Fara titlu

Sentinţă civilă 5881 din 27.01.2009


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 4 BUCUREŞTI - SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ………………

Sentinţa civilă nr. 489

Şedinţa publică de la data de 27 ianuarie 2009

Completul constituit din:

PREŞEDINTE – …………………

GREFIER – ………………………

Pe rol, se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii ………………., ………………. în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL BUCUREŞTI PRIN PRIMAR GENERAL, având ca obiect: uzucapiune.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamanta ……………, personal şi asistată de avocat cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, fila 2 şi reclamanţii ……………………… prin acelaşi avocat, lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei, că, prin Serviciul registratură, la data de 17.12.2008 a fost depus la dosar suplimentul raportului de expertiză.

Un exemplar al suplimentului raportului de expertiză este comunicat reclamanţilor, prin avocat.

În temeiul art. 132 alin. 2 pct. 2 Cod de procedură civilă, reclamanţii, prin avocat, depun la dosar o cerere precizatoare, prin care arată că îşi măresc câtimea obiectului cererii dedus judecăţii, motivat de faptul că suprafaţa de teren potrivit raportului de expertiză este de 1.032 m.p. şi, nu de 700 m.p, aşa cum a fost menţionată în pititul cererii introductive.

Instanţa pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâtului invocată de acesta prin întâmpinarea depusă la dosar.

Având cuvântul asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, reclamanţii, prin avocat, solicită respingerea, având în vedere relaţiile comunicate de Primăria Municipiului Bucureşti - Comisia pentru aplicarea Legii 10/2001 din cuprinsul cărora rezultă că nu există nicio persoană  care să fie proprietar al terenului uzucapat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra fondului, în cadrul dezbaterilor.

 Având cuvântul asupra fondului, reclamanţii, prin avocat, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost precizată, să se constate că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani şi joncţiunea posesiilor asupra imobilului teren în suprafaţă de 1.032 m.p, situat în Bucureşti, ………………, sector 4 şi omologarea raportului de expertiză efectuat în cauză; fără cheltuieli de judecată.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 11.06.2007 sub numărul de dosar 5881/4/2007, reclamanţii ……………….. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiului Bucureşti, pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate că a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra terenului in suprafaţă de 700 m.p., în spatele proprietăţii lor din Bucuresti, . ……. , in conformitate cu dispoziţiile art. 1847-1980 C.civil.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că în anul 1982 ………….. şi ……………..au cumpărat cu chitanţă de mână un teren în suprafaţă de 400 mp şi construcţiile aferente de la , ,……………….. pentru această suprafaţă având titlul de proprietate, însă, în fapt, aceştia deţineau o suprafaţă mult mai mare, respectiv încă 700 mp. În cerere se arată că soţia lui …………………… era nepoata lui ……………, acesta permiţându-i să stăpânească o suprafaţă mai mare decât cei 400 mp. pentru care se încheiase contractul de vânzare cumpărare, din spusele bătrânilor, …………….. a fugit în America şi nici după anul 1990 nu a venit nimeni din partea lui să revendice terenul ce îi aparţinuse. Reclamanţii au arătat că prin sentinţa civilă numărul 6833 din 28.09.2004 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, s-a constatat intervenită vânzarea cumpărarea între……………. şi  ………………, restul terenului rămânând în posesia lor. În cerere se mai arată că după anul 1987, ei au extins grădina cu încă 3000 mp., însă în anul 2007, aceştia au fost preluaţi de ………….., însă au rămas cu posesia celor 700 mp. peste cei 400 mp pentru care există titlu.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.1890 C.civ., art. 1077 din c.civ., art. 492 din C.civ., art. 111 din c.civ.

Pârâtul a depus întâmpinare la dosar prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere că nu se face dovada faptului că municipiul Bucureşti ar fi proprietarul nediligent sau că ar fi intrat în proprietatea municipalităţii. În întâmpinare se mai arată că în cazul succesiunilor vacante, bunurile intră în proprietatea privată a statului, conform legii 318/2002, iar acestea se valorifică prin Ministerul Economiei şi Finanţelor.

În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 115-1118 din C.p.civ.

La data de 27.01.2009 reclamanţii şi-au majorat câtimea obiectului cererii, arătând că solicită să se constate că a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra terenului in suprafaţă de 1032 m.p.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, respectiv copia sentinţei civile numărul 6833 din data de 28.09.2004, copia certificatului de moştenitor numărul 143 din data de 16.04.1997, dispoziţii de plată a impozitului, adresa numărul…………….. din data de …………….. emisă de ………………. ………………, adresa numărul ………….. din data de …………..emisă de ……………………, a fost efectuată o expertiză topografică, au fost audiaţi martorii  ………………………..

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, instanţa constata ca aceasta este întemeiata, si o va admite, pentru următoarele motive:

Calitatea procesuala pasivă presupune existenta unei identităţi între persoana pârâtului si cel care este subiectul pasiv al dreptului afirmat de către reclamant. În acţiunile ce au ca obiect uzucapiunea, pârât trebuie să fie proprietarul care a stat în pasivitate şi care a lăsat să curgă termenul de prescripţie achizitivă, netulburând cu nimic posesia celui care doreşte să obţină proprietatea bunului prin uzucapiune.

În cauză, reclamanta a chemat în judecată Municipiului Bucureşti, motivând că potrivit art. 18 din legea 18/1991 bunul aparţine unităţii teritorial administrative, neexistând o altă persoană care să îl deţină.

Potrivit art. 18 din legea 18/1991 (1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziţia comisiei.

(2) Toate terenurile cooperativei agricole de producţie care nu sunt atribuite conform art. 14 - 17, precum şi terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosinţa cooperativei, rămân, de asemenea, la dispoziţia comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptăţite, potrivit prevederilor prezentei legi.

(3) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, după încheierea integrală a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziţia celor care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploataţii agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condiţiile legii sau puse la dispoziţie pentru obiective de interes social.

Acest act normativ nu se aplică în cauza de faţă, deoarece terenul ce se doreşte a fi uzucapat nu a fost niciodată în cooperativa agricolă, astfel că nu face obiectul Legii 18/1991. Şi dacă ar fi fost aşa, reclamanţii nu au făcut dovada că acest teren a intrat în patrimoniul municipiului şi nu ar fi fost atribuit altor persoane îndreptăţite, aşa cum prevăd celelalte aliniate ale art. 18 din legea 18/1991.

Deşi avea sarcina probei, conform art. 1169 C.civ., reclamanţii nu a făcut dovada faptului ca  municipiul Bucureşti a fost titularul dreptului sau este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului în suprafaţă de, ………., sector 4……….., că acest imobil a intrat vreodată în patrimoniul privat al statului sau al municipiului Bucureşti.

Mai mult, din toate probele administrate în cauză reiese că această suprafaţă de 1032 mp. face parte dintr-o suprafaţa mai mare deţinută de…………….., aşa cum precizează şi reclamanţii, iar un moştenitor al acestuia este indicat chiar de reclamanţi, respectiv nepoata sa, ……………., revenind reclamanţilor sarcina de a căuta şi identifica moştenitorii vechilului proprietar.

Din nici un înscris depus la dosar nu rezultă că suprafaţa de …… mp. ar fi fost naţionalizată sau ar fi fost trecută în proprietatea statului prin vreun act sau că municipiul ar fi devenit proprietar prin vreun act normativ, iar dacă vechiul proprietar nu ar fi avut moştenitori, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de faţă, atunci ar fi trebuit să se înceapă procedura vacanţei succesorale, în care statul ar fi  trebuit să aibă calitate procesuală pasivă.

Ca urmare, întrucât reclamanta nu a făcut dovada faptului că pârâtul este titular al dreptului de proprietare care a stat în pasivitate şi a lăsat să curgă termenul de prescripţie achizitivă, instanţa constata ca excepţia lipsei calităţii procesuale pasive este întemeiata si o va admite, motiv pentru care instanţa va respinge cererea ca fiind formulata împotriva unei  persoana fără calitate procesuala pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, invocată de acesta prin întâmpinare.

 Respinge acţiunea formulată de reclamanţii ………. şi ……., ambii cu domiciliul în ……………………. sector 4 în contradictoriu cu pârâtul…………., cu sediul în Bucureşti, ..........., ………., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate.

Ia act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 27.01.2009.

PREŞEDINTE, GREFIER,

…………… ………………..

Red./dact./jud. C.F./6 ex.

1