferenţa de 860 de mp au obţinut-o ulterior, pe calea unei acţiuni în revendicare.

Au anexat la cerere şi Decizia nr....a Prefectului Judeţului ... şi Titlu de Proprietate ...pentru suprafaţa de 1000 mp prin constituirea dreptului de proprietate.

Pe cale de excepţie, au motivat că au invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei ...în soluţionarea prezentei cauze întrucât terenul a cărui revendicare se solicită face parte din domeniul public al Oraşului ...după cum se poate observa din Extrasul de Carte Funciară pentru Informare 27710/10.11.2014, anexat în OPIS-ul însoţitor cu nr. 4. Din acest motiv, cauza de faţă este de competenţa exclusivă a instanţelor de contencios administrativ în aplicarea art. 23 din Legea 213/1998 care dispune: "Litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judeţelor, comunelor, oraşelor sau al municipiilor sunt de competenta instanţelor de contencios administrativ".

Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat, prevăzută de art. 430-432 din Noul Cod de procedură civilă au motivat următoarele:

Lucru judecat, reiese din perspectiva cauzei ce a format dosarul cu nr...., soluţionată de Tribunalul ... prin Sentinţa Civilă 14/CA/27.01.2011, soluţie modificată prin Decizia ...a Curţii de Apel ... ..., cauză în care Oraşul ... ..., titular al dreptului de proprietate publică, reprezentat potrivit art. 21 şi art. 62 alin. 1 din Legea 215/2001 prin Primarul Oraşului ... ..., instituţie având sediul în ... ..., str. Ştefan cel Mare, nr. 62, reprezentată prin Primar ..., a formulat o acţiune în constatarea apartenenţei la domeniul public al oraşului ....... şi delimitare a drumului public denumit "Strada (...) ...", din Oraşul ... ..., în contradictoriu cu vecinii: la NORD:..., domiciliat în str. ..., nr…., ... şi ..., domiciliaţi în Str.... nr. 1; la EST: -...-moştenitoarea  defunctului  ..., domiciliată în str. ..., nr…., ... ...-domiciliată în str. ..., nr….; la  VEST: ... ...-domiciliat în str. ..., nr. ..., 6.- ...- domiciliată în str. ... nr...., 7.- ... ...- domiciliată în str. ... nr...., iar la SUD - str. ....

Cererea a constituit obiectul cauzei ... şi ulterior al cauzei ... în ciclul procesual de rejudecare.

Prin Sentinţa Civilă ...pronunţată de Tribunalul ..., urmare a administrării în cauză a unei expertize tehnice în vederea delimitării şi efectuarea cercetării judecătoreşti la 23.11.2010 s-a precizat că :

"apartenenţa la domeniul public al Fundăturii ... este confirmată prin două acte administrative : HCL 59/1999 şi Hotărârea de Guvern 1356/2001 de atestare a domeniului public al judeţului ...' în aplicarea prevederilor Legii 2 13/ 1998;

"nici unul dintre riverani nu face dovada dreptului său de proprietate asupra imobilului ce constituie ...” ,  " nimeni nu face dovada dreptului de proprietate privată asupra terenului'', "este în administrarea unităţii administrativ-teritoriale şi serveşte uzului (interesului) public, îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1 şi 3 pct. 4 din Legea 213/1998 pentru a aparţine domeniului public".

Tribunalul ... a admis acţiunea UAT Oraşul ... ..., "constată apartenenţa la domeniul public a Fundăturii ... şi delimitează acest fond proprietate publică, "conform Expertizei Tehnice", care constată că suprafaţa pentru al cărei regim juridic s-a solicitat constatarea apartenenţei la domeniul public al UAT Oraşul ... ..., este de 296 metri pătraţi, (anexa 1 din OPIS-ul însoţitor).

Revendicarea imobiliară promovată de reclamanţi, s-a arătat că, vizează aceeaşi suprafaţă de teren pentru care s-a solicitat constatarea apartenenţei la domeniul public al UAT Oraşul ... ..., considerată de Tribunalul ... prin Sentinţa ... în cauza ..., 296 metri pătraţi, definită de reclamanţi în prezenta cauză: "suprafaţă de 296 mp. identificaţi la poziţia nr.60 din Nomenclatorul Stradal Oraş ...cu denumirea ,,...", teren ce figurează înscris în cartea funciară nr. ... UAT ... ..., având vecinătăţile: N ..., V - ... ..., S Str. ..., ... (...) ...".

Prin Decizia ...a Curţii de Apel ... ..., s-a dispus :"Modifică în parte hotărârea atacată, în sensul că delimitarea " Fundăturii ..." cu o lungime de 57,89 m şi o lăţime de 3 m se va face pe ax median, în lungimea parcelei identificate prin punctele 112-117-116-115-114-113-101-102-103 din schiţa aflată la fila 81 a Tribunalului ... (constituit în al doilea ciclu procesual-rejudecare) act care face parte integrantă din prezenta Decizie, astfel încât de o parte şi de alta a axului median să se afle pe întreaga lungime de 57,98 m câte 1,5 m, lăţimea totală a " Fundăturii ..." fiind de 3 metri pe toate lungimea acesteia. Menţine celelalte dispoziţii ale Sentinţei atacate. "

Din măsurătorile efectuate prin Expertiza Tehnică Judiciară dispusă în cauză s-a constatat că lungimea Fundăturii ... nu mai era de 170 metri, ci de numai 57,98 m.

Consecinţă a modificării dispuse de Curtea de Apel ... ... prin Decizia ...este şi faptul că s-a delimitat ulterior constatării apartenenţei la domeniul public al Oraşului ...o suprafaţă de 173,67 mp din cei 296 mp reieşiţi din Expertiză şi precizaţi în Sentinţa Tribunalului ....

De asemenea, lucru judecat reiese şi din perspectiva cauzei nr.... soluţionată de Judecătoria ...prin Sentinţa Civilă ..., definitivă prin Decizia 171 /AC/26.08.2010 a Tribunalului ... şi irevocabilă prin Decizia 1582/20.12.2010 a Curţii de Apel ....

Prin încheierea nr.... a O.C.P.I. ... din cadrul A.N.C.P.I. s-a intabulat dreptul de proprietate al Oraşului ...(regimul juridic fiind de domeniu public) asupra fondului imobiliar a cărui atestare a apartenenţei şi delimitare, ce a fost solicitată prin cauza ..., ..., în suprafaţă conform documentaţiei cadastrale întocmite în vederea intabulării. În încheierea ... a BCPI-...din cadrul O.C.P.I. ... s-a precizat: unu există piedici la înscriere".

Reclamanţii din prezenta cauză: ... -... - au atacat această încheiere prin plângerea în rectificare de carte funciară ce a constituit obiectul cauzei ..., cauză ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei ...-....

Judecătoria ...a respins cererea acestora ca nefondată, prin Sentinţa ..., apelul a fost anulat ca netimbrat, iar recursul a fost respins ca nefondat, în aceste condiţii, Sentinţa Civilă ... prin care a fost respinsă acţiunea reclamanţilor din cauza de faţă, în rectificare tabulară, a devenit irevocabilă.

Urmare a acestor judecăţi succesive, încheierea de Carte Funciară prin care s-a intabulat proprietatea publică asupra Fundăturii ... este neştirbită în validitatea sa.

Cu privire la cererea de respingere, în subsidiar, ca nefondată,  a acţiunii s-au menţionat următoarele argumente:

... este însuşită în inventarul domeniului public al Oraşului ...şi atestată ca domeniu public al Oraşului ...prin HG 1356/2001 de atestare a domeniului public a judeţului ....

 Au fost invocate dispoziţiile din Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, art. 1, art. 3 pct. 4, Anexa III, art. 19, art. 21, art. 22. Au mai arătat că normele de care Legea 213/1998 face vorbire în art. 19 pct. (2), s-au constituit în HG nr. 548 din 8 iulie 1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, din care au făcut referire la art.19 alin. (2) din Legea nr. 213/1998

În aplicarea acestor dispoziţii imperative, Consiliul Local al Oraşului ...face inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Oraşului ...si prin Hotărârea 58/26,11,1999 şi-1 însuşeşte. La Anexa 2 A din Centralizatorul inventarierii, pagina 5 din HCL 58/1999, la poziţia 122 apare: "..." cu determinările; 4,5 ml expunere la strada principală (... -n.n.L 170 m lungime şi 3 m lăţime.

În respectarea metodologiei date prin HG 58/1999, Guvernul României prin HGR 1356/2001 face atestarea domeniului public al judeţului ... şi în particular, în anexa 4, inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Oraşului ... .... La poziţia 89, anexa 4 atestă însumată o reţea de drumuri şi străzi vicinale în lungime de 45,996 Km precizând că reflectă inventarul însuşit de Consiliul Local prin HCL precizat anterior.

Au precizat că, până la aceasta dată, HGR 1356/2001 nu a fost atacată în contenciosul administrativ în temeiul Legii 29/1990 şi nici nu a constituit obiectul vreunei excepţii de nelegalitate în aplicarea art. 4 din Legea 554/2004 cu privire la bunurile atestate ca aparţinând domeniului public.

HG nr.1356/2001 de atestare a apartenenţei la domeniul public al judeţului ... produce efecte juridice depline; în HG 1356/2001, însă, în mod eronat era consemnat HCL 46/1999 ca Hotărâre a Consiliului Local de însuşire a inventarului bunurilor care aparţin domeniului public, în loc de HCL 58/1999.

Urmare a diligenţelor, de bună credinţă la acea vreme, a Oraşului ... ..., în Monitorul Oficial nr.174 din 17 martie 2010 se publică Rectificarea HG/1356/2001 de atestare a domeniului public a judeţului ..., constând în înlocuirea HCL 46/1999 cu HCL 58/1999 ca hotărâre de însuşire a bunurilor aparţinând domeniului public al Oraşului ... ....

În ceea ce priveşte Sentinţa la care reclamanţii fac trimitere şi anume, Sentinţa Civilă nr....: Sentinţa, pronunţată într-o cauză în "obligaţia de a face" în care Oraşul ...nu a fost parte, la pagina 3 aliniatul 4, se preia din Expertiza Tehnică efectuată în cauză, în considerentele Sentinţei şi nu în dispozitiv, că terenul ar aparţine reclamantelor ... în cauză.

Sentinţa a fost prezentată în mai multe rânduri de reclamanţi în faţa diferitelor instanţe care au apreciat unanim că nu este nici constitutivă, nici declarativă de drepturi pentru ... (pentru exemplificare: Decizia penală ...pronunţată de Curtea de Apel ... în cauza ..., care considera că Sentinţa invocată nu are relevanţă, nefiind pronunţată în contradictoriu cu UAT Oraşul ... ...).

În dovedire au solicitat proba cu înscrisuri.

Prin cererea de intervenţie accesorie, aceeaşi intervenienţi au înţeles să susţină apărările pârâtei UAT Oraşul ... ..., cu reiterarea aceloraşi motive pentru care au solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor, în ce priveşte fondul cauzei, precum şi excepţiile menţionate în cererea de intervenţie principală.

Intervenţii au detaliat prin cererea de intervenţie accesorie considerentele pentru care instanţele de judecată care s-au pronunţat cu privire la terenul revendicat de reclamanţi în cauza de faţă face parte din domeniul public al oraşului ........

Astfel, au prezentat cauza ..., concluzionând că drept consecinţă a modificării dispuse de Curtea de Apel ... ... prin Decizia ...este şi faptul că s-a delimitat ulterior constatării apartenenţei la domeniul public al Oraşului ...o suprafaţă de 173,67 mp din cei 296 mp reieşiţi din Expertiza și precizaţi în Sentinţa Tribunalului ....

Prin încheierea nr.... a O.C.P.I. ... s-a intabulat dreptul de proprietate al Oraşului ....... (regimul juridic fiind de domeniu public) asupra fondului imobiliar a cărui atestare a apartenenţei și delimitare a solicitat-o prin cauza ..., ..., în suprafaţa conform documentaţiei cadastrale întocmite în vederea intabulării.

În încheierea ... a BCPI-... ... din cadrul O.C.P.I. ... s-a precizat că nu există piedici la înscriere. S-a făcut referire la judecata care a făcut obiectul dosarului nr...., în care a fost respinsă acţiunea reclamanţilor ... -... în rectificare tabulară a devenit irevocabilă.

Urmare a acestor judecaţi succesive încheierea de Carte Funciară prin care s-a intabulat proprietatea publică asupra Fundăturii ... este neştirbită în validitatea sa.

Ambele cereri de intervenţie au fost admise în principiu la 18.02.2015.

S-a efectuat expertiza tehnică în cadastru solicitată de reclamanţi, iar la formularea obiectivelor pentru expertiză au fost făcute propuneri și din partea intervenienților. 

Cu privire la expertiza efectuată de expertul ... care a fost numit iniţial pentru efectuarea expertizei, prima instanţă a constatat că acesta a susţinut că terenul care face obiectul litigiului are suprafaţa de 301 mp, indicând şi vecinătăţile acestei suprafeţe care ar face parte din domeniul public al oraşului .... ..., potrivit unul plan al oraşului din 1963 pe care i l-a pus la dispoziţie pârâta. A răspuns lacunar la obiectivele instanţei, fără să lămurească în teren aspectele invocate de reclamanţi cu referire la sentinţa civilă de partaj succesoral cu nr....şi sentinţa civilă de revendicare teren, nr....a Judecătoriei ... .... Nu a identificat suprafaţa de 800 mp. proprietatea reclamanţilor, conform vecinătăţilor din  dispozitivul sentinţei civile nr....pentru a se putea verifica de instanţă dacă susţinerile reclamanţilor privind suprapunerea acestei suprafeţe cu terenul revendicat sunt adevărate, limitându-se doar în a trage concluzia că suprafaţa de 800 mp nu avea cum să fie proprietatea reclamanţilor, fapt pentru care a fost şi recuzat de reclamanţi.

S-a dispus efectuarea unei noi expertize de către expertul .... Concluziile acestui expert au fost avute în vedere de instanţa de fond, întrucât a răspuns la obiectivele stabilite, având în vedere şi obiectivele propuse de părţi, lămurind aspectele invocate în cauză în legătură cu terenul revendicat de reclamanţi; a identificat de asemenea şi suprafaţa de teren de 800 mp din care reclamanţii susţin că face parte terenul revendicat, având în vedere sentinţa civilă de revendicare teren, nr....a Judecătoriei ... ....

Concluzia la care a ajuns expertul a fost  că suprafaţa de teren de 168 mp (296 mp din obiectivele expertizei) este înscrisă în Cartea funciară ... a Oraşului ......., reprezentată  pe schiţa anexă la raportul de expertiză de conturul: C-23-D-E-F-G-H-I-J-K-L-B-C care reprezintă ..., actualizată de UAT .......  la OCPI ... la 22 05 2013 se suprapune în totalitate cu terenul revendicat de reclamanţi.

S-au formulat obiecțiuni la expertiză de intervenienţi care au considerat că expertul a ţinut cont la expertiză de susţinerile reclamanţilor nu de cele indicate în cele două sentinţe de revendicare şi de partaj prezentat de reclamanţi, că expertul a susţinut că pe suprafaţa de 800 mp din care reclamanţii susţin că face parte terenul revendicat nu au existat construcţii când în realitate au fost.

Expertul a răspuns la obiecţiuni în sensul că îşi menţine în totalitate punctul de vedere şi că în urma studierii bazei de date a OCPI ... a constatat că la 22 05 2013 a fost întocmită o documentaţie actualizată  pentru imobilul cu nr. cadastral ..., în sensul diminuării suprafeţei terenului de la 296 la 168 mp, conform Deciziei nr....a Curţii de Apel .....

 Analizând probele administrate în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Reclamanţii ... ..., ..., ... şi ... au formulat cerere de chemare în judecată a UAT Oraş ...solicitând obligarea acesteia să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 296 mp teren, identificată la poziţia nr. 60 din Nomenclatorul Stradal - Oraş ...cu denumirea „ Fdt. ... ", teren ce figurează înscris în cartea funciară nr. ... UAT ... ..., având următoarele vecinătăţi: N-..., V- ... ..., S- ..., E -... (…) ….

Pârâta UAT ...s-a opus acţiunii reclamanţilor pretinzând că terenul face parte din domeniul public al Oraşului ......., fapt atestat prin Hotărâre a Consiliului local şi prin Hotărâre de Guvern.

Prin cererea de intervenţie formulată în sprijinul pârâtei şi prin intervenţia în interes propriu, ... şi ... au solicitat în principal respingerea acţiunii reclamanţilor, susţinând că terenul revendicat de reclamanţi este acelaşi cu cel care s-a constatat că reprezintă ... şi aparţine domeniului public al Oraşului ... ..., conform cu Decizia ...a Curţii de Apel ... ... pronunţată în dosarul nr. ....

Reclamanţii şi-au întemeiat dreptul de proprietate asupra terenului revendicat pe sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Popular al Raionului .... ..., în dosarul nr. ..., susţinând că terenul revendicat face parte din proprietatea lor în suprafaţă de 16.110 m.p. pe care defunctul ... ...- primul soţ al reclamantei ... şi tatăl reclamantului ... ... - a deţinut-o în oraşul ... ..., str. ... (fostă ...) nr..... ... ...decedând  la data de ..., averea rămasă de pe urma acestuia s-a transmis celor doi moştenitori legali - ... (fostă ...) ... şi ... ... - care au procedat ulterior la ieşirea din indiviziune, conform cu hotărârea de partaj amintită.

În sentinţa de partaj sunt precizate vecinătăţile terenului ce a intrat în compunerea masei succesorale şi anume: „str. ..., În..., locul ..., moştenitorii lui ..., ... ..., str. ..., str. ..., ... şi ... ".

Din cuprinsul hotărârii, prima instanţă a reţinut că pârâtei ... i s-a atribuit în proprietate suprafaţa de 3.973 m.p. teren, în timp ce pârâtului ... ... i s-a atribuit în proprietate suprafaţa de 11.921 m.p. teren „megieşit la răsărit pe lungimea de 12 metri cu în... şi ... ".

De asemenea, s-a reţinut că prin sentinţa civilă nr....pronunţată de Judecătoria ... ... în dosarul nr. ..., s-a admis în parte acţiunea în revendicare, obligând pe pârâţi, „să lase în deplină proprietate şi liniştită posesiune suprafaţa de 8.370 m.p., teren de grădină situat în .... ..., str...., megieşit cu ... , ..., ..., pe de o parte,..., restul terenului de 800 mp. rămas în proprietatea pârâţilor şi ..., pe altă latură". În această sentinţă nu apare denumirea de „în... ", aceasta nu apare ca vecin.

La data pronunţării acestei hotărâri judecătoreşti, ... ... vânduse cu Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..., numitei ..., suprafaţa de 1.860 m.p. din terenul atribuit în proprietatea sa exclusivă prin sentinţa de partaj pronunţată în anul 1960, terenul vândut învecinându-se „la răsărit cu proprietatea ... pe o lăţime de 30 m, la apus cu proprietatea ... şi proprietatea ...pe o lăţime de 30 m, la miazăzi cu proprietăţile ... ... şi ... ... (...) pe o lungime de 62 m şi la miazănoapte cu proprietăţile ...... şi ... pe o lungime de 62 m ", conform schiţei anexă la contract.

După cum a declarat şi martorul, după înstrăinarea acestei suprafeţe de teren către ..., ... ... şi familia ... au permis cumpărătoarei să treacă pe terenul lor prin capătul grădinii lor.

Pe terenul reclamanţilor s-au construit 8 case aşa cum a declarat martorul. Printre cei care au construit case pe terenul provenind de la reclamanţi se numără şi .... Aceasta a construit casă pe terenul cumpărat de la ... ..., pe care a vândut-o ulterior lui ..., în baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..., iar terenul aferent locuinţei în suprafaţă de 1.860 m.p. având vecinătăţi pe: „ la răsărit, apus şi miazănoapte cu terenul CAP şi la miazăzi cu proprietatea ... ..., a trecut în proprietatea statului, în temeiul prevederilor art. 30 din Legea nr. 58/1974. Noul proprietar a primit şi el din partea membrilor familiei ... îngăduinţa de a le tranzita terenul, folosind aceeaşi cale de acces la drumul public. Şi din actele de proprietate ale vecinilor reclamanţilor, a rezultat aceeaşi situaţie - contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 27.11.1992 între ... şi ..., care atestă faptul că terenul ce s-a aflat în proprietatea soţilor ... se învecina cu terenul aflat în proprietatea lui ..., certificatul de moştenitor eliberat la data de 28.05.1990 după defunctul .... Aceleaşi vecinătăţi apar şi în sentinţa civilă nr. ...a Judecătoriei ... ... -...figurează ca vecin cu terenul deţinut de soţii ... împreună cu ... ....

În schiţa care a stat la baza pronunţării hotărârii de partaj a fost marcată înfundături ... în suprafaţă de 216 m.p teren care făcea parte din fosta proprietate a lui ... ... care nu a fost trecut la partaj întrucât copartajanţii au înţeles să lase această cale de acces de la loturile lor la drumul public, aspect care reiese din compararea dimensiunilor fostei proprietăţi ... ...(16.110 mp.) cu dimensiunile terenului ce a făcut obiectul partajului succesoral (15.894 mp.). Ulterior, terenul fiind preluat de CAP şi acesta a fost preluat, dovadă că în sentinţa de revendicare din 1974 se face referire la suprafaţa de 800 mp rămasă în proprietatea reclamanţilor, din care făcea parte şi calea de acces, suprafaţa de 800 mp fiind identificată şi de expertul ... pe schiţa anexă la raport pe conturul marcat de punctele : 27-25-24-23-20-19-17-16-15-14-1-2-M-A-30-27 cu vecinătăţile: N- ... şi ... (NC ...), E: ...(fost ...) şi moşt.-def.... (fost ...), S-str. ..., V-... şi ....

 Expertul ... a concluzionat că suprafaţa de teren de 168 mp (296 mp din obiectivele expertizei) este înscrisă în Cartea funciară ... a Oraşului ......., reprezentată pe schiţa anexă la raportul de expertiză de conturul: C-23-D-E-F-G-H-I-J-K-L-B-C care reprezintă ..., actualizată de UAT ....... la OCPI ... la 22 05 2013 se suprapune în totalitate cu terenul revendicat de reclamanţi.

Reclamanţii au mai depus la dosar şi copia H.C.L. nr.58/26.11.1999 prin care este însuşit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al oraşului ... ..., inventar care nu include însă şi terenul revendicat prin prezenta acţiune,  dovadă că autorităţile locale din acea vreme recunoşteau că acesta este proprietate privată. Ei au dovedit faptul că proprietatea terenului lor a intrat în domeniul public al oraşului, în sprijinul intervenienţilor venind şi autoritatea locală care a adoptat mai multe hotărâri, începând cu H.C.L. nr.55/22.04.2005, hotărâri care au fost atacate de reclamanți în instanţa de contencios administrativ; că prin una din aceste hotărâri s-a modificat retroactiv Anexa nr.2A a H.C.L. nr.58/26.11.1999, incluzând „..." în inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al oraşului ... ..., creând astfel posibilitatea membrilor familiei ... de a trece pe terenul lor fără a mai solicita în instanţă servitute de trecere.

Astfel, s-a reţinut că, reclamanţii au atacat în justiţie H.C.L. nr.55/22.04.2005, iar prin sentinţa civilă nr.... pronunţată în dosarul nr...., Tribunalul ... a dispus anularea în parte a hotărârii atacate, cu referire la atribuirea denumirii de stradă a „Fundăturii ...", pentru următoarele considerente: „Actul administrativ dedus judecăţii este lovit de nulitate absolută întrucât se opune autorităţii de lucru judecat, iar pe de altă parte a fost grav încălcat un drept de proprietate privată ".

După ce s-a pronunţat această hotărâre judecătorească, s-au succedat alte două hotărâri de consiliu local, prin care se aproba „ reatribuirea " denumirii străzii „ ... " din oraşul ... ....

Prin sentinţa civilă nr.... pronunţată în dosarul nr. ..., Tribunalul ... a dispus anularea H.C.L. nr.31/31.03.2006, instanţa constatând faptul că această hotărâre este nelegală, întrucât „terenul pentru care pârâtul a aprobat reatribuirea denumirii de stradă, nu face parte din domeniul public ... şi nu a figurat niciodată ca domeniu public ".

Procesele reclamanților pentru acest teren au continuat în paralel sau deodată atât cu autoritatea locală cât și cu vecinii terenului, inclusiv cu intervenienții. 

Astfel, prin sentinţa civilă nr.... pronunţată de Judecătoria ... ..., s-a respins acţiunea civilă având ca obiect obligaţia de „a face”, formulată de reclamanţii ..., ... şi ... ..., în contradictoriu cu pârâtele ... ... şi ..., reclamanţii solicitând ca pârâtele să fie obligate să le permită liberul acces de la locuinţa lor situată pe str. ... nr.... A, la drumul public pe calea publică stabilită prin actele cadastrale ale oraşului şi prin contractul de vânzare-cumpărare nr. ….

S-a reţinut că terenul faţă de care reclamanţii solicită acces liber pentru a ieşi la calea publică, este proprietatea lui ... ... şi ... şi nu este un teren aparţinând domeniului public.

Prin sentinţa civilă nr....pronunţată în dosarul nr...., Judecătoria ...constata faptul că terenul în litigiu este proprietatea pârâtelor ... şi ... ..., drept pentru care accesul la drumul public al reclamanţilor ... şi ... se poate realiza doar prin instituirea unei servituţi de trecere pe acest teren.

Intervenienţii au beneficiat apoi de sprijinul autorităţii locale pentru a avea posibilitatea de trecere de la calea publică la proprietatea lor.

Prin Hotărârea nr. 55/22.04.2005, Consiliul Local ...a hotărât atribuirea unei denumiri de stradă - ... - suprafeţei de 350 m. p. delimitată de str. ... şi proprietatea familiei ....

Această hotărâre nr. 55/22.04.2005 a fost anulată prin sentinţa civilă nr. ...pronunţată de Tribunalul ..., irevocabilă, ulterior, prin decizia civilă nr. ...din 23.02.2006 a Tribunalului ... fiind respinsă şi cererea de revizuire formulată de pârâta Consiliul Local al oraşului ...împotriva sentinţei civile nr…. din 15.09.2005, ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr....pronunţată în dosarul nr...., Judecătoria ...a respins acţiunea în revendicare promovată de Oraşul ...- Prin Primar în contradictoriu cu pârâtul ... ..., instanţa constatând faptul că „instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în mod repetat asupra apartenenţei acestui teren ", că „reclamanta nu are titlu valabil pentru acest teren, iar calea de acces, în fapt o servitute creată pe cale convenţională şi care nu a mai putut fi exercitată, datorită neînţelegerilor între vecini, nu constituie stradă ", precum şi că „dreptul de proprietate al pârâtului este dovedit cu un titlu de proprietate neechivoc ".

Așa cum au menționat pârâta și intervenienții, prin HG 1356/2001 de atestare a apartenenţei la domeniul public al judeţului ... a terenului ce poartă denumirea de ..., în mod eronat era consemnat HCL nr.46/1999 ca Hotărâre a Consiliului Local de însuşire a inventarului bunurilor care aparţin domeniului public. În această situație, UAT Oraşul ....... a depus diligenţele necesare pentru corectarea erorii, astfel că în Monitorul Oficial nr.174 din 17 martie 2010 se publică Rectificarea HG nr. 1356/2001 de atestare a domeniului public a judeţului ... constând în înlocuirea HCL nr.46/1999 cu HCL nr. 58/1999 ca hotărâre de însuşire a bunurilor aparţinând domeniului public al Oraşului ........

Prin încheierea nr.... a O.C.P.I. ...  s-a intabulat dreptul de proprietate al Oraşului ....... (regimul juridic fiind de domeniu public) asupra fondului imobiliar a cărui atestare a apartenenţei și delimitare a solicitat-o pârâta prin cauza ..., ..., în suprafaţă de 296 mp, conform documentaţiei cadastrale întocmite în vederea intabulării.

În încheierea ... a BCPI-... ... din cadrul O.C.P.I. ... se precizează: nu există piedici la înscriere".

Reclamanţii din prezenta cauză au atacat această încheiere prin plângere în rectificare de carte funciară ce a constituit obiectul cauzei ... la Judecătoria ...-.... Judecătoria ....... a respins cererea acestora ca nefondată prin Sentinţa ..., apelul este anulat ca netimbrat, iar recursul este respins ca nefondat.

Pârâta și intervenienții se apără și solicită respingerea acțiunii reclamanților în prezenta cauză tocmai în baza acestei sentințe irevocabile, apreciind că urmare a acestor judecaţi succesive încheierea de Carte Funciară prin care s-a intabulat proprietatea publică asupra Fundăturii ... este neştirbită în validitatea sa, însă și de această dată a intervenit o schimbare asupra dreptului de proprietate înscris, după ce s-a pronunțat Decizia ...de Curtea de Apel ... ....

S-a mai reţinut de către prima instanţă și faptul că reclamanții din prezenta cauză au formulat şi plângere penală împotriva fostului primar ..., acesta fiind sancţionat pentru abuz în serviciu. La data de 26.04.2006, petenta a fost și ea sancţionată contravenţional conform procesului-verbal de contravenţie nr...., încheiat de Primăria ... ..., reţinându-se că aceasta a construit o poartă metalică de 7 m. lungime, pe domeniul public, blocând accesul pe str...., fără autorizaţie de construcţie şi s-a stabilit ca măsură, desfiinţarea porţilor până la data de 27.04.2006.

Întrucât petenta nu s-a conformat acestei dispoziţii, la data de 28.04.2006, ..., primarul oraşului ...a emis dispoziţia nr. … prin care s-a dispus demolarea acestor porţi metalice.

La data de 11.05.2006, lucrători din cadrul Primăriei ... ..., au desfiinţat porţile metalice care blocau accesul din str. ... spre str. ..., aşa cum rezultă din procesul-verbal din 11.05.2006.

Ulterior, prin sentinţa civilă nr....a Tribunalului ..., pronunţată în dosarul nr. ...,  s-a dispus anularea Hotărârii nr.31 din 31.03.2006 a Consiliului Local a oraşului .... ..., privind reatribuirea denumirii str. ... şi prin sentinţa civilă nr…. a Judecătoriei .... ..., irevocabilă, a fost admisă plângerea contravenţională formulată de petenta ... ... în contradictoriu cu agentul constatator Primăria oraşului ...şi s-a dispus anularea procesului verbal de contravenţie nr. 101 din 7.06.2006 încheiat petentei.

De asemenea, prin sentinţa civilă nr. ...a Tribunalului ..., Secţia Comercială şi Contencios Administrativ, irevocabilă, a fost respinsă acţiunea în revendicare formulată de reclamanta oraşul .... ..., prin primar ..., pentru aceiaşi suprafaţă de teren în litigiu, de 350 m.p., pentru care prin Hotărârile de Consiliu Local nr. 55/22.04.2005 şi nr. 31 din 3.103.2006 s-a atribuit denumirea str. ..., ambele fiind anulate.

Prin decizia nr.266 din 16.07.2009 a Tribunalului ..., Secţia Comercială şi Contencios Administrativ, pronunţată în dosarul nr. ..., irevocabilă, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii ... ... şi ... ... şi a fost obligat pârâtul oraşul .... ..., reprezentat prin primar, să emită reclamanţilor autorizaţie de construire pentru construirea unui gard cu poartă pe terenul reclamantului ... ... situat în oraşul .... ..., str...., nr. ..., pe acelaşi teren în litigiu în suprafaţă de 350 m.p.

Pârâta UAT ...s-a apărat în cauza de față susținând că în conformitate cu prevederile Legii 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia a întocmit un inventar însuşit prin Hotărârea C.L. nr.58/26.11.1999 care la pag. 15 poz. 22 cuprinde ... cu o lungime de 57 m şi lăţime de 3 m. În baza acestei Hotărâri a C.L. bazat pe istoricitatea existenţei căii de acces în prezent devenită ... în înregistrările comunale, Guvernul României prin HG 1356/2001 publicată în MO 628 bis - Anexa 4 preia cumulativ, la poz. 89 ca Reţea de drumuri şi această suprafaţă.

Ulterior s-a ajuns să se dea o nouă hotărâre de consiliu local cu acelaşi obiect, respectiv H.C.L. nr.11/30.01.2009, prin care s-a introdus din nou în nomenclatorul stradal al oraşului ...aşa-¬zisa stradă „...", urmată de intabularea terenului în litigiu în cartea funciară a oraşului ... ..., în lipsa unui act care să constituie titlu de proprietate.

Prin decizia nr....pronunţată în dosarul nr. ..., Curtea de Apel ... ... a dispus restrângerea efectelor H.C.L. nr.11/30.01.2009 prin delimitarea „Fundăturii ...", de o parte şi de alta a axului median al căii de acces câte 1,5 metri, pe întreaga lungime de 57,98 metri, decizie pe care pârâta și intervenienții au invocat-o în sprijinul cererii de respingere a acțiunii reclamanților în revendicarea în continuare a suprafeței de 296 mp.

De asemenea, s-a reţinut de către instanţa de fond şi faptul că, reclamanţii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991 pentru suprafața de 11.921 mp din intravilan ......., moștenire de la ... ..., în baza sentinței civile nr....iar prin sentinţa civilă nr.... din 28.09.2004, Judecătoria ...... a obligat să le reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,88 ha de teren. În baza acestei sentințe s-a emis lui ... ... titlu de proprietate nr..../...pentru suprafaţa de 11.921mp, însă în realitate, la punere în posesie, ei au primit 5.901 mp, cu 6020 mp mai puțin, așa cum a constatat și expertul tehnic ...care a întocmit expertiza tehnică în dosarul civil nr....a Judecătoriei ....... ce a avut ca obiect revendicare teren și constatarea nulității parțiale a titlurilor de proprietate pentru vecinii reclamanților cărora li s-a  constituit dreptul de proprietate din terenul reclamanților pentru că și-au construit case pe terenul reclamanților.

S-a mai constatat de către prima instanţă că, pârâta și intervenienții au solicitat în cauza de față respingerea acțiunii reclamanților invocând și faptul că din moment ce dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu aparține domeniului public, atunci acesta nu poate fi revendicat de reclamanți.

Potrivit art.44 alin.2 din Constituţia României, „proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", iar potrivit alin. 3, „ nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire". Aceleaşi deziderate sunt enunţate în Art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prima instanţă a constatat că pârâta nu deţine un titlu valabil care să ateste că a dobândit pe o cale îngăduită de lege dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, hotărârile de consiliu local fiind acte administrative, nu se substituie legii fundamentale şi cu atât mai puţin convenţiilor internaţionale la care România este parte. O hotărâre de consiliu local nu poate constitui just titlu pentru dobândirea dreptului de proprietate, întrucât proprietatea privată este inviolabilă, exproprierea fiind o măsură excepţională care nu poate fi adoptată decât în baza unui act normativ cu valoare de lege, pentru o cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

În aceste condiţii s-a constatat că este evident faptul că titlul invocat de reclamanți pentru dovedirea dreptului lor de proprietate asupra terenului revendicat - sentința civilă nr....este preferabil actelor opuse de pârâtă, care nu pot constitui titlu de proprietate, iar împrejurarea că pârâta UAT ....... a trecut în domeniul public terenul revendicat de reclamanți de atâția ani prin hotărârile de Consiliu local enunțate anterior și în condițiile menționate, cunoscând faptul că pentru terenul în cauză reclamanții au formulat în temeiul legii 18/1991 cerere de reconstituire a dreptului de  proprietate, nu poate conduce decât la concluzia că pârâta nu a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil prin vreunul din modurile prevăzute de Codul civil, iar a considera că o hotărâre judecătorească din anul 1960, corelată și cu hotărârea de revendicare teren din anul 1974 care atestă dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului poate fi lipsită de efecte juridice în comparație cu hotărârea dată în contencios administrativ privind modalitatea de aplicare a unei hotărâri emise de Consiliul local al oraşului ......., s-a constatat că ar înseamnă o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice, principiu consacrat în doctrina CEDO.

Referitor la titlul invocat de reclamanţi în dovedirea dreptului lor de proprietate, căruia instanța de fond i-a acordat prevalență, reţinând că este mai bine caracterizat, s-a făcut sublinierea că valoarea probatorie de înscris autentic a hotărârii judecătoreşti - sentinţa civilă de partaj a reclamanților, anterioară oricărei hotărâri de consiliu local și a celorlalte hotărâri judecătorești care au soluționat până acum litigiile legate de acest teren, toate acestea demonstrând fără echivoc faptul că atât reclamanţii cât şi pârâta au dobândit dreptul de proprietate litigios de la acelaşi titular, respectiv de la ... ..., autorul reclamantului ... ....

 Faptul că acest teren provenind de la ... ... a fost trecut în domeniului public al unităţii administrativ teritoriale, s-a apreciat că nu are relevanță în cauza de față deoarece instanţa de judecată nu a fost investită să cerceteze regimul juridic al bunului, pronunţându-se în limitele investirii sale, cu o cerere în revendicare teren, în condiţiile reglementate de codul civil,  la art. 553, 555 şi 563 și de reglementările din codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească fiind supusă principiului relativităţii şi celui al opozabilităţii, indiferent de natura raporturilor juridice pe care vine să le tranşeze. Prin urmare, faptul că decizia pronunțată de instanța de contencios administrativ a declarat apartenenţa la domeniul public al oraşului ....... asupra unei părți din terenul revendicat de reclamanți, s-a apreciat că nu înseamnă că această sentinţă reprezintă titlu de proprietate care să poată fi opus tuturor de o manieră incontestabilă, faţă de terţi, hotărârea judecătorească constată dosar fapte juridice, posibil de combătut prin dovada contrară.

Legea nr. 213/1998, privind bunurile proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, prin art. 6 a prevăzut că :„Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie".

S-a mai statuat că reclamanții din prezentul litigiu sunt titularii unui „bun" în sensul art. 1 din protocolul nr. 1 la CEDO,  chiar un „bun actual" și un „interes patrimonial" de a obţine restituirea în natură.

Împrejurarea invocată de pârâtă şi de intervenienţi conform căreia pârâta şi-a înregistrat terenul revendicat la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, s-a apreciat că nu este de natură să ofere preferabilitate titlului pe care l-a opus, întrucât înscrierea în registrul de transcripţiuni are caracter de informare, respectiv de publicitate a drepturilor faţă de terţi, şi nu este constitutivă de drepturi. Terţii vătămaţi prin înscriere sau cei care invocă drepturi reale proprii asupra bunurilor înscrise, pot să îşi valorifice aceste drepturi în justiţie prin acţiuni în revendicare sau alte acţiuni reale, invocând inopozabilitatea hotărârii judecătoreşti în temeiul cărora s-a făcut înscrierea acestor drepturi în registrul de publicitate, cum este cazul în speţă.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse în cele ce preced instanţa de fond a admis acţiunea reclamanţilor şi a respins cererile de intervenţie, atât cea de intervenţie în interes propriu cât şi cea de intervenţie accesorie în sprijinul pârâtei, ambele vizând de fapt aceleaşi aspecte şi în consecinţă a fost obligată pârâta şi intervenienţii să lase în deplină proprietate terenul revendicat de reclamant.

S-a luat act că reclamanţii au precizat că vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel, în termenul legal pârâta UAT ...prin primar şi intervenienţii ... şi .... Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului ... sub acelaşi număr generat în ECRIS la judecata în fond, şi anume sub nr.....

În apelul declarat, pârâta a criticat sentinţa, pentru următoarele motive:

Instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la niciuna dintre excepţiile ridicate de pârât, respectiv excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei ...întemeiată pe dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 213/1998, potrivit cărora litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al oraşelor sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ. Arată că terenul este înscris în cartea funciară ca făcând parte din domeniul public al oraşului.

Instanţa nu s-a pronunţat asupra excepţiei lucrului judecat raportat la decizia nr. ...a Curţii de Apel ... ..., care a hotărât apartenenţa la domeniul public a oraşului a suprafeţei de 296 m.p., dispunând delimitarea din aceasta a unei căi de acces, restul fiind acostament ce se constituie în actuala stradă .... Curtea, în considerente, a stabilit că reclamanţii din dosarul de faţă nu au adus nici o probă pertinentă cu privire la pretenţiile lor de proprietari, referitor la suprafaţa de teren pe care se află actuala stradă ...,  fapt pentru care apreciază că această chestiune a fost definitiv tranşată. A mai menţionat că în decizie s-au avut în vedere toate hotărârile judecătoreşti prezentate ca probe de reclamanţi, chestiunea juridică a lipsei apartenenţei terenului în litigiu la proprietatea reclamanţilor fiind tranşat cu putere de lucru judecat. Pentru a repune cauza pe rol, reclamanţii s-au adresat unei instanţe necompetente material, care s-a sesizat cu soluţionarea cauzei.

Cu privire la excepţia referitoare la lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor ... ..., ... şi ..., de asemenea instanţa de fond nu s-a pronunţat, iar în argumentarea acestei excepţii pârâta arată că ... ... nu are calitatea de moştenitoare, nici a defunctului ... … ..., nici a numitei ..., nici a lui ... .... ... . ... şi-a înstrăinat întreaga suprafaţă de 3973 m.p. teren ce i-a fost atribuită prin sentinţa de ieşire din indiviziune şi nu a făcut dovada că mai are dreptul la o altă suprafaţă de teren. ... nu are vocaţie succesorală, este soră cu ... ... şi ... ..., dar numai de pe mamă, tatăl acesteia fiind ... ..., nu defunctul autor ... .......

Cu referire la reclamantul ... ..., solicită să se constate că acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, a fost pus în posesie şi s-a emis titlu pentru întreaga suprafaţă stabilită prin sentinţa civilă nr. ...moştenită de la ... ...în intravilanul oraşului, mai puţin cu 216 m.p. lăsaţi de acesta prin testament lui ... .... Din HCJ nr. 5519/19.01.2007 şi anexa la aceasta, însuşite de reclamanţi, rezultă că au fost puşi în posesie cu întreaga suprafaţă de 1,1921 ha, din intravilanul oraşului, ţinându-se cont de suprafeţele deja înstrăinate şi cele aflate în ţarină. Din schiţa anexată documentaţiei, rezultă că suprafaţa pe care se află actuala stradă ... se poziţionează în afara suprafeţei de 1,1921 ha.

Pe fondul cauzei, pârâtul arată că prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul ... în dosarul nr. ..., având ca obiect ieşire din indiviziune, formulată de reclamanta ... . ... împotriva pârâtului ... . ... – fiu minor la acea dată – privind suprafaţa de 1 ha şi 6110 m.p. teren şi a imobilelor de pe acesta, situată în Oraş ... ..., str. ..., nr. ..., actuala stradă ..., rămase de pe urma defunctului ... ...decedat la data de ..., s-a procedat la atribuirea cotelor părţi. În sentinţă s-au stabilit vecinii terenului în litigiu, între care apare şi ..., care este delimitată de expert astfel cum rezultă din schiţa depusă la dosar. Tot din schiţă, rezultă şi modul în care instanţa a dispus ieşirea din indiviziune şi formarea loturilor, cel atribuit pârâtului ... I. ... fiind megieşit la răsărit, pe o lungime de 121 metri, cu .... Prin împărţirea terenurilor în cele două loturi de 3973 m.p. şi respectiv 11921 m.p. rezultă suprafaţa de 15894 m.p. faţă de suprafaţa de 16110 m.p. cu privire la care reclamanta în 1960 a solicitat ieşirea din indiviziune. Precizează că în mod corect instanţa a stabilit ieşirea din indiviziune raportat la terenul de 15894 m.p., deoarece defunctul ... ...lăsase prin testament lui ... ... suprafaţa de 216 m.p.

Faţă de cele menţionate, rezultă că reclamanţii nu au nici un drept asupra suprafeţei de teren pe care se află actuala stradă ..., atât în acţiune, cât şi în expertiză, cât şi în suplimentul la aceasta creându-se situaţii artificiale, care nu corespund realităţii.

Mai menţionează că suprafaţa reconstituită în baza legilor funciare  nu cuprinde şi actuala stradă ....

Instanţa de fond în hotărârea pronunţată a ţinut cont numai de apărările reclamanţilor şi declaraţia martorului, deşi strada ... exista dinaintea anului 1960 şi, ca atare, nu a fost lăsată trecere prin bunăvoinţa reclamanţilor în anul 1973 pentru cumpărătorul .... În susţinerea acestei afirmaţii, pârâta arată că prin actul de partaj autentificat de Judecătoria ...la 08.01.1946, încheiat între ... ...şi fratele său, ... Gh. Grigore, prin care se împarte averea rămasă de la bunica lor ..., cel dintâi a primit 1 ha şi 610 m.p. în ... ..., Suburbia ..., strada ... nr. 1. Acest act de partaj precizează că averea rămasă are ca bază titlul autentificat de Judecătoria Ocol ...nr. 455/1939, iar strada ... este consemnată şi pe fila de domiciliu din anul 1955 din buletinul de identitate al numitei ..., ... ... având ca domiciliu de naştere, în anul 1950, ... ..., strada ..., nr. .

Pârâtul mai arată că trimiterile la sentinţa civilă nr. ...din 03.05.1974 nu pot justifica cererea reclamanţilor deoarece în sentinţă se arată că terenul de 800 m.p. rămas în proprietatea reclamanţilor este acela pe care se află construcţiile gospodăreşti. Or, construcţiile gospodăreşti nu se puteau afla pe..., existentă în anul 1939. Acestea se aflau în partea de nord a terenului ce s-a constituit în masa succesorală, fiind înstrăinate împreună cu suprafaţa de 1800 m.p. de către ... ... la data de 31.08.1973 către .... Terenul pe care se află anexele gospodăreşti nu se învecinează cu strada ..., care este la Est. Prin urmare, este evident că suprafaţa ce s-a constituit ca masă succesorală în dosarul nr. ... cuprinde şi cei 800 m.p.

Apreciază că raportul de expertiză topografică şi suplimentul la acesta efectuat de ing. ...nu se pot constitui ca probe în susţinerea cererii reclamanţilor, deoarece expertul a poziţionat suprafaţa revendicată peste strada ..., la indicaţia exclusivă şi nedocumentată a reclamanţilor, neţinând cont de înscrisurile de la dosar din care rezultă că acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţă moştenită, au fost puşi în posesie şi au primit titlu.

În masa succesorală nu intră suprafaţa pe care se află strada ..., aceasta existând încă din anul 1939, la limita de est a proprietăţii autorilor reclamanţilor. Schiţa solicitată de expertul Popârda Vasile Valentin la dosarul nr. ...nu a fost depusă la dosar, deşi ar fi demonstrat că strada ... nu se suprapune peste suprafaţa de 800 m.p. pe care se află anexele gospodăreşti.

Mai arată pârâtul că nici declaraţia martorului nu poate constitui probă in susţinerea acţiunii reclamanţilor, deoarece acesta nu a făcut parte din nici o comisie a CAP, deşi a susţinut contrariul, şi nu cunoaşte situaţia concretă de la faţa locului, neparticipând la măsurători.

În luarea hotărârii, instanţa de fond a avut în vedere concluziile expertizei tehnice, care, însă, nu are nici un fundament, deoarece ar fi rezultat că cei 800 m.p. se află în suprafaţa reconstituită dacă ar fi fost verificate suprafeţele de teren aferente construcţiilor cu cele pe care reclamanţii au fost puşi în posesie şi au primit titlu, inclusiv cu suprafaţa de teren lăsată prin testament lui ... ... şi ar fi constatat că cei 296 m.p. ce se constituie în strada ... excede masei succesorale.

Instanţa de fond nu a motivat în nici un fel de ce nu a analizat apărările pârâtului din care rezultă în mod cert, în afara oricărei îndoieli, că „În... sau strada ...” apare în documente înainte de anul 1939 în care autorii reclamanţilor au dobândit terenul lăsat prin moştenire.

Pentru toate aceste motive, pârâtul solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinţei şi respingerea acţiunii ca nefondată.

În apelul declarat, intervenienţii ... şi ... au arătat că instanţa de fond a făcut o interpretare eronată a probelor administrate, dispunând admiterea acţiunii, cu încălcarea dispoziţiilor art. 563 Cod civil, deoarece reclamanţii nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 296 m.p. Instanţa de fond a reţinut că titlul invocat de reclamanţi pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, respectiv sentinţa civilă nr. ...este preferabil actelor opuse de pârâtă, deşi prin această sentinţă nu se poate face dovada decât pentru două suprafeţe de teren, şi anume acelea de 3973 m.p. şi 11921 m.p., nu şi pentru un teren nepartajat. Reclamanţii au susţinut că sup0rafaţa de 296 m.p. a făcut parte din terenul de 16110 m.p., dar nu a fost partajat în anul 1960, fiind lăsat cu titlu de cale de acces, nefiind inclus în cele două loturi formate. Dacă s-ar considera valabilă această aserţiune, înseamnă că reclamanţii nu au depus la dosar dovada dreptului lor de proprietate pentru cei 296 m.p.

Ca un al doilea motiv de apel, intervenienţii arată că terenul denumit ... nu a făcut parte niciodată din proprietatea ..., deoarece acest drum apare menţionat în documente din anul 1950, fiind poziţionat pe latura estică a terenului reclamanţilor. A invocat în acest sens:

- extras din Registrul de naşteri ... ... din 1950, în care apare ... ..., strada ..., nr. 1;

- suprafaţa de 16110 m.p. ce formează masa de partaj conform considerentelor sentinţei civile nr. ...se învecinează la est cu....

- suprafaţa de 11.921 m.p. atribuită lui ... ... prin sentinţa civilă nr. ...se învecinează la est cu În..., fiind identificată în schiţele anexe eliberate de Arhivele Naţionale şi depuse la dosar;

- conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat de ..., ... şi ... nr. ..., vânzătoarea ... avea domiciliul în Oraşul ... ..., str. ..., nr. 1, Raionul ... ...;

- în schiţa anexă la contractul din 1973, prin care se vinde cu act autentic lui ... (căsătorită ...) casa şi suprafaţa de 1860 m.p., apare înscrisă ...;

- în titlul de proprietate nr. .../2008 titular ... ..., în sola …, parcela …, este evidenţiată suprafaţa de 1210 m.p. învecinată la est cu ...;

Conform raportului de expertiză întocmit în dosarul nr. ..., avut în vedere la pronunţarea sentinţei de partaj nr. ...suprafaţa măsurată a fost de 15894 m.p., iar în schiţe a fost configurată .... Aşadar, urmare a măsurătorilor efectuate în anul 1960, proprietatea defunctului ... ...... era în fapt de doar 15894 m.p., şi nu de 16110 m.p., diferenţa nefiind reprezentată de calea de acces, ci este datorată modalităţii de măsurare a terenului. Ulterior partajării averii defunctului ... ......, ... înstrăinat întreaga suprafaţă de 3973 m.p., iar suprafaţa de 11921 m.p. a fost preluată de CAP la 16.12.1960.

Intervenienţii arată că, probabil datorită faptului că preluarea de CAP nu a fost finalizată şi nici efectivă, iar familia ... a continuat să stăpânească terenul grădină de 11921 m.p., a fost  posibilă efectuarea actelor de dispoziţie pentru parcele mai mici de către numitul ... ... împreună cu ... ... şi ... ulterior anului 1960, astfel cum reiese din sentinţa civilă nr. ....

Au arătat intervenienţii în al treilea motiv de apel că suprafaţa de 800 m.p. menţionată în sentinţa civilă nr. ...a fost identificată în mod greşit de către expert, deşi această suprafaţă a fost atribuită familiei ... drept lot de folosinţă, pe acest teren fiind situate construcţiile în care locuiau reclamanţii. Având în vedere considerentele sentinţei civile nr. ...precum şi faptul că reclamanţii au susţinut prin cererea de chemare în judecată că pe acest teren de 800 m.p. se află construcţii, se impunea ca instanţa de fond să fi înlăturat concluziile raportului de expertiză întocmit de expert .... La acest raport de expertiză, intervenienţii precizează că au formulat obiecţiuni, deoarece expertul trebuia să se raporteze la sentinţa civilă nr. ...care indică ca fiind suprafaţa de 800 m.p. o suprafaţă pe care nu au fost niciodată construcţii, menţionând totodată în mod greşit că această suprafaţă conţine o cale de acces. Au invocat ca argumente existenţa unui beci şi a unei fântâni vechi, raportate la harta cadastrală aferentă anului 1963.

Un alt motiv pentru care apreciază că nu este corectă expertiza este reprezentat de faptul că în sentinţa civilă nr. ...nu sunt indicate vecinătăţile suprafeţei de 800 m.p., iar expertul nu a arătat cum a ajuns la concluzia că terenul de 800 m.p. este cel identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză. Apreciază intervenienţii că delimitarea suprafeţei de 800 m.p. nu se poate face fără a fi măsurată/delimitată întreaga proprietate a familiei ..., de 11921 m.p.

Referitor la dreptul de proprietate al reclamanţilor, intervenienţii arată că acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului de 11921 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. …, reconstituire ce a fost consecinţa sentinţei civile nr. .../2004. În raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. ..., soluţionat irevocabil prin decizia civilă nr. ..., suprafaţa de 11921 m.p. a fost identificată şi aceasta nu conţine drumul public .... Reclamantul nu a formulat obiecţiuni, achiesând la concluziile expertului privitoare la limitele proprietăţii sale,  ce nu includea .... În consecinţă, apreciază că instanţa de fond a reţinut în mod eronat că terenul de 296 m.p. a făcut obiectul cererii de reconstituire şi face parte din terenul reconstituit familiei ....

Ca al patrulea motiv de apel, intervenienţii arată că ... aparţine domeniului public al Oraşului ... ..., conform deciziei nr. ...a Curţii de Apel ..., pronunţată în dosarul nr. ....

Atât la judecata în fond în cadrul acestui dosar, cât şi în calea de atac, s-a menţionat faptul că ... aparţine domeniului public şi nici unul dintre riverani nu face dovada dreptului asupra acestui teren.

Au mai invocat intervenienţii şi sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei ...pronunţată în dosarul nr. ..., definitivă şi irevocabilă, prin care s-a respins cererea de rectificare carte funciară formulată de reclamanţi împotriva încheierii nr. ... a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ..., prin care s-a intabulat dreptul de proprietate al Oraşului ...asupra terenului de 296 m.p. denumit .... Ca atare, acest teren este însuşit în inventarul domeniului public, este de uz public, a intrat sub incidenţa prevederilor art. 1, art. 3 pct. 4 din Legea nr. 213/2008, figurează în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului, conform HG nr. 1356/2001, care nu a fost atacat în contencios şi nici nu a constituit obiectul vreunei excepţii de nelegalitate în aplicarea art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Reţinerea din hotărârea apelată a faptului că terenul provine de la ... ... a fost trecut în domeniul public al unităţii teritoriale nu are relevanţă deoarece instanţa de judecată nu a fost învestită să cerceteze regimul juridic al bunului, pronunţându-se în limitele învestirii sale, este nelegală, întrucât faţă de obiectul cererii de chemare în judecată instanţa trebuia să procedeze la compararea titlurilor şi să stabilească care dintre acestea este preferabil.

Pentru aceste motive, intervenienţii solicită admiterea apelului, modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii în revendicare şi admiterii cererii de intervenţie.

În dovedirea susţinerilor din cererea de apel, intervenienţii au depus la dosar înscrisuri, respectiv: contract de vânzare-cumpărare din 31.08.1973 cu schiţă anexă, încheierea nr. ... de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare din 17.12.1960, convenţie încheiată între ... ... şi ... în calitate de vânzători, ... şi ... în calitate de cumpărători, raport de expertiză din dosarul nr. ... cu schiţe anexă, extras din Registrul de naştere ... ... din 1950, extras din act stare civilă ....

Faţă de apelul declarat de intervenienţi, pârâtul Oraşul ...a formulat concluzii de admitere, prin întâmpinare arătând că achiesează în totalitate la motivele acestui apel sub aspectul chestiunilor de fond, precizând că toate acestea se constituie şi în motivele apelului declarat de pârât.

Reclamanţii au formulat întâmpinare faţă de ambele apeluri, arătând următoarele:

- competenţa materială în soluţionarea litigiului a aparţinut Judecătoriei ... ..., în baza dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. j (litera k după republicare) din Cod procedură civilă, în cauză neavând aplicabilitate art. 23 din Legea nr. 213/1998, cum greşit a opinat reclamanta, ci art. 6 din Legea nr. 213/1998, obiectul pricinii fiind revendicarea unui bun imobil preluat de stat, fără titlu valabil, şi care nu face obiectul unor legi speciale de reparaţie, iar nu delimitarea domeniului public al oraşelor , motiv pentru care în mod temeinic şi legal prima instanţă a respins excepţia necompetenţei sale materiale.

- în mod corect prima instanţă a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, motivat de faptul că nu există identitate de obiect şi cauză între litigiul soluţionat irevocabil de către Curtea de Apel ...... prin decizia nr. ...pronunţată în dosarul nr. ... şi litigiul dedus prezentei judecăţi, în primul caz fiind vorba despre o acţiune care tinde la consolidarea efectelor unei hotărâri de consiliu local privind însuşirea inventarului bunurilor incluse în domeniul public al oraşului ...prin delimitarea în teren a acestor bunuri, pe când cauza de faţă constituie o acţiune în revendicare de drept comun întemeiată pe comparare de titluri. A invocat, prin analogie, considerentele avute în vedere de Tribunalul ... în motivarea respingerii excepţiei autorităţii de lucru judecat, în cadrul dosarului nr. ... raportat la sentinţa civilă nr. ...pronunţată de Judecătoria ...în dosarul nr. ....

- calitatea procesuală a reclamanţilor din acţiunea de faţă decurge din calitatea acestora de coproprietari ai suprafeţei de 800 m.p. rămasă în patrimoniul membrilor familiei de cooperatori la înscrierea acestora în CAP, suprafaţă din care face parte integrantă terenul în litigiu, stare de fapt consacrată de Constituţia adoptată în anul 1965 şi confirmată juridic prin considerentele şi dispozitivul sentinţei civile nr. ...pronunţată de Judecătoria ... ... în dosarul nr. .... Potrivit statutului CAP, cererea de înscriere se făcea de către capul familiei, pentru toţi membrii familiei, iar suprafaţa de 800 m.p. rămasă necooperativizată, a profitat tuturor membrilor familiei de cooperatori, respectiv lui ... – soţia supravieţuitoare a lui ... ...şi a celor trei copii ai acesteia. - - terenul în suprafaţă de 800 m.p.  pe care statul comunist l-a lăsat în proprietatea membrilor cooperatori este distinct de suprafeţele de teren cu privire la care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate lui ... ... pentru motivul evident că acest teren nu a fost cooperativizat, fapt recunoscut de apelante prin susţinerea că suprafaţa pe care se află actuala stradă ... se poziţionează în afara suprafeţei de 1,1921 ha.

- din lecturarea motivelor de apel formulate atât de către pârât, cât şi de către intervenienţi, rezultă că aceştia critică pe fond soluţia primei instanţe sub două aspecte: pe de o parte, se pretinde că instanţa de fond nu a interpretat corect înscrisurile deduse judecăţii, apreciind în mod eronat că terenul în litigiu a făcut parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului ... ......, iar, pe de altă parte, că terenul în suprafaţă de 800 m.p., rămas în proprietatea membrilor familiei ... la înscrierea acestora în CAP a fost greşit identificat de către expertul judiciar ..., conform vecinătăţilor menţionate în dispozitivul sentinţei civile nr. ...a Judecătoriei ... ..., terenul având o altă poziţionare.

--- cât priveşte prima critică, reclamanţii arată că este nefondată, deoarece, în considerentele sentinţei civile nr. ... pronunţată de Tribunalul Popular al Raionului ...în dosarul nr. ... se arată clar că „prin încheierea de admitere în principiu, averea care urmează a fi supusă partajării se compune din bunurile specificate în acţiunea introductivă de instanţă, şi anume din suprafaţa de 1 ha şi 6110 m.p. sau 90 prăjini de teren grădină situat în oraşul ... ..., strada ..., nr. ...”, iar din dispozitivul acestei hotărâri judecătoreşti şi schiţele aferente rezultă în mod neîndoielnic că partajul nu a avut în vedere întregul teren aflat în compunerea masei succesorale, ci doar suprafaţa de 15894 m.p. împărţită în două loturi, corespunzător cotelor legale cuvenite celor doi moştenitori, diferenţa în suprafaţă de 216 m.p. – identică cu perimetrul patrulaterului localizat pe schiţă cu denumirea În... – rămânând în coproprietatea moştenitorilor lui ... ....... Acest teren se confunda cu poteca creată de însuşi proprietarul terenului ... ...pentru facilitatea accesului dinspre drumul public către grădinile sale – de unde şi denumirea de În..., atribuită uzual de către cetăţenii care intrau pe această potecă pentru a-şi adăpa animalele la fântâna existentă şi în prezent, situate la o distanţă de 4 metri de drumul public, cu acceptul proprietarului, denumire însuşită şi de autorităţile vremii.

--- terenul nu a fost niciodată expropriat, iar ... ... şi ... au fost singurii care au exercitat folosinţa lui până la data de 31.08.1973, când ... ... a vândut lui ... – autoarea intervenienţilor – o suprafaţă de 1860 m.p. din terenul ce-i fusese atribuit în proprietate prin sentinţa de partaj din 1960, cumpărătoarea primind acceptul proprietarilor de a folosi această cale de acces spre strada ..., fostă ....

--- reclamanţii nu au cunoştinţă despre existenţa unui testament prin care autorul ... ...să fi dispus ca după moartea sa o parte din terenurile pe care le avea în proprietate să revină numitului .... Cert este, însă, faptul că în sentinţa de partaj din 1960 nu se face vorbire despre nici o altă persoană cu vocaţie succesorală în afară de fiul şi de soţia supravieţuitoare a defunctului, iar menţionarea lui ... ... ca proprietar învecinat cu terenul atribuit lui ... ... prin sentinţa de partaj, constituie prin ea însăşi o dovadă a faptului că ... a dobândit terenul înainte de efectuarea partajului, motiv pentru care acesta nu se suprapune cu suprafaţa de 16110 m.p. aflată în compunerea masei succesorale a defunctului ... .......

--- expertul a localizat corect amplasamentul terenului în suprafaţă de 800 m.p. rămas în proprietatea membrilor familiei ... după înscrierea acestora în CAP, din înscrisurile oficiale administrate ca mijloc de probă în cauză – sentinţa civilă nr. ...sentinţa civilă nr. ..., sentinţa civilă nr. ...sentinţa civilă nr. ...contractul de vânzare-cumpărare nr. ..., contractul de vânzare-cumpărare nr. ... – coroborate cu depoziţia martorului ... ..., rezultând cu certitudine vecinătăţile din latura estică a terenului în litigiu, delimitate de gardul păstrat nemodificat până în prezent: moştenitorii ... (fost ...) pe o distanţă de 40,84 m.l., şi ...(fost ... ...) pe o distanţă de 12,01 m.l. A mai menţionat că oraşul ...nu a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză.

--- amplasamentul terenului în suprafaţă de 800 m.p., pe care Constituţia din 1965 l-a recunoscut ca fiind proprietate privată, corespunde vecinătăţilor menţionate în dispozitivul hotărârii judecătoreşti pronunţate în anul 1974, prin care a fost admisă în parte acţiunea în revendicare formulată împotriva reclamanţilor de către CAP, casa în care locuiesc şi în prezent, aferentă terenului, fiind edificată în anul 1964, cu 10 înainte de data hotărârii judecătoreşti, astfel încât nu se poate susţine real că judecătorul care a soluţionat cauza în anul 1974 a avut în vedere o altă poziţionare a terenului de 800 m.p. decât cea existentă la data judecăţii.

Pentru toate aceste motive, reclamanţii au solicitat respingerea ca nefondate a apelurilor declarate.

Pârâtul Oraşul ...... a formulat răspuns la întâmpinare, în care a reiterat excepţiile necompetenţei materiale a Judecătoriei ... ..., a autorităţii de lucru judecat şi a lipsei calităţii procesuale a reclamanţilor, precizând că cele indicate de reclamanţi în întâmpinare nu sunt reale, deoarece art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 nu au aplicabilitate în speţă, incidente fiind dispoziţiile art. 6 alin. 1 şi 3 din acelaşi act normativ, deoarece pârâtul deţine un titlu valabil, respectiv decizia nr. ...pronunţată de Curtea de Apel ... ..., iar reclamanţii nu au un asemenea titlu cu privire la care instanţa să se pronunţe. Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat, arată că chiar dacă nu există identitate de cauză, chestiunea juridică a apartenenţei suprafeţei de teren la domeniul public al oraşului a fost tranşată cu putere de lucru judecat, deoarece prin decizia arătată s-au analizat toate înscrisurile prezentate de reclamanţi în prezenta cauză. Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamanţilor, arată că aceasta nu poate decurge din calitatea de proprietari ai suprafeţei de 800 m.p. rămasă în patrimoniul membrilor familiei de cooperatori la înscrierea în CAP, iar sentinţele judecătoreşti la care se face trimitere în întâmpinare nu determină clar calitatea procesuală pentru fiecare parte. Precizează că a demonstrat în concret situaţia fiecărui reclamant în parte, iar reclamanţii în întâmpinare au evitat o asemenea analiză care ar fi reliefat temeinicia excepţiei ridicată de pârâtă.

Pe fondul cauzei, a făcut următoarele precizări:

- suprafaţa de teren revendicată ce se constituie în ... nu a aparţinut niciodată reclamanţilor ori autorilor acestora;

- strada (În)... este consemnată ca atare pe actele de identitate ale unora dintre reclamanţi, ceea ce dovedeşte că existenţa acesteia este anterioară naşterii lor şi cu mult înaintea datei intrării în CAP;

- trimiterile la sentinţa civilă nr. ...ca poziţionare a terenului efectuată de expert, nu pot justifica cererea reclamanţilor, deoarece în sentinţă se arată că terenul de 800 m.p. rămas în proprietate reclamanţilor, este acela pe care se află construcţiile gospodăreşti. Aceste construcţii nu se puteau afla pe În..., existentă din anul 1939, întrucât acestea se aflau în partea de nord a terenului ce s-a constituit în masa succesorală;

- a admite acţiunea în revendicare înseamnă recunoaşterea unui drept de proprietate asupra unui teren ce nu a aparţinut niciodată reclamanţilor sau autorilor acestora, terenul excede masei succesorale şi, ca atare, nu putea fi înscris nici în CAP şi nu putea fi lăsat nici în proprietate reclamanţilor ca teren ocupat de construcţii având destinaţia de stradă.

Intervenienţii, în răspunsul la întâmpinare, au arătat următoarele:

- în întâmpinarea formulată, contrar înscrisurilor aflate la dosar, s-a susţinut că suprafaţa de 800 m.p., menţionată în sentinţa civilă nr. ...este distinctă de suprafeţele de teren reconstituite în favoarea lui ... ..., deoarece acest teren nu a fost cooperativizat. S-a susţinut prin acţiune că suprafaţa de 296 m.p., respectiv drumul public denumit ..., face parte din 800 m.p. lăsată de fostul CAP ca lot în folosinţă. Acest teren a fost atribuit familiei ... ca lot în folosinţă – pe suprafaţă fiind situate construcţiile în care locuiau reclamanţii – urmare a preluării terenului de către CAP, aşa cum reiese din sentinţa civilă nr. ...Prin urmare, este cert că suprafaţa de 800 m.p. ce a fost atribuită ca lot în folosinţă a făcut parte din suprafaţa de 11921 m.p. reconstituită lui ... ..., iar strada ... nu a fost inclusă niciodată în proprietatea .../.... Strada ... exista în anul 1946, la momentul la care ... ...a primit în proprietate, de la bunica maternă ..., casa şi grădina.

- strada ... s-a numit anterior strada ... şi apoi strada ...;

- privitor la suprafaţa de 296 m.p., reclamanţii au susţinut că aceasta a făcut parte din suprafaţa de 16110 m.p., dar nu a mai fost partajată în anul 1960, fiind lăsată cu titlu de cale de acces şi nu este inclusă nici în suprafaţa de 3973 m.p. şi nici în cea de 11921 m.p. Contrar susţinerilor reclamanţilor, strada exista cu această denumire încă din anul 1939, când ... ... şi ... au lăsat prin testament lui ...suprafaţa de 216 m.p., aceasta fiind justificarea pentru care suprafaţa împărţită în anul 1960 a fost mai mică decât cea existentă în patrimoniul autorului. Testamentul din anul 1939 este menţionat în raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. ..., astfel fiind justificată diferenţa deţinută în proprietate de autorii reclamanţilor şi cea partajată. Acest teren de 216 m.p. a fost vândut ulterior de ...lui ... şi ..., care au înstrăinat-o în anul 1973 fiului lor ....... În consecinţă, diferenţa dintre suprafaţa de 16110 m.p. şi suprafaţa de 15894 m.p., partajată în anul 1960, este dată de această suprafaţă de 216 m.p. lăsată prin testament de autorii reclamanţilor.

În concluzie, deoarece terenul de 296 m.p., denumit ..., obiect al cererii de revendicare, nu a făcut şi nu face parte din proprietatea familiei ..., solicită admiterea apelului, modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii în revendicare şi admiterii cererii de intervenţie.

În dovedirea susţinerilor din răspunsul la întâmpinare, au depus la dosar răspunsul primit de la Arhivele Naţionale referitor la actul de partaj autentificat sub nr., contract de vânzare-cumpărare nr. … încheiat între ... … şi ... şi ... … ....

Intervenienţii au mai depus la dosar, cu opis, adresa nr. … a Consiliului Local al Oraşului ......, în care se certifică faptul că în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului, ... figurează cu suprafaţa de 171 m.p., că este întabulată în C.F. nr. .../UAT ......, interogatoriul reclamanţilor din dosarul nr. …, plan de amplasament şi delimitare a străzii cu denumirea ..., sentinţa civilă nr. ...raport de expertiză efectuat în acelaşi dosar cu schiţe anexe, plan cadastral, extras din HG nr. 1356/2004 privind atestarea domeniului public al Judeţului ..., precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul ..., în care în anexa 4 este prevăzut inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public al oraşului ......, HCL de însuşire a inventarului bunurilor din domeniul public cu nr. 58/26.11.1999.

La termenul de judecată din data de 08.12.2016, instanţa a solicitat reclamanţilor prin apărător să explice calitatea procesuală a reclamantelor ... ... şi ... faţă de excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârât.

Ca răspuns la excepţie, reclamanţii au arătat următoarele:

Terenul în suprafaţă de 296 m.p., ce face obiectul prezentei cauze, provine din terenul în suprafaţă de 16110 m.p., al cărui proprietar a fost ... ... ..., teren care, după decesul acestuia, survenit la data de ..., a făcut obiectul partajului judiciar între cei doi moştenitori – ..., soţie supravieţuitoare, şi ... ... – fiu, cauză soluţionată prin sentinţa civilă nr. ...al fostul Tribunal Popular al Raionului ....... Prin hotărârea de partaj s-a atribuit lui ... un teren în suprafaţă de 3973 m.p., iar lui ... ... un teren de 11921 m.p., suprafaţa însumată fiind de 15894 m.p., cu 216 m.p. mai puţin decât terenul aflat în compunerea masei succesorale, această diferenţă constituind în fapt calea de acces comună la terenurile atribuite celor doi moştenitori, care nu a făcut obiectul partajului şi care este identificată cu denumirea „În...”, pe schiţa ce a stat la baza sentinţei civile nr. ....

La data de 16.12.1960, soţii ... ... şi ... s-au înscris în CAP cu suprafaţa de 12000 m.p., ce provine în totalitate din terenul care a aparţinut lui ... ......, diferenţa lipsă până la 16110 m.p. constituind teren pe care ... îl înstrăinase între timp altor persoane, situaţie atestată în considerentele sentinţei civile nr. ...a Judecătoriei ... .... Potrivit legilor în vigoare la acel moment, evocate în considerentele acestei sentinţe, „cererea de înscriere în CAP se făcea fie numai de capul familiei, fie de ambii soţi pentru toţi membrii familiei, cuprinzându-se în averea care trece în avutul obştesc toate bunurile aparţinând tuturor membrilor familiei”, de unde rezultă că prin cererea de înscriere în CAP pe care au făcut-o soţii ... ... şi ... au trecut în proprietatea statului toate bunurile deţinute de membrii acestei familii. Au mai menţionat că în decizia civilă nr. ..., prin care s-a soluţionat recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. ...s-a arătat că „intrând în CAP, familia ...a intrat cu toate terenurile şi bunurile, aşa cum prevede statutul CAP. Minorul ... ... făcea parte din familia ...şi, în consecinţă, odată cu intrarea părinţilor în CAP, a intrat şi el cu toate bunurile pe care le avea”.

Arată reclamanţii că la data înscrierii în CAP familia ... era formată din soţii ... şi ... împreună cu cei trei copii minori: ... ... (14 ani), ... ... (11 ani) şi ... ... (10 ani).

Justificarea calităţii procesuale a reclamanţilor ..., ... ... şi ...(fostă ...) ... decurge din calitatea lor de coproprietari, alături de ... ..., ai lotului în suprafaţă de 800 m.p., atribuit de lege (Constituţia din 1965) familiei de membri cooperatori, terenul fiind identificat de expert pe amplasamentul conturat de vecinătăţile precizate în dispozitivul sentinţei civile nr. ...a Judecătoriei ... ....

Instanţa de apel a solicitat din oficiu, spre consultare, ataşarea dosarului nr. ... şi a pus în discuţia părţilor necesitatea efectuării unei expertize specialitatea topografie, cu obiectivele stabilite în încheierea din data de 08.12.2016. Expertiza a fost efectuată de expertul ..., fiind depusă la dosar la filele 173-174.

Pârâta a depus concluzii scrise.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, în raport de motivele invocate, dar şi din oficiu, în considerarea dispoziţiilor art. 479 alin.1 Cod procedură civilă, se constată că sunt fondate apelurile declarate de pârât şi de intervenienţi, urmând a fi admise, pentru următoarele considerente:

În apelul declarat de pârât au fost invocate trei excepţii procesuale, care, conform art.248 alin.1 Cod procedură civilă, necesită soluţionare cu prioritate faţă de fondul cauzei. Ca ordine de soluţionare a excepţiilor, tribunalul constată că în raport de caracterul excepţiilor mai întâi este necesară soluţionarea excepţiei necompetenţei materiale a instanţei de fond, apoi excepţia lipsei calităţii procesuale active şi ulterior excepţia autorităţii de lucru judecat.

În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei în soluţionarea cauzei, tribunalul constată că este neîntemeiată, deoarece prezentul litigiu, are ca obiect o acţiune petitorie, în care se analizează titlurile de proprietate care sunt exhibate de fiecare dintre părţile litigante asupra terenului revendicat. Nu este aşadar, o acţiune care să tindă la delimitarea domeniului public, şi prin care se urmăreşte ca şi cauză petendi a acţiunii determinarea limitelor acestuia, ci o acţiune în care se compară titlurile de proprietate opuse de fiecare parte, pentru aprecierea caracterului favorabil al unuia dintre acestea. Aşadar, nu sunt incidente dispoziţiile art.23 din Legea nr.213/1998, care stabilesc o competenţă specială a instanţei de contencios administrativ, ci art.6 din acelaşi act normativ – cum de altfel au menţionat corect şi reclamanţii în întâmpinarea la apelul declarat de pârât – care nu prevede o altă competenţă de soluţionare a litigiului decât cea generală stabilită potrivit normelor procedurale de drept comun – art.94 alin.1 lit.k Cod procedură civilă. În consecinţă, se constată că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale dispunând respingerea acestei excepţii procesuale de procedură.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active, tribunalul constată că şi aceasta primit o soluţionare legală la judecata în primă instanţă, întrucât în motivarea excepţiei pârâtul s-a referit la calitatea de proprietar a reclamanţilor asupra terenului revendicat, analiză care, în cadrul acţiunii în revendicare, se realizează pe fondul cauzei, unde se apreciază asupra calităţii de proprietar a persoanei care este titularul acţiunii petitorii, ca şi condiţie de apreciere a temeiniciei acţiunii principale, în considerarea dispoziţiilor art.563 Cod civil, efectul fiind în cazul imposibilităţii de dovadă a calităţii de proprietar, respingerea acţiunii cu antamarea fondului şi nu pe excepţia procesuală de fond a lipsei acestei calităţi.

Excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârât nu subzistă, raportat la judecata care a făcut obiectul dosarului în care a fost pronunţată decizia civilă nr....A Curţii de Apel .... ..., deoarece cauza şi obiectul – ca elemente ale triplei identităţi necesare – sunt diferite în acţiunea pendinte faţă de cea anterior menţionată, deoarece prin acţiunea de faţă se tinde la apărarea dreptului de proprietate privată a reclamanţilor raportat la dreptul opus de pârât, pe când în cazul acţiunii din dosarul nr...., a fost analizată existenţa domeniului public asupra unui bun, precum şi întinderea acestuia, în cadrul unei acţiuni de contencios administrativ. Astfel, poate fi apreciată cel mult, puterea de lucru judecat asupra anumitor elemente de analiză care sunt luate în discuţie în cauza de faţă, raportat la judecata din contencios administrativ şi în nici un caz nu se poate aprecia asupra existenţei autorităţii de lucru judecat, prevăzută de art.430 Cod procedură civilă, care presupune pe lângă identitatea de părţi şi aceea de obiect şi cauză, acestea ultime două fiind diferite între cele două litigii. 

Întrucât excepţiilor procesuale invocate, au fost corect soluţionate de către prima instanţă, tribunalul constată că este necesară analizarea cauzei de faţă, pe fondul său.

Regulile de la care se porneşte aprecierea temeiniciei sunt cele generale ale unei acţiuni în revendicare imobiliare, conform cărora, cea care mai întâi trebuie să-şi dovedească pretenţiile este partea care are calitate procesuală activă, respectiv reclamanţii, care au obligaţia de dovadă a acelui judicium duplex specific, şi anume calitatea de proprietari asupra bunului revendicat şi dovedirea stăpânirii exercitate fără drept de către pârât.

Reclamanţii au înţeles să invoce în dovedirea dreptului lor de proprietate, sentinţa civilă de partaj nr. sentinţei civile nr. ... pronunţată de Tribunalul Popular al Raionului ...în dosarul nr. ..., sentinţa civilă nr. ...pronunţată de Judecătoria ... ... în dosarul nr. ..., menţionând totodată că terenul nu a fost niciodată expropriat, iar ... ... şi ... au fost singurii care au exercitat folosinţa lui până la data de 31.08.1973, făcând parte din suprafaţa de 800 mp care a fost lăsată de către stat în proprietatea exclusivă, conform Constituţiei din anul 1965.

Astfel, ca şi problemă juridică prealabilă incidentă în cauza de faţă, tribunalul constată că este mai întâi necesară efectuarea de aprecieri cu privire la posibilitatea legală a invocării unui act de proprietate din anul 1960, în prezent, după intrarea în vigoare şi aplicarea în favoarea reclamanţilor a legilor funciare reparatorii. Aceasta în condiţiile în care în favoarea reclamantului ... a fost reconstituit dreptul de proprietate, potrivit titlului emis în procedura funciară, respectiv titlul de proprietate nr..../.., pentru terenurile pe care le-a avut în proprietate în perioada anterioară colectivizării. Se pune astfel întrebarea dacă actul de proprietate din anul 1960, anterior preluării terenurilor la CAP, coroborat cu un act din anul 1974, mai pot constitui înscrisuri doveditoare ale proprietăţii, în condiţiile în care în prezent dovada dreptului se realizează pentru reclamanţi, conform titlurilor de proprietate emise în procedurile funciare. Tribunalul constată că este legală invocarea actelor vechi de proprietate, ca înscrisuri doveditoare, deoarece din modalitatea în care a fost identificată suprafaţa de 800 mp, cu privire la care reclamanţii au afirmat că le-a rămas în proprietate, parte din aceasta, care cuprinde şi strada cu denumirea ..., nu este evidenţiată în titlul de proprietate. Astfel, titlul emis în procedura funciară nu face dovada dreptului decât pentru terenurile cuprinse în acesta, pe când actul vechi, se impune a fi analizat, pe fondul său, pentru aprecierea existenţei calităţii reclamanţilor de proprietari în baza acestuia, deoarece în acesta, conform susţinerilor reclamanţilor, sunt cuprinse terenuri care nu intră în sfera de aplicare a legilor funciare, deoarece nu au fost cooperativizate, rămânând în proprietate privată.

Prin urmare, actul de proprietate din anul 1960 şi cel din 1974 constituie înscrisuri care pot fi analizate cu eficienţă juridică în cadrul unei acţiuni petitorii de natura acţiunii în revendicare.

Aşadar, analizând punctual fiecare dintre susţinerile părţilor, raportat la probele administrate, tribunalul constată următoarele:

Terenul care este proprietatea reclamanţilor provine de la autorii acestuia, în raport de actele depuse la dosar putându-se stabili succesiunea până la străbunica .... În acest sens, se constată că după această autoare, s-a efectuat la data de 08.01.1946, act de partaj între nepoţii acesteia, .... ... şi ... ..., în lotul celui dintâi intrând „casa acoperită cu draniţă, cu atenansele vechi de peste 100 de ani, cu curtea şi grădina existentă şi cu suprafaţa de circa 90 de prăjini sau un hectar şi 61 ari, situate în .... ..., Suburbia ... – Str. ... nr…, imobil megieşit cu Str. ..., Str. ..., locul …, moştenitorii defunctului ..., …, …., str. ..., …, moştenitorii def. I. E. …, ...şi ..., cu pomii aflători pe acest loc” – act de partaj autentificat sub nr…. de Judecătoria Mixtă ...– fila … dosar apel.

La data de ... intervine decesul autorului direct al reclamanţilor ... ......, după care se efectuează în anul 1960, partaj succesoral judiciar, conform sentinţei civile nr.... a Tribunalului Popular al Raionului ...în dosarul nr. .... În considerentele acestei sentinţe, se constată că s-a stabilit prin încheierea de admitere în principiu că averea care urmează a fi supusă partajării se compune din bunurile de 1 ha şi 6110 mp sau 90 prăjini teren de grădină situat în Oraşul .... ..., str. ... , În..., locul ..., moştenitorii lui ..., ... ..., Str. ..., Str. ..., ... şi ... – fila … volumul I dosar fond.

Din analiza celor două înscrisuri prezentate, se constată că în fiecare dintre acestea este menţionată la limita de proprietate pentru suprafaţa de 1,61 ha existentă în patrimoniul autorului ... ......, Str. ... sau respectiv În..., ceea ce înseamnă, pe de o parte, că acesta exista cu destinaţia de stradă încă din anul 1946, iar pe de altă parte că limita de proprietate a autorilor reclamanţilor se întindea până la aceasta. Cum în cauza de faţă nu s-a invocat de către reclamanţi o schimbare a amplasamentului străzii ..., se constată că cea care este în prezent evidenţiată în schiţele anexă la rapoartele de expertiză reprezenta vecinătate şi pentru autorii părţilor.

În aceste condiţii, tribunalul constată că, susţinerea reclamanţilor potrivit căreia a fost împărţită în mod efectiv în anul 1960 o suprafaţă mai mică decât cea pentru care exista dreptul în patrimoniul autorului ... ......, tocmai cu terenul care este în prezent Str. ..., nu este fondată, deoarece limita în anul 1946 şi preluată ulterior în anul 1960, pentru întreaga suprafaţă de 1,61 ha era învecinată cu Str. ... (cu variaţiile denumirii acesteia), iar faptul că au fost atribuite loturile pentru o suprafaţă mai mică decât cea din masa succesorală, nu constituie un argument pentru aprecierea că diferenţa reprezintă terenul în litigiu în cauza de faţă. Este de menţionat că, întinderea suprafeţei intrată în patrimoniul lui ... ...în anul 1946 în urma partajului după bunica sa, era până la str. ..., şi ca atare, nici în anul 1960, la decesul acestuia nu se putea împărţi un amplasament al terenului, care să cuprindă şi această stradă, ceea ce de altfel, a şi fost apreciat corespunzător la stabilirea compunerii masei sale succesorale în încheierea de admitere în principiu. Încheierea interlocutorie prin care a fost stabilită masa succesorală a cuprins întreaga suprafaţă avută de autor în proprietate, respectiv 1,61 ha şi avea ca vecinătate, această suprafaţă în întregul său Str. ....

Aşadar, este indiferent, pentru dovedirea dreptului reclamanţilor asupra terenului în litigiu, care a fost motivul pentru care în anul 1960 au fost formate loturi către cei doi moştenitori, pentru un teren cu o suprafaţă mai mică decât cel pentru care se constatase existenţa masei succesorale, deoarece diferenţa, pentru motivele anterior arătate, nu este constituită de terenul corespunzător străzii .... Este în acelaşi timp nefondată şi susţinerea reclamanţilor, conform căreia această suprafaţă de 296 mp, a primit destinaţia de drum de acces, după anul 1973, la momentul la care a vândut ... o suprafaţă de teren către ... – cea de la care ulterior au dobândit terenul intervenienţii – întrucât str. ... apare evidenţiată cu această destinaţie de Stradă, încă din anul 1946, conform înscrisurilor prezentate.

Faţă de cele menţionate, se mai impune şi o altă concluzie şi anume aceea că, deşi în anul 1974 reclamanţii s-au judecat cu CAP în revendicare, iar prin sentinţa civilă nr. ...pronunţată de Judecătoria ... ... în dosarul nr. ..., a fost lăsată reclamanţilor o suprafaţă de 800 mp în proprietate, ca teren aferent casei de locuit şi anexelor acesteia, această sentinţă nu este de natură să le justifice dreptul asupra terenului de 296 mp, constituit de Str. ..., întrucât ceea ce reclamanţii au obţinut în anul 1974, nu putea să fie o suprafaţă cu un amplasament diferit, decât ceea ce avuseseră în proprietate în anul 1960 anterior preluării terenului de către CAP. Or, astfel cum s-a mai menţionat, în anul 1960, terenul autorului la data deschiderii succesiunii acestuia, se învecina cu Str. ..., ceea ce înseamnă că nu o cuprindea şi pe aceasta.

Tribunalul mai reţine, din analiza documentaţiei care a stat la baza emiterii titlului de proprietate eliberat reclamantului, ..., că sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Popular al Raionului ...în dosarul nr. ..., a fost unul din înscrisurile care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate. Astfel, dacă terenul din această sentinţă ar fi inclus şi Str. ..., aceasta ar fi fost cuprinsă şi în titlul de proprietate. Însă, din considerentele deciziei civile nr…., pronunţată de Tribunalul ..., în dosar nr...., care se impun cu putere de lucru judecat, fiind opozabilă reclamanţilor ca părţi litigante şi în acea cauză, rezultă că s-a reconstituit dreptul de proprietate titularului ..., pentru suprafaţa de 1,1921 ha teren, conform sentinţei civile nr.... pronunţată în dosar nr…. al Tribunalului Popular al Raionului ... ..., Regiunea .... În consecinţă, terenul din titlul de proprietate, este tocmai terenul atribuit moştenitorului ... prin sentinţa de partaj din anul 1960, fiind identic atât ca întindere, cât şi ca amplasament, în condiţiile în care în lotul acestuia a fost înscris în anul 1960, terenul de 11921 mp, care se regăseşte şi în titlu, învecinat şi la nivelul anului 1960 cât şi în prezent cu În..., în prezent Str. .... În acelaşi dosar de revendicare a fost întocmit un raport de expertiză specialitatea topografie, necontestat de reclamanţi cu privire la vecinătatea dinspre Str. ..., care evidenţiază terenul din  titlul de proprietate, fără a include şi terenul corespunzător acestei străzi. Astfel, la fila … volumul …, dosar nr…., suprafaţa de teren aparţinând reclamantului ..., s-a constatat ca fiind aceea învecinată cu Str. ..., care are aceeaşi identificare şi în cauza pendinte.

De altfel, se reţine că aceeaşi situaţie a fost constatată şi de instanţa de contencios administrativ în recurs, în cadrul Deciziei civile nr…. din data de 15.12.2011, pronunţată de Curtea de Apel ... ..., (hotărâre de asemenea, opozabilă reclamanţilor părţi şi în respectiva cauză) în care s-a menţionat că în dosar erau depuse următoarele probe referitoare la existenţa străzii ... şi la dreptul de proprietate al acesteia, cu referire la cele prezentate de persoanele fizice, respectiv:

actul de partaj autentificat la data de 08.01.1946, în care se menţionează existenţa Străzii ..., prin sintagma imobil megieşit cu Str. ...;

sentinţa civilă nr.... a Fostului Tribunal Popular al Raionului ... ..., prin care s-a soluţionat o acţiune de ieşire din indiviziune, pârâtului ..., atribuindu-i-se un teren megieşit la răsărit pe lungimea de 120 metri cu ...;

Buletinul de identitate al lui ..., seria … nr…., eliberat la data de 05.08.1960, adresa de domiciliu fiind str. ... nr….;

schiţa de ansamblu a Oraşului ...nr…., în care este evidenţiat drumul ...;

schiţa ce a făcut parte integrantă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr….., avizată de Serviciul de Sistematizare şi Arhitectură .... ..., în care este evidenţiat drumul ...;

cererea nr…., prin care ... ... şi ... au solicitat a se elibera autorizaţie de închidere cu gard la ... „...” la Şoseaua Naţională;

schiţa anexă la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…., avizată de Serviciul de Sistematizare şi Arhitectură .... ..., în care este evidenţiat drumul ...;

contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…., în care ... este înscrisă ca fiind domiciliată în oraş .... ..., Str, ... nr….;

adresa nr….. emisă de Primăria .... ..., din care rezultă că ... ... a avut domiciliu la naştere în .... ..., Str. ...lor nr….. 

În concluzie, se constată că nici autoarea ... şi nici autorul ... ...nu au avut niciodată în proprietate terenul care este constituit de Str. ..., fiind în toate actele de proprietate învecinat cu acesta. Faptul că, expertul la judecata în fondul cauzei pendinte, a identificat terenul de 800 mp, lăsat în proprietatea reclamanţilor în urma judecăţii cu CAP, în anul 1974, nu constituie un argument care să conducă la concluzia dovedirii dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra acestui teren, deoarece niciunul dintre autori nu l-a avut în proprietate şi nici nu l-a stăpânit, terenul neavând nicio altă destinaţie, decât aceea de stradă, din anul 1946 şi până în prezent. 

Totodată, se reţine, raportat la cele anterior menţionate, coroborat cu faptul că reclamanţii nu au contestat amplasamentul terenului din acţiunea în revendicare, în identificarea expertului Ţurcanu –fila … volumul …, dosar nr...., că reclamanţii nu au dreptul nici la suprafaţa de teren care este evidenţiată peste limita care a fost determinată ca fiind teren evidenţiat în titlul de proprietate întocmit potrivit legilor funciare, cu următoarea argumentare:

pentru un alt teren decât cel din titlu nu a fost dovedită, cu un alt înscris, existenţa dreptului de proprietate, în condiţiile în care în încheierea de admitere în principiu din anul 1960, nu a fost menţionată vecinătatea terenului existent în masa de partaj cu ... sau ... ...;

limita terenului stabilită conform titlului în dosarul de revendicare nr.... nu a fost contestată de către reclamanţi;

În consecinţă, nu se poate aprecia că pentru diferenţa de teren dintre cea evidenţiată de expertul ..., în dosarul de apel pendinte, cu o culoare roz şi cea cu o culoare galbenă – care reprezintă strict delimitarea Fundăturii ..., conform deciziei civile nr…. din data de 15.12.2011 a Curţii de Apel .... ..., reclamanţii au vreun drept de proprietate, astfel că limita proprietăţii acestora se opreşte pentru vecinătatea estică la aliniamentul N,D,M,F,2, - schiţa anexă la raportul de expertiză fila … dosar apel – care corespunde şi identificării însuşită de reclamanţi în dosar nr. ..., conform expertizei de la fila … volumul … dosar fond.

Se mai constată că, celelalte hotărâri anterioare care au fost invocate de reclamanţi în acţiunea introductivă de instanţă, pronunţate de instanţele de contencios administrativ nu mai pot fi apreciate ca având putere juridică, deoarece în ultima dintre contestaţiile formulate, soluţionată irevocabil în dosar nr.... s-a stabilit că Str. ... exista începând cu anul 1946, fiind determinată în consecinţă, în concret, dimensiunea şi configuraţia acesteia.

Prin urmare, se constată că reclamanţii nu au dovedit că au calitatea de proprietari asupra terenului în litigiu, condiţie esenţială pentru aprecierea temeinicei unei acţiuni în revendicare, conform art.563 Cod civil. Dat fiind că reclamanţii nu au dovedit că au un drept de proprietate asupra terenului, care să poată fi opus cu eficienţă juridică, pârâtului, tribunalul nu va mai analiza şi dreptul pârâtei asupra acestuia. Astfel, această analiză ar fi putut interveni numai în cazul în care s-ar fi pus problema de apreciere a caracterului mai caracterizat pentru unul dintre titlurile exhibate de către fiecare dintre părţile litigante, ceea ce în speţă, nu este cazul, în lipsa titlului reclamanţilor pentru terenul revendicat.

Pentru toate aceste motive, se constată că instanţa de fond a apreciat în mod greşit că reclamanţii au dovedit dreptul de proprietate asupra terenului revendicat de 296 m.p., şi a dispus admiterea acţiunii, deşi din toate argumentele prezentate în decizia de faţă, coroborate cu cele care au fost statuate în judecăţile anterioare, cu putere de lucru judecat, s-a constatat că limita proprietăţii reclamanţilor nu a inclus niciodată Str. ..., iar această limită este cea care a fost stabilă atât în acţiunea pendinte la fila… dosar apel, cât şi în schiţa anexă la expertiza din dosar nr.... - fila … volumul … dosar fond. În consecinţă, tribunalul apreciază că apelul declarat de pârât este fondat, urmând a fi admis, în considerarea dispoziţiilor art.480 alin.2 Cod procedură civilă, sentinţa schimbată în totalitate în sensul respingerii ca nefondată a acţiunii în revendicare formulată de reclamanţi.

În ceea ce priveşte apelul declarat de intervenienţi, acesta este constatat ca fiind fondat raportat la caracterul accesoriu al cererii de intervenţie formulată de intervenienţii ... şi ..., în favoarea pârâtului, conform art.67 Cod procedură civilă. Referitor la cererea de intervenţie principală, care se referă doar la invocarea dreptului propriu de trecere al intervenienţilor pe terenul care constituie Str. ..., se constată că nu dă naştere la o temeinicie a acestei cereri, care să fie analizată în cadrul unei acţiuni petitorii, în revendicare. Aceasta deoarece acţiunea în revendicare se poartă între persoane care invocă un drept de proprietate, privit ca drept real exclusiv şi absolut fără a se raporta la folosinţa terenului de către alte persoane care nu opun un alt drept de aceeaşi natură, care să implice proprietatea, cu toate atributele sale sau dezmembrăminte ale acestuia. Faţă de cele menţionate, urmare a schimbării în totalitate a sentinţei apelate, va fi admisă şi cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului, formulată de intervenienţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelurile declarate de pârâtul Unitatea Administrativ Teritorială Oraş ...– prin primar şi intervenienţii ... şi ..., domiciliaţi în ... ..., str. …, nr. …, judeţul ..., împotriva sentinţei civile nr…. din data de 11.05.2016 pronunţată de Judecătoria .... ..., în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi ... ... (CNP-…), ... (CNP-…), ... ... (CNP-…), domiciliaţi în ... ..., str. ..., nr. ..., judeţul ..., şi ... (CNP-…), domiciliată în …, sector …, …, nr. …, bl. .., sc. …, ap. ….

Schimbă în totalitate sentinţa apelată şi în consecinţă:

Respinge ca nefondată acţiunea în revendicare formulată de reclamanţii ... ..., ..., ... şi ..., în contradictoriu cu pârâtul Unitatea Administrativ Teritorială Oraş ...– prin primar.

Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului Unitatea Administrativ Teritorială Oraş ...– prin primar, formulată de intervenienţii ... şi ....

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare