Decizie recuperare debit. Nulitate. Legea nr. 263/2010 – art. 179, al. 1,4 și art. 107

Decizie 117/A din 09.03.2017


Apelanta nu a făcut dovada comunicării deciziei de recalculare a pensiei reclamantului, astfel încât acesta nu a avut posibilitatea contestării acesteia, Curtea a constatat că prima instanţă a reţinut în mod corect faptul că decizia privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este nelegală.

Prin Sentinţa civilă nr. 1064 din 27 octombrie 2016 pronunţată în dosarul nr. 961/102/2016, Tribunalul Mureş a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul M. I. A. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș şi, în consecinţă, a anulat Decizia nr. 172803 din 14.04.2016, emisă de pârâtă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin Decizia nr. 172803 din 14.04.2016 s-a dispus darea în debit a reclamantului pentru suma de 2159 lei, însă pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a comunica Decizia nr. 172803 din 23.03.2016, prin care a recalculat pensia acestuia, lipsindu-l de posibilitatea de a o contesta.

Prin lipsirea reclamantului de dreptul de a contesta Decizia nr. nr. 172803 din 23.03.2016 (şi implicit cuantumul pensiei stabilite prin aceasta), instanţa a apreciat că stabilirea cuantumului debitului prin Decizia nr. 172803 din 14.04.2016 s-a făcut în mod nelegal, decizia de debit atacată fiind lovită de nulitate absolută.

Împotriva hotărârii anterior descrise a declarat apel  pârâta, solicitând schimbarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii reclamantului.

În motivarea apelului, pârâta a arătat că reclamantul a încasat drepturi de pensie în mod necuvenit, în urma verificărilor constatându-se că acesta a beneficiat ulterior anului 2005 de două drepturi de asigurări sociale. Astfel, s-a arătat că sunt incidente prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010.

De asemenea, apelanta a arătat că potrivit art. 5 din Legea nr. 125/2010, suma de 1999 lei, constatată ca debit în sarcina reclamantului pentru perioada 01.03.2013 – 30.09.2014, a fost scutită de la plată, rămânând de restituit suma de 2195 lei, aferentă perioadei 01.10.2014 – 31.03.2016.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii atacate, arătând că decizia emisă de pârâtă este nulă.

Examinând apelul dedus judecăţii, prin raportare la motivele invocate, Curtea a constatat următoarele:

Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru muncă depusă şi limită de vârstă, stabilite prin Decizia nr. 172803 începând cu data de 31.07.1996 pentru vechimea realizată în sectorul de stat şi prin Decizia nr. 859983/1996 pentru vechimea realizată la CAP.

La data de 23.03.2016 Casa Judeţeană de Pensii Mureş a emis Decizia nr. 172803 (fila 40, în ds. Tribunalului) prin care a recalculat drepturile de pensie ale reclamantului  în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005, iar pensia de agricultor a fost inclusă în pensia de stat, încetând plata în mod separat a acesteia începând cu data de 01.09.2005.

Prin  Decizia nr. 172803 din 14.04.2016, emisă în temeiul art. 179 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 263/2010, pârâta a stabilit în sarcina reclamantului un debit de 2159 lei, reprezentând drepturi încasate necuvenit în perioada 01.10.2014 – 31.03.2016, plata necuvenită fiind generată de faptul că odată cu recalcularea pensiei potrivit OUG nr. 4/2005, prin includerea pensiei de agricultori în pensia de stat, dosarul de CAP nr. 859983 trebuia suspendat, începând cu data de 01.09.2005. Cu toate acestea, ulterior acestei date titularul pensiei a beneficiat de două drepturi de asigurări sociale, încasând sume mai mari decât cele cuvenite

Instanţa de fond a reţinut nelegalitatea acestei decizii pentru considerentul că pârâta nu a făcut dovada comunicării cu reclamantul a Deciziei nr. 172803 din 23.03.2016, lipsindu-l de dreptul de a o contesta.

Prin apelul promovat pârâta nu a adus nicio critică soluţiei pronunţate de prima instanţă din această perspectivă.

Observând că apelanta nu a făcut dovada comunicării deciziei de recalculare a pensiei reclamantului, astfel încât acesta nu a avut posibilitatea contestării acesteia, Curtea a constatat că prima instanţă a reţinut în mod corect faptul că decizia privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este nelegală.

Faţă de cele reţinute anterior, Curtea a constatat că hotărârea ce face obiectul prezentei analize este legală şi temeinică, motiv pentru care a păstrat-o, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă motiv pentru care a respins ca nefondat apelul promovat în cauză.