Perfectarea vânzării-cumpărării

Sentinţă civilă 1043 din 20.07.2017


Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. xxx/260/18.02.2011 și conexată la prezentul dosar prin încheierea din 18 septembrie 2012 pronunțată în dos. nr. xxx/260/2011, reclamantul xxx au chemat în judecată pe pârâții xxx și xxx solicitând a se dispune perfectarea vânzării-cumpărării intervenită între aceştia la data de 28.01.2009, cu privire la apartamentul compus din 4 camere și dependințe, situat în xxx, ap. 6. Să se dispună înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate al reclamantului. Cu cheltuieli de judecată.

Cererea a fost legal timbrată, iar în motivarea acesteia se arată în esență că reclamantul a încheiat cu pârâții  un precontract de vânzare a imobilului amintit, iar pârâții nu s-a prezentat la notar pentru încheierea actelor autentice.

Pârâții au formulat întâmpinare și cerere reconvențională(f.43) prin care au solicitat constatarea rezoluțiunii contractului nr. 234/28.01.2009 și obligarea reclamantului la plata clauzei penale prevăzute în contract.

Prin d.c. nr. 365/2011 din 19 dec. 2011 pronunțată de T. B. în dos. nr. xxx/260/2010 s-a admis apelul formulat împotriva s.c. nr. 192/2011 din 21.01.2011 pronunțată de J.M. în dos. nr. xxxx/260/2010 și s-a trimis spre rejudecare cauza, numai cu privire la cererea reconvențională având ca obiect cererea pârâților de rezoluțiune a contractului nr. 234/28.01.2009, rămânând definitivă soluția primei instanțe, de respingere a cererii reclamantului privind obligarea pârâților la plata clauzei penale din contractului nr. 234/28.01.2009, cu motivarea principală că nu a intervenit rezoluțiunea convenției amintite.

În cauză s-au depus acte, au fost audiaţi martori și a fost realizată administrată proba cu interogatoriile părților.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarea situaţie de fapt:

La data de 28.01.2009 între pârâți în calitate de vânzători şi reclamant în calitate de cumpărător, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 234 prin care pârâţii se obligau să vândă, iar el să cumpere, apartamentul situat în xxx, ap. 6, jud. Bacău, pentru suma de 35 000 Euro, din care reclamantul vânzător a achitat la momentul încheierii actului suma de 20000 Euro, restul de 15000 Euro urmând a fi achitat ulterior, în rate lunare.

Din susținerile părților, și probele administrate în cauză rezultă că reclamantul a achitat ulterior suma de 11350 Euro, rămânând de achitat o diferență de preț de 3650 Euro.

Vânzătorii nu s-a prezentat la notar pentru încheierea actului autentic, deși au fost somați în acest sens prin înscris notarial.

De asemenea, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâții erau titulari al dreptului de proprietate asupra terenului care au făcut obiectul vânzării, la momentul vânzării.

Pârâții au susținut că se impune respingerea cererii deoarece reclamantul și-a manifestat intenția rezoluțiunii convenției și plata clauzei penale. Acest argument nu poate fi reținut de instanța, de vreme ce a intrat în puterea lucrului judecat soluția instanțelor de judecată prin care s-a constatat că nu a intervenit rezoluțiunea, iar, pe de altă parte, creditorul cumpărător este cel care poate alege între a cere desființarea contractului cu plata daunelor sau executarea contractului.

În cauză, este evident că reclamantul cumpărător a optat pentru menținerea contractului.

În temeiul înscrisurilor depuse la dosar, a interogatoriilor administrate, precum şi a declaraţiilor martorilor instanţa apreciază că situaţia de fapt pretinsă de reclamant este dovedită,

şi, în consecinţă, se va admite acţiunea şi se va perfecta vânzarea-cumpărarea intevenite între părți cu privire la apartamentul compus din 4 camere și dependințe, situat în xxx, ap. x,

şi va pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare – cumpărare.

Având în vedere că reclamantul cumpărător nu a achitat prețul integral, va admite în parte cererea reconvențională și va obliga reclamantul să plătească pârâților echivalentul în lei a sumei de 3650 Euro, reprezentând diferență preț.

Pentru argumentele expuse mai sus, va respinge celelalte pretenții ale pârâților, precum și cererea pârâților de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.