Prin cererea înregistrată sub nr.XXXX din data de XXXX, reclamantul N.N. a chemat în judecată pe pârâta S.C. "D.C"S.R.L. XXXX pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâta să fie obligată să-i plătească patru salarii medii nete pe societate în luna aprilie 2015, compensaţie ce se acordă potrivit art. 24 din Contractul Colectiv de Munca pe societate, pentru anul 2015-2016; cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că, a fost salariatul unităţii pârâte pâna la data de 21 mai 2015, când prin decizia nr. XXXX s-a dispus concedierea sa în temeiul dispoziţiilor art. 65 si 68 din Codul muncii.
Susţine că, potrivit art. 24 din C.C.M. încheiat între Sindicatul Independent "XXXX" şi conducerea unităţii, s-a stabilit că, în situaţia în care se dispune o concediere colectivă, salariaţii în cauza vor primi o compensaţie echivalentă cu patru salarii medii nete pe societate, calculate la luna anterioara concedierii.
Precizează că, a fost concediat din motive neimputabile, iar în asemenea cazuri unitatea are obligaţia potrivit C.C.M. să-i acorde plaţi compensatorii, astfel cum este menţionat şi în decizia de concediere.
Apreciază că, faţă de dispoziţiile CCM aplicabil , este îndreptăţit să primească echivalentul a patru salarii medii nete pe societate, calculate la luna anterioara concedierii, respectiv luna aprilie 2015.
În drept,acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Codul muncii şi C.C.M. la nivel de unitate, iar în dovedire reclamantul a depus înscrisuri.
Pârâta ,deşi legal citată, nu a depus întâmpinare în cauză şi nici acte în apărare.
Faţă de actele şi lucrările din dosar, instanţa constată acţiunea întemeiată reţinându-se că:
Reclamantul a fost angajat al societăţii pârâte, iar prin decizia nr. XXXX s-a dispus încetarea contractului său individual de muncă începând cu data de 21.05.2015, prin concediere colectivă.
Potrivit art. 24 din Contractul Colectiv de Munca la nivel de societate pentru anul 2015-2016, părţile au convenit ca în situaţia concedierilor colective să li se acorde celor afectaţi de o astfel de măsură o compensaţie netă echivalentă cu de 4(patru) ori salariul mediu net pe unitate calculat la luna anterioara disponibilizării.
Prevederea convenţională se regăseşte la art.2 din decizia de concediere a reclamantului, dispunându-se acordarea compensaţiei băneşti astfel cum a fost negociată.
Conform prevederilor art. 229 alin. 4 din Codul muncii “contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor" .
În temeiul art.40 alin.(2) lit.c) din Codul Muncii angajatorului îi revine obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.
Astfel, pentru angajator s-a creat o obligaţie de plată a compensaţiilor în cauză, imperativă pentru acesta, pe care trebuie să o respecte, neputând avansa nicio justificare pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate.
Cum, în cauză, pârâta nu a făcut dovada achitării drepturilor băneşti solicitate de reclamant, sarcină, care îi incumbă potrivit dispoziţiilor art. 272 din Codul Muncii, se va admite acţiunea, obligând pârâta la plata acestora.
Judecătoria Sectorul 1 București
Contestaţie la executare. Motive de contestație tardiv invocate. Netemeinicia contestației la executare.
Judecătoria Călărași
Sesizarea cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP)
Curtea de Apel Craiova
Durata pentru care se încheie contractul individual de muncă.
Tribunalul Hunedoara
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti
Tribunalul Dolj
Aplicarea legii penale mai favorabile. Achitare pentru art. 367 Cp, art. 213 alin. 1 Cp şi art. 328 Cp