Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B , nr. 644/P/2019 din 28.02.2020 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest la domiciliu a inculpatului S V ,  pentru comiterea infracţiunii de lovire sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 195 C.pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului B  sub nr. 564/110/2020 din data de 04.03.2020.

Fiul victimei, G R, a precizat în faza de urmărire penală că se va constitui parte civilă în cauză, după ce dosarul va fi înregistrat la instanța de judecată. Anterior, printr-o cerere de probatorii formulată către Parchetul de pe lângă Tribunalul B , acesta arătase că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1 leu.

 Serviciul de ambulanță județean B  s-a constituit parte civilă cu suma de 486 de lei, reprezentând contravaloarea deplasării la domiciliul victimei.

Inculpatul S V , fiind asistat de avocat ales, a solicitat instanţei – la primul termen de judecată şi înainte de citirea actului de sesizare al instanţei - aplicarea procedurii simplificate de judecare a cauzei, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin. 4, art. 375 și 396 alin. 10 C.pr.pen., în sensul că recunoaște în întregime faptele imputate, are cunoştinţă de întreg materialul probator acumulat la urmărirea penală, şi pe care şi-l însuşeşte.

Având în vedere declaraţia inculpatului de recunoaştere în totalitate a învinuirii aduse, a fost admisă cererea formulată de acesta, privind judecarea cauzei conform procedurii speciale reglementată de art.374 C.pr.pen., respectiv „judecata în cazul recunoaşterii învinuirii”, astfel că, în temeiul art. 375 pr.pen., nu au mai fost administrate celelalte probe din faza urmăririi penale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt : 

Inculpatul S V  şi victima G V locuiau în acelaşi imobil, în garsoniere separate, pe respectivul palier baia şi bucătăria fiind comune.

 La începutul lunii noiembrie 2019, între inculpatul S V  şi victima G V a apărut o stare conflictuală cauzată de faptul că victima i-ar fi sustras inculpatului un telefon mobil.

 În după-amiaza zilei de 10.11.2019, victima G V s-a întors la locuinţa sa din mun. B ,  jud. B , unde fusese plecată pentru câteva zile cu ocazia participării la înmormântarea tatălui său.

 În cursul serii, aproximativ în jurul orelor 18:00-19:00, între inculpat şi victimă, care se aflau sub influenţa alcoolului, a izbucnit o nouă altercaţie, ca urmare a bănuielilor inculpatului că victima i-ar fi sustras respectivul telefon mobil.

 Conflictul a fost aplanat, pe moment, de către numiţii G  C C şi A G M, vecinii de palier ai celor două părţi.

 Ulterior, în jurul orei 22:00, inculpatul s-a deplasat, din nou, în camera victimei G V, între acestea izbucnind o nouă altercaţie. Cu această ocazie, inculpatul a lovit victima, în mod repetat cu pumnii în zona feţei, a strâns-o cu mâinile în zona cervicală inferioară bilateral, iar în urma loviturilor primite, victima a căzut la pământ, suferind leziuni craniene grave (hemoragie cerebro-meningee, hematom subdural voluminos, hemoragie subarahnoidiană). În continuare, inculpatul a lovit victima cu picioarele pe corp şi pe membre. Urmare a leziunilor craniene grave suferite, victima a decedat în cursul nopţii de 10/11.11.2019, cel mai probabil, în jurul orei 03:00.

Cadavrul victimei a fost găsit de către inculpat în dimineaţa zilei de 11.11.2019, care a anunţat organele de poliţie.

Din concluziile raportului de autopsie medico-legală nr. A3/499/12.11.2019, emis de S.J.M.L. B  (raportul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul B  la data de 24.02.2020), rezultă următoarele:

1. Moartea numitului G V a fost violentă.

2. Ea s-a datorat hemoragiei cerebro-meningee – hematom subdural voluminos, hemoragie subarahnoidiană, consecutiv unui traumatism cranio-facial, pe fondul cirozei şi steatozei hepatice, cardiomiopatiei hipertrofice şi miocardofibrozei şi în condiţiile unei stări de ebrietate avansate.

3. Leziunile cranio-cerebrale (hematom subdural etc.) s-au putut produce prin deceleraţie bruscă a capului, în condiţiile unei căderi, fără a putea exclude absolut varianta producerii prin lovire activă. Coroborat cu leziunile de violenţă facială (palpebral superior drept, buze, hemifacies drept etc.), este posibilă şi eventualitatea unei/unor loviri active faciale, urmate de cădere. Rămâne ca datele de anchetă să pledeze pentru una dintre variante.

 4. Între leziunile cranio-cerebrale şi deces există legătură de cauzalitate.

 5. Prin coroborarea aspectelor macroscopice lezionale, cranio-cerebrale cu leziunile de violenţă corporale şi aspectele microscopice rezultate din buletinul histopatologic, apreciem că acestea nu au o vechime mai mare de cca. 24 de ore faţă de momentul decesului, putând exista un interval liber de până la 12 ore, între momentul producerii şi deces.

6. Pe corp s-au mai evidenţiat leziuni de violenţă în regiunea cervicală inferioară bilateral (echimoze), posibil produse prin comprimare, fără a avea capacitate tanatogeneratoare, precum şi echimoze şi excoriaţii corporale, membre, produse prin loviri cu şi de corpuri dure – fără implicaţie în tanatogeneză.

7. Aspectul macroscopic al tuturor leziunilor de violenţă faciale şi corporale sugerează că sunt produse recent, în acelaşi context cu leziunile craniene, putând data din 10.11.2019 şi nu din 02.11.2019.

8. Leziunile de violenţă care nu au avut un caracter tanatogenerator direct, în cazul supravieţuirii, respectiv echimoza palpebral superior drept, ar fi necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale; contuziile buzelor superioară şi inferioară (tumefacţie, plagă plesnită, echimoză) ar fi necesitat 4-6 zile de îngrijiri medicale; temporo-mandibular drept tumefacţie şi echimoză palid albăstruie ar fi necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale; latero-cervical drept şi stâng echimoze violaceu-albăstrui şi excoriaţii ar fi necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale; excoriaţii şi echimoze abdominale (hipocondrul drept, flancul drept, epigastric) ar fi necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale; umăr stâng 2 excoriaţii  ar fi necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale; umăr drept echimoză violacee centrată de o excoriaţie ar fi necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale; membrul inferior stâng: coapsa stângă-echimoze violacei, genunchi stâng-echimoză violacee; gamba stângă- echimoză violacee şi o excoriaţie-ar fi necesitat 2-4 zile de îngrijiri medicale; glezna dreaptă- echimoză violacee şi o excoriaţie ar fi necesitat 1-3 zile de îngrijiri medicale.

 9. În momentul decesului, alcoolemia era de 3,21 g‰.

10. Sângele aparţine grupei sanguine 0.

11. Moartea poate data din 10/11.11.2019.

Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală.

2. În drept:

Fapta inculpatului S V , constând în aceea că în seara zilei de 10.11.2019, în jurul orei 22:00, în timp ce se afla în locuinţa numitului G V, situată în mun. B , pe fondul unei stări conflictuale anterioare, l-a lovit pe acesta, în mod repetat, cu pumnii în zona feţei, l-a strâns cu mâinile în zona cervicală inferioară bilateral, iar în urma loviturilor primite, victima a căzut la pământ, suferind leziuni craniene grave (hemoragie cerebro-meningee, hematom subdural voluminos, hemoragie subarahnoidiană). În continuare, inculpatul a lovit victima cu picioarele pe corp şi pe membre. Urmare a leziunilor craniene grave suferite, victima a decedat în cursul nopţii de 10/11.11.2019, cel mai probabil, în jurul orei 03:00, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 195 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen.

La individualizarea ce urmează a fi aplicată inculpatului instanţa va avea în vedere, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit,  conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatul S V  era major, la data săvârșirii infracțiunii, acesta este cunoscut cu antecedente penale, care atrag starea de recidivă postcondamnatorie, fiind condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare prin sentinţa penală nr. 1369 din 21.06.2018 a Judecătoriei B , pronunţată în dosarul nr. 3528/180/2017, definitivă prin decizia penală nr. 965/03.10.2019 pronunțată de Curtea de Apel B .

Pe parcursul cercetărilor, acesta a avut o atitudine în cea mai mare parte, însă cu ocazia audierii în fața instanței a recunoscut în totalitate fapta comisă.

Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpat, instanța reține că aceasta este de o gravitate sporita tocmai prin urmarea produsă – decesul victimei si împrejurările concrete în care a fost comisă fapta.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Actele de violenţă exercitate de inculpat în comiterea faptei sunt elemente care nu pot fi omise şi care trebuiesc bine evaluate de către instanţa  în alegerea pedepsei. Aşa fiind, inculpatul trebuia să ştie că, pe lângă drepturi, are şi o serie de datorii, obligaţii, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în faţa societăţii. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în Codul penal român.

Instanţa va avea în vedere şi faptul că inculpatul a dat semne că ar regreta cu adevărat săvârșirea faptei și urmările produse, conștientizând pe deplin gravitatea faptei săvârșite și a urmărilor produse.

Ca urmare a prevalării de procedura recunoaşterii învinuirii, limitele pedepsei închisorii se reduc cu o treime.

În baza art. 396 alin. 2 și 10 C. proc. pen., instanţa îl va condamna pe inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 195 din C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen.

Fiind obligatorie, se va aplica și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege, prev. de art.66 lit. a,b, C.pen pe o perioadă de 3 ani, pe lângă pedeapsa principală.

Pe parcursul executării pedepsei în regim de detenție, inculpatului i se vor aplica și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi în condiţiile prev. de art. 65 al. 3 Cod penal.

În baza art.  96 alin. 4 C.pen. rap. la art. 43 alin. 1 C.pen., va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executǎrii pedepsei de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului S V  prin sentinţa penală nr. 1369 din 21.06.2018 a Judecătoriei B , pronunţată în dosarul nr. 3528/180/2017, definitivă prin decizia penală nr. 965/03.10.2019 pronunțată de Curtea de Apel B , si executarea în întregime a acesteia alături de pedeapsa închisorii de 5 (cinci) ani închisoare aplicată prin prezenta.

Va executa pedeapsa rezultantă a închisorii de 7 (șapte) ani închisoare, precum și pedeapsa complementară și cea accesorie dispuse în prezenta cauză.

Cu privire la starea de arest preventiv instanța reține că sub aspectul legalităţii, analizând dosarul cauzei, luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpat a avut loc cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condiţiilor de fond cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură şi întinderii în timp a măsurii.

 Sub aspectul temeiniciei instanţa, raportat la modalitatea de comitere a faptei şi urmările produse, instanța apreciază ca fiind real şi efectiv pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică, lăsarea acestuia în libertate.

Aprecierea pericolului public se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărui caz pentru a se stabili în ce măsură “există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate” (jurisprudenţa CEDO).

Prin urmare, instanţa este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate, pe de o parte, şi interesul public de protecţie a cetăţenilor împotriva comiterii de infracţiuni grave, pe de altă parte, dedus din modul de săvârşire al faptelor, cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaţilor şi din consecinţele acestora.

Aplicând criteriile impuse de jurisprudenţa CEDO la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, instanţa reţine că menţinerea unui just echilibru între interesul general al societăţii în desfăşurarea procesului penal şi interesele inculpatului, impun privarea în continuare de libertate a acestuia.

Mai mult prin faptele presupus a fi comise au fost vătămate valori deosebit de importante, ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar induce un puternic sentiment de temere în rândul comunităţii, de insecuritate socială, de nesiguranţă, în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea făcută acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţie a statului, fapt ca în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie.

În aceste condiţii instanţa apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului în acest stadiul al procesului penal ar prezenta un pericol pentru ordinea publică şi ar genera o stare de insecuritate socială.

De asemenea raportat la probele existente la dosar până în acest moment, al procesului penal, se constată că termenul rezonabil al privării de libertate nu a fost depăşit, menţinerea inculpatului în arest preventiv fiind justificată.

În condiţiile speţei, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate, deoarece securitatea şi liniştea persoanelor ar fi ameninţate şi prin aceasta, în mod evident, ordinea publică.

Temeiurile care au determinat luarea măsurii actuale nu s-au modificat de-a lungul timpului, iar măsura preventivă este, în continuare proporţională cu gravitatea acuzaţiei, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 al. 3 din C.p.p.

Pentru aceste considerente, în baza art. 399 Cod de procedură penală instanța va menţine măsura arestării preventive a inculpatului S V .

Urmează să fie dedusă din pedeapsa aplicată, perioada executată deja prin reținere și arest preventiv, respectiv de la 28.11.2019 la zi.

II. LATURA CIVILĂ

Potrivit art. 1.357 Cod civil -  Condiţiile răspunderii

(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Potrivit art. 320 din Legea 95/2006 - (1) Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

 (2) Furnizorii de servicii care acordă asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidenţă distinctă a acestor cazuri şi au obligaţia să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală această evidenţă, în vederea decontării, precum şi cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.

Potrivit art. 3  din OG 13/2011 - (1) Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.

 (2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale.

 (3) În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabileşte potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%.

(4) Nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Băncii Naţionale a României, ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica.

Constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale generale și speciale, în temeiul art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, va admite acţiunea civilă şi va obliga inculpatul S V  la plata sumei de 486 lei, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă SERVICIUL DE AMBULANȚĂ JUDEȚEAN B , referitoare la contravaloarea deplasării la domiciliul victimei G V.

În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 20 alin. 2 Cod de procedură penală, respinge ca inadmisibilă acţiunea civilă formulată de partea civilă G R, având în vedere faptul că aceasta nu a indicat natura pretențiilor în cuantum de 1 leu, și nici motivele și probele pe care acestea se întemeiază.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J a profilului genetic.

În temeiul art. 162 C.pr.pen. va dispune păstrarea până la soluţionarea definitiva a cauzei a  mijloacelor materiale de probă,  ridicate cu ocazia cercetărilor penale, aflate şi înregistrate în Registrul de corpuri delicte din cadrul Tribunalului B  – cf. p.verbal filele 2-3 din dosar - urmând ca la rămânerea definitiva a hot. bunurile, să fie restituite persoanelor de la care au fost ridicate si indicate in p.verbal, iar celelalte urmând a fi conservate si/sau distruse in condiţiile legii.

Fiind  în culpă procedurală  în baza  art. 274 alin. 1 C.proc.pen. va fi obligat inculpatul S V  la plata sumei de 3.200 lei, cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 2.171,29 lei reprezentând cheltuieli în faza urmăririi penale).

Va constanta că inculpatul a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală va dispune plata onorariului avocatului din oficiu din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare