Loviri şi alte vătămări

Constată că prin rechizitoriul nr. …/115/P/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău  şi înregistrat sub nr. …/260/2016 pe rolul Judecătoriei Moineşti, a fost trimis în judecată inculpaţii : A.C. şi A.C.V. ,pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 193 al.2 C.pen şi

În actul de sesizare a instanţei se arată că inculpaţii în data de 15.03.2016 au lovit persoana vătămată C.T. , cauzându-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

În data de 15.03.2016  persoana vătămată C.T. a observat pe  inculpaţii  A.I. şi A. Ioan lucrând la gardul care le desparte proprietăţile a mers la aceştia.

După scurt timp a venit A.V.  care a menţionat că va modifica construcţia gardului şi l-a lovit pe C.T. cu pumnul în zona feţei.

Între timp a apărut  A.C.  care l-a lovit pe C.T. cu ţeava în spate, iar în aplanarea conflictului  a intervenit  A.I.

Conform certificatului medico-legal nr.93/A2.M  persoana vătămată a suferit un traumatism cu echimoză braţ drept şi hemoragie subconjunctivală în rezorbţie os, necesitând 4-5 zile îngrijiri medicale.

Martorii  A. I. şi A Ioan confirmă cele declarate de persoana vătămată şi susţin că A.C. şi A.C.V. l-au lovit pe C.T. .

Prezent în instanţă , inculpatul A.C.  arată că de fapt C.T. a lovit pe fiul său , A.C.V. şi el a venit în ajutor şi doar a împins pe partea vătămată în vederea îndepărtării pericolului în care  se afla acesta.

Aceeaşi versiune a apărării o are şi inculpatul A.C.V. care spune că a fost lovit de partea vătămată şi el nu s-a apărat în nici o modalitate.

Ambii inculpaţi au declarat că prezenţi la conflict au fost  A.I. şi A. Ioan.

Martorii arătaţi nu au putut să fie audiaţi de către instanţă în mod nemijlocit deoarece atât datorită stării precare de sănătate , cât şi a faptului că se află la lucru în străinătate şi nu i se cunoaşte domiciliu.

Aplicând prevederile art.381 alin.8 Cod proc penală , instanţa a luat la cunoştinţă despre faptul că martorul A.I. a declarat că personal a observat când cei doi inculpaţi îl loveau pe C.T.  , care se afla la pământ.

Aceeaşi declaraţie o dă şi martorul A. Ioan , respectiv că cei doi inculpaţi au sărit gardul în grădina părţii vătămate şi au început să îl lovească.

Situaţia de fapt a mai fost dovedită şi prin : plângerea şi declaraţia persoanei vătămate fl.2, 4, certificat medico-legal fl.5;declaraţiile martorilor  A.I. fl.21, A. Ioan fl.23, ; declaraţii suspecţi/ inculpaţi  fl.9,15

Faptele inculpaţilor A.C. şi A.C.V. care în data  de 15.03.2016 au lovit p.v. C.T., cauzându-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prev.şi ped.de art.193  al.2 C.pen.

Se reține faptul că infracțiunea de lovire sau alte violențe are ca obiect juridic integritatea fizică sau sănătatea persoanei, precum și relațiile sociale în legătură cu acestea.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, constatăm faptul că elementul material este reprezentat în speță de lovirea directă a persoanelor vătămate cu pumnii și cu picioarele, urmarea imediată a acestor acțiuni fiind cauzarea de suferințe fizice asupra corpului persoanei vătămate, suferințe care au fost evaluate, pentru persoana vătămată , ca necesitând 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.

Sub aspectul laturii subiective, se constată că infracțiunile au fost săvârșite de către inculpaţi cu intenție directă, acesta prevăzând și urmărind producerea rezultatului faptelor lor, respectiv acela de a lovi persoana vătămată în scopul cauzării de suferințe fizice acesteia.

La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpaţii sunt la prima încălcare a legii penale .

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi prin aplicarea unei amenzi penale.

În baza art.63 Cod penal nou se va atrage atenţia inculpaţilor asupra faptului că neexecutarea cu rea-credinţă a pedepsei amenzii penale aplicate conduce la înlocuirea numărului de zile-amendă rămase neexecutate cu un număr echivalent de zile de închisoare.

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei daune morale .

Condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăţia autorului faptei ilicite.

Fapta ilicita reprezintă o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.

Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Vinovăţia reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanţa reţine ca prin fapta savarsită , inculpatul a săvârşit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.

Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârşită de către inculpat, persoana vătămată având nevoie de 11-12 zile de îngrijiri medicale.

Din probele administrate instanta retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita savarsită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.

Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declaratiile inculpaţilor date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intenţiei.

Astfel, inculpaţii au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vatamarea integritatii corporale a persoanei vătămate ) si au urmarit sau au acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.

Constatand ca sunt indeplinite conditiile civile raspunderii civile delictuale instanta urmeaza sa aprecieze asupra cuantumului despagubirilor solicitate de persoana vătămată.

Fiind îndeplinite condiţiile civile ale răspunderii civile instanţa urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.

Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse integritatii fizice si onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.

Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.

Instanta constata ca suma de 5000 de lei reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporţionată si nerezonabila in raport cu suferinţele fizice si psihice încercate de partea civilă in urma faptei săvârşite de inculpat.

În aprecierea sumei instanţa a avut in vedere si inerentele suferinţe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatului.

În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., faţă de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., se va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă şi obligă pe inculpaţi în solidar la plata sumei de 1000 lei daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) N.C.proc.pen., vor fi obliga inculpaţii la plata sumei de câte  300 lei fiecare , cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.276 Cod proc penală vor fi obligă inculpaţii către partea vătămată la 1500 lei cheltuieli de judecată , respectiv onorariu apărător.

Domenii speta

Spete similare